2,888 matches
-
troleibuzele în Uniunea Europeană („Because of the low volumes in which Trolleybuses have been produced for EU markets, Trolleybuses currently tend to cost around twice the price of equivalent diesel buses. In larger volumes, Trolleybus costs should tend towards parity with diesel”). La troleibuzele solo raportul este mai mare decât la cele articulate (cu burduf), costurile dotării electrice fiind în mare măsură aceleași la ambele (cu excepția motorului, care trebuie să fie mai puternic la troleibuzele lungi, articulate). De ex. la Landskrona, Suedia
Troleibuz () [Corola-website/Science/303651_a_304980]
-
Gallen (Elveția) costurile anunțate au fost chiar de 1,2 milioane de franci elvețieni franc elvețian în 2007, adică 800.000 €. În Eberswalde, Germania troleibuzele Solaris Trollino 18 au costat circa 800.000 €, pe când autobuzele Solaris Bus & Coach cu motor Diesel varianta Solaris Urbino 18 au costat numai 240.000 €. În Europa de Est și în spațiul ex-sovietic întâlnim însă și costuri semnificativ mai reduse ale unui troleibuz. Costul final al unui troleibuz solo asamblat la Chișinău, în cadrul „Regiei de Transport Electric", pe
Troleibuz () [Corola-website/Science/303651_a_304980]
-
condiționat, care a fost adăugat în anul 2010 la București, înainte de a fi livrate la Ploiești. Troleibuzul dispune de 127 de locuri (dintre care 37 pe scaune), este articulat și are dublă motorizare completă: în afara motorizării electrice, are un motor diesel, cu care poate circula fără nici un fel de restricții și pe distanță lungă. Troleele sunt coborâte automatizat, ceea ce permite continuare pur și simplu a călătoriei cu motorul diesel atunci când trebuie făcut un ocol, rețeaua aeriană lipsește sau este în reparație
Troleibuz () [Corola-website/Science/303651_a_304980]
-
articulat și are dublă motorizare completă: în afara motorizării electrice, are un motor diesel, cu care poate circula fără nici un fel de restricții și pe distanță lungă. Troleele sunt coborâte automatizat, ceea ce permite continuare pur și simplu a călătoriei cu motorul diesel atunci când trebuie făcut un ocol, rețeaua aeriană lipsește sau este în reparație. Coborârea troleelor se poate face și în mers, iar motorul diesel cuplează automat în momentul în care alimentarea electrică este întreruptă. Există însă și troleibuze mai scumpe. În
Troleibuz () [Corola-website/Science/303651_a_304980]
-
pe distanță lungă. Troleele sunt coborâte automatizat, ceea ce permite continuare pur și simplu a călătoriei cu motorul diesel atunci când trebuie făcut un ocol, rețeaua aeriană lipsește sau este în reparație. Coborârea troleelor se poate face și în mers, iar motorul diesel cuplează automat în momentul în care alimentarea electrică este întreruptă. Există însă și troleibuze mai scumpe. În anul 2011 VBZ (compania de transport public din Zürich, Elveția) a achiziționat (încă) 12 troleibuze dublu-articulate Lightram 3 produse de firma Hess. Prețul
Troleibuz () [Corola-website/Science/303651_a_304980]
-
de care nu mai aveau nevoie (sau la un preț simbolic) unor orașe din Europa de Est, mai ales din România și Bulgaria. În compensarea costurilor mari de producție este durata de funcționare. Aceasta este semnificativ mai mare decât la un autobuz diesel. Cauza principală este uzura mult redusă a sistemului de acționare. Astfel autobuzele diesel sunt scoase din uz după 10-15 ani, pe când troleibuzele au o durată de funcționare normală de 15-20 de ani. Deseori însă troleibuzele rămân în serviciu chiar și
Troleibuz () [Corola-website/Science/303651_a_304980]
-
din Europa de Est, mai ales din România și Bulgaria. În compensarea costurilor mari de producție este durata de funcționare. Aceasta este semnificativ mai mare decât la un autobuz diesel. Cauza principală este uzura mult redusă a sistemului de acționare. Astfel autobuzele diesel sunt scoase din uz după 10-15 ani, pe când troleibuzele au o durată de funcționare normală de 15-20 de ani. Deseori însă troleibuzele rămân în serviciu chiar și 30 de ani sau mai mult, fiind atinse kilometraje de peste 1.000.000
Troleibuz () [Corola-website/Science/303651_a_304980]
-
în 1948, firma ia denumirea de „Steagul Roșu”. Treptat, s-a specializat pe producția de autocamioane și, mai tarziu, de autoutilitare. Amintim modelele "SR 101" (1954), "Carpați" (capacitate 3 tone, 1959 - 1961), "Bucegi" (capacitate 5 tone, 1964), autocamioane cu motoare Diesel în licență "MÂN", Germania (din 1971). Astăzi, S.C. Român Ș.A. produce autovehicule diverse (autobuze, autocamioane, autospeciale, motoare, axe, punți etc.) cu design nou, modern și atractiv. Astfel, revista „"Lastauto omnibus"”, la debutul noilor modele, în 2005, consideră că "„cel mai
Întreprinderea de Autocamioane Brașov () [Corola-website/Science/303757_a_305086]
-
la debutul noilor modele, în 2005, consideră că "„cel mai occidental autobuz din România este în acest moment un vehicul indigen, nu unul din import”". Linia de producție a Steagului Roșu a fost pornită în 1971 cu un model motorizat Diesel sub licență MÂN (achiziționată de statul român în 1969 din Germania). Cumpărarea acestei licențe a fost urmată de o amplă dezvoltare tehnologică și umană a Uzinei „Steagul Roșu” (în perioada 1971-1974, urmată de 1975-1979) în același ritm cu întreaga industrie
Întreprinderea de Autocamioane Brașov () [Corola-website/Science/303757_a_305086]
-
pentru emisiile de oxid de azot; întrucât valorile limită pentru acești trei poluanți au fost micșorate succesiv de Directivele 78/665/CEE8, 83/351/CEE9 și 88/76/CEE10, respectiv valorile limită pentru emisiile de particule poluante provenind de la motoare diesel au fost adăugate de Directiva 88/436/CEE11, inserânduse de asemenea, prin Directiva 89/458/CEE12), norme europene mai stricte pentru mașinile cu o capacitate cilindrică mai mică de 1 400 cm3; întrucât activitatea Comunității în acest domeniu a arătat
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86908_a_87695]
-
la evaporarea carburanților și la durabilitatea componentei vehiculelor care participă la reducerea emisiilor, precum și inserarea, în conformitate cu art. 4 din Directiva 88/436/CEE, a celei de-a doua serii de norme referitoare la emisiile de particule de la autoturismele cu motor Diesel, consolidându-se astfel reglementarea comunitară în legătură cu emisiile de poluanți ai aerului de la autoturismele particulare; întrucât controlul durabilității trebuie efectuat la 80 000 km, după o procedură care implică testarea pe pistă sau banc cu role a vehiculelor cu 80 000
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86908_a_87695]
-
nu trebuie să comporte nici un aditiv detergent, dispersant sau uleiuri dizolvante. 2. CARACTERISTICILE TEHNICE ALE CARBURANTULUI DE REFERINȚĂ CE TREBUIE UTILIZAT PENTRU PROBAREA VEHICULELOR ECHIPATE CU MOTOR CU APRINDERE PRIN COMPRESIE Carburant de referință: CEC RF-03-A-84 (1) Tip de carburant diesel Limite și unitate(2) Metoda ASTM (3) Indice cetan (4) min 49 D613 max. 53 Densitate la 15° C (kg / l) min. 0,835 max. 0,845 D 1298 Distilarea (5) - punct 50 % vol min. 245° C D 86 - punct
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86908_a_87695]
-
Acestea au avut la bază modelul Renault 12 dezvoltat la începutul anilor ’70 de constructorul francez de automobile Renault. Gama pick-up a fost comercializată în șase variante de caroserie: În noiembrie 2002, gama de utilitare Dacia a primit un motopropulsor diesel de 1,9 litri preluat de la Renault, care s-a alrăturat motorului pe benzină care avea o capacitate cilindrică de 1,6 litri. Varianta cu motor diesel este ușor de recunoscut datorită unei piese din material plastic negru ce iese
Dacia Pick-Up () [Corola-website/Science/303851_a_305180]
-
de caroserie: În noiembrie 2002, gama de utilitare Dacia a primit un motopropulsor diesel de 1,9 litri preluat de la Renault, care s-a alrăturat motorului pe benzină care avea o capacitate cilindrică de 1,6 litri. Varianta cu motor diesel este ușor de recunoscut datorită unei piese din material plastic negru ce iese în relief de pe capota motorului. Motivul: motorul diesel era mai înalt și nu încăpea sub capotă, motiv pentru care s-a practicat un orificiu în capotă, care
Dacia Pick-Up () [Corola-website/Science/303851_a_305180]
-
care s-a alrăturat motorului pe benzină care avea o capacitate cilindrică de 1,6 litri. Varianta cu motor diesel este ușor de recunoscut datorită unei piese din material plastic negru ce iese în relief de pe capota motorului. Motivul: motorul diesel era mai înalt și nu încăpea sub capotă, motiv pentru care s-a practicat un orificiu în capotă, care a fost acoperit cu un capac bombat din material plastic. După mai bine de trei decenii, pe data de 8 decembrie
Dacia Pick-Up () [Corola-website/Science/303851_a_305180]
-
21.10, .22.1 34.10.22 Vehicule cu motoare cu aprindere cu scânteie cu o capacitate cilindrică ≥ 1500cc, noi 49113.2 8703.23.1, 24.10 34.10.23 Vehicule cu motoare cu combustie internă și aprindere prin compresie (diesel sau semidiesel), noi 49113.3 8703.31.10, .32.1, .33.1 34.10.24 Alte vehicule motorizate pentru transportul persoanelor (neclasificate) 49113.4 8703.90 34.10.25 Mașini pentru transportul persoanelor, folosite 49113.5 8703.21.90, .22
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87510_a_88297]
-
491b 34.10.30 Autovehicule pentru transportul a 10 sau mai multe persoane 49112 8702 34.10.4 Autovehicule pentru transportul de bunuri 491c 34.10.41 Vehicule de marfă cu motor cu piston, combustie internă și aprindere prin compresie (diesel sau semidiesel), noi 49115.1 8704.21.10, .31,.91,22.10, .91,.23.10,.91 34.10.42 Vehicule de marfă cu motor cu piston, combustie internă și aprindere cu scânteie; alte vehicule de marfă, noi 49115.2 8704
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87510_a_88297]
-
Clasa 35.20 Locomotive de cale ferată și tramvai și material rulant 35.20.1 Locomotive feroviare și tendere 495a 35.20.11 Locomotive feroviare alimentate de o sursă externă de electricitate 49511 8601.10 35.20.12 Locomotive electrice diesel 49512 8602.20 35.20.13 Alte locomotive feroviare; tendere 49519 8601.20, 8602.90 35.20.2 Vagoane de călători, vogoane de marfă și vagoane-platformă cu autopropulsie, cu excepția vehiculelor de întreținere sau service 495b 35.20.20 Vagoane de
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87510_a_88297]
-
Motorul diesel este un motor cu ardere internă în care combustibilul se aprinde datorită temperaturii ridicate create de comprimarea aerului necesar arderii, și nu prin utilizarea unui dispozitiv auxiliar, așa cum ar fi bujia în cazul motorului cu aprindere prin scânteie. Motorul lucrează
Motor diesel () [Corola-website/Science/304136_a_305465]
-
cu ardere internă în care combustibilul se aprinde datorită temperaturii ridicate create de comprimarea aerului necesar arderii, și nu prin utilizarea unui dispozitiv auxiliar, așa cum ar fi bujia în cazul motorului cu aprindere prin scânteie. Motorul lucrează pe baza ciclului Diesel. Numele motorului a fost dat după inginerul german Rudolf Diesel la sugestia soției sale, Martha Diesel, care în 1895 îl sfătuiește cu: "Nenn ihn doch einfach Dieselmotor!" („numește-l pur și simplu motor Diesel!”), ușurînd astfel lui Diesel căutarea după
Motor diesel () [Corola-website/Science/304136_a_305465]
-
ridicate create de comprimarea aerului necesar arderii, și nu prin utilizarea unui dispozitiv auxiliar, așa cum ar fi bujia în cazul motorului cu aprindere prin scânteie. Motorul lucrează pe baza ciclului Diesel. Numele motorului a fost dat după inginerul german Rudolf Diesel la sugestia soției sale, Martha Diesel, care în 1895 îl sfătuiește cu: "Nenn ihn doch einfach Dieselmotor!" („numește-l pur și simplu motor Diesel!”), ușurînd astfel lui Diesel căutarea după denumirea motorului, pe care l-a inventat în 1892 și
Motor diesel () [Corola-website/Science/304136_a_305465]
-
arderii, și nu prin utilizarea unui dispozitiv auxiliar, așa cum ar fi bujia în cazul motorului cu aprindere prin scânteie. Motorul lucrează pe baza ciclului Diesel. Numele motorului a fost dat după inginerul german Rudolf Diesel la sugestia soției sale, Martha Diesel, care în 1895 îl sfătuiește cu: "Nenn ihn doch einfach Dieselmotor!" („numește-l pur și simplu motor Diesel!”), ușurînd astfel lui Diesel căutarea după denumirea motorului, pe care l-a inventat în 1892 și l-a patentat pe 23 februarie
Motor diesel () [Corola-website/Science/304136_a_305465]
-
scânteie. Motorul lucrează pe baza ciclului Diesel. Numele motorului a fost dat după inginerul german Rudolf Diesel la sugestia soției sale, Martha Diesel, care în 1895 îl sfătuiește cu: "Nenn ihn doch einfach Dieselmotor!" („numește-l pur și simplu motor Diesel!”), ușurînd astfel lui Diesel căutarea după denumirea motorului, pe care l-a inventat în 1892 și l-a patentat pe 23 februarie 1893. Intenția lui Diesel a fost ca motorul său să utilizeze o gamă largă de combustibili, inclusiv praful
Motor diesel () [Corola-website/Science/304136_a_305465]
-
baza ciclului Diesel. Numele motorului a fost dat după inginerul german Rudolf Diesel la sugestia soției sale, Martha Diesel, care în 1895 îl sfătuiește cu: "Nenn ihn doch einfach Dieselmotor!" („numește-l pur și simplu motor Diesel!”), ușurînd astfel lui Diesel căutarea după denumirea motorului, pe care l-a inventat în 1892 și l-a patentat pe 23 februarie 1893. Intenția lui Diesel a fost ca motorul său să utilizeze o gamă largă de combustibili, inclusiv praful de cărbune. Diesel și-
Motor diesel () [Corola-website/Science/304136_a_305465]
-
îl sfătuiește cu: "Nenn ihn doch einfach Dieselmotor!" („numește-l pur și simplu motor Diesel!”), ușurînd astfel lui Diesel căutarea după denumirea motorului, pe care l-a inventat în 1892 și l-a patentat pe 23 februarie 1893. Intenția lui Diesel a fost ca motorul său să utilizeze o gamă largă de combustibili, inclusiv praful de cărbune. Diesel și-a prezentat invenția funcționând în 1900 la "Expoziția Universală" (World's Fair) având drept combustibil ulei de alune (vezi biodiesel). Comprimarea unui
Motor diesel () [Corola-website/Science/304136_a_305465]