10,118 matches
-
societățile tradiționale cu cele moderne, Durkheim va indica, în De la division du travail social, o diferență fundamentală între solidaritatea mecanică a primelor, bazată pe asemănarea individualităților, pe uniformitatea valorilor și a trăirilor, și solidaritatea organică a ultimelor, bazată pe separare, diferențiere, adică pe o diviziune a muncii specializate și complementare. Trecerii de la una la cealaltă îi corespunde o perioadă de tranziție în care sacralitatea - și, prin aceasta, autoritatea vechilor reguli tradiționale - este pusă la îndoială, astfel că solidaritatea socială este scăzută
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
prin revoluții apar și premisele dispariției statului și a politicii. Ceea ce pentru Marx era un conflict de clasă, pentru Durkheim era o criză sau o maladie morală. Societățile moderne ale vremii ar fi fost dominate de interesele economice, de o diferențiere tot mai accentuată a funcțiilor și persoanelor și de o lipsă a consensului moral pe care să se bazeze ordinea socială. Tranziția de la societatea tradițională la cea modernă ar fi de fapt o criză, o stare anomică, o lipsă de
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
decât prin dezvoltarea acelei solidarități organice care ar rezulta din autonomia personală bazată pe respectarea imperativului social consensual. Durkheim se confruntă astfel cu aceeași problemă a individualismului și raționalismului modern care fusese formulată de „proiectul iluminist”: eliberarea de tradiție presupune diferențierea, individualizarea și raționalizarea. Consecința principală a acestora ar fi însă criza anomică sau lipsa de consens moral. Ieșirea din această stare critică n-ar fi posibilă decât în condiții de impunere a imperativului social, ce ar anima „conștiința colectivă”, mai
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
a fost: a) bazat pe o analogie organică, adică societatea ar fi similară cu un „organism” ca totalitate (societatea holistă), în care sunt diferențiate „organe” aflate în relație unele cu altele (H. Spencer); b) universalizat până acolo încât erau umbrite diferențierile teritoriale sau naționale dintre sisteme sociale; c) asociat cu „istorii” discursive alternative care nu comunicau între ele mai deloc; d) constrângător în raport cu actorii sociali constitutivi. Problema ce s-ar pune acum cu acest mod de concepere iluministă a societății ar
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
interese și stiluri de viață relativ omogene, defineau identități, destine și practici sociale, culturale, ideologice și politice profund diferențiate și opuse, în modernitatea reflexivă, ele își pierd în mare parte relevanța. Odată cu aceasta, raportarea la clasele sociale, pentru a explica diferențieri sau convergențe în economie, politică sau cultură, s-a diminuat în mod remarcabil. Mai mult, utilizarea conceptului de clasă apare astăzi ca un indiciu ideologic al identificării cu un „proiect iluminist” de analiză socială și de distanțare față de practicile culturale
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
comunitate Statul național Continuumul local-regional-global Grupări sociale Apariția diviziunilor în colectivitățile comunitare Clasele sociale Diminuarea (până la eliminare) a rolului claselor sociale și constituirea asociațiilor de interese schimbătoare Agenții (actorii) în societate Societatea bazată pe asemănarea agenților (actorilor) Societatea bazată pe diferențierea individuală Individualizarea reflexivă Economie Piața capitalistă și economia autarhică Societatea industrială Societatea postindustrială Valori culturale Critica valorilor religioase Dominarea valorilor seculare materialiste Valorile postmaterialiste Organizare Apariția organizațiilor ce corespund începuturilor de dezvoltare a unei noi diviziuni ale muncii Birocrația (raționalizare
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
și ele în epoca modernității în funcție de modul în care promovau integrarea și dominarea societății asupra individualității sau unicitatea specifică a individualității. Fascismul sau comunismul, de exemplu, au optat pentru prima alternativă, centrată pe identitatea corporatistă a statului și pe limitarea diferențierilor individuale, pe când regimurile liberale au creat condiții propice pentru expansiunea individualizării. Disoluția regimurilor comuniste din Europa Centrală și Orientală și tranziția postcomunistă readuc și ele în prim-plan individualizarea. Totodată, actualul stadiu al modernității din statele dezvoltate aprofundează individualizarea și
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
doi actori principali ai modernității, ale căror individualizări s-au influențat reciproc. Statul național atribuia individului, prin cetățenie, o primă individualizare în forma identității cetățenești, dar și cadrul de constituire și manifestare al coordonatelor sociale prin care se realizau alte diferențieri individuale. La rândul lor, individualitățile unui stat național consacrau și afirmau caracterul sau specificul național al acestuia. Statul național promova politici de dezvoltare națională și dispunea de un întreg aparat guvernamental ce îl reprezenta în relație cu alte state și
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
aceea, în al doilea rând, mai ales ca urmare a dezvoltării pieței economice și culturale, respectiv a structurilor sociale ce corespund acestora, individualizarea persoanelor devine tot mai puternică. Ea se concretizează prin afirmarea puternică a drepturilor umane individuale și prin diferențierea individualităților, odată cu slăbirea coordonatelor economice și culturale clasice care clasificau pozițiile individuale în structura socială. În timp ce mai înainte pozițiile individuale în spațiul social erau în mare parte atribuite, biografiile personale erau predefinite, iar reproducerea socială a structurii sociale era cât
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
de clasă și mai ales clasele sociale coincide fie cu conformarea la un model marxist care admite aprioric și ideologic structura și antagonismul de clasă, fie cu perseverarea într-o metodologie a stratificării sociale care se autoconfirmă prin tehnicile de diferențiere a categoriilor sociale și a granițelor sociale dintre ele. Apriorismul teoretic și convenționalismul metodologic postulează clase și delimitări, pe când spațiul social acumulează tensiuni sociale și conservă inegalități, categorizări sau diferențieri, dar fără conștiințe individuale realiste ale identificărilor categoriale și în
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
metodologie a stratificării sociale care se autoconfirmă prin tehnicile de diferențiere a categoriilor sociale și a granițelor sociale dintre ele. Apriorismul teoretic și convenționalismul metodologic postulează clase și delimitări, pe când spațiul social acumulează tensiuni sociale și conservă inegalități, categorizări sau diferențieri, dar fără conștiințe individuale realiste ale identificărilor categoriale și în condiții de schimbare rapidă și constantă a pozițiilor individuale și a identificărilor. Stilurile de viață, consumul și munca, educația și accesul cultural devin mai proeminente decât statusul asociat cu apartenența
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
de grup bazate pe criterii cum ar fi etnia, rasa, naționalitatea, sexul și vârsta devin tot mai stabile și mai proeminente, substituindu-se celor care țin de ocupație, loc de muncă și organizație sau firmă. Iar asemenea identificări, ierarhizări și diferențieri sunt separate prin frontiere destul de poroase, pentru a facilita intrarea și ieșirea. Rolurile și identitățile clasiale încetează să mai fie prescrise și proeminente. Roluri și identități diverse sunt selectate și practicate individual, astfel că privatitatea vieții și a relațiilor devine
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
mai are deloc o durată de supraviețuire prea mare, întrucât reglementările sunt așteptate să raționalizeze și să legitimeze multiplicările de roluri ocupaționale, organizaționale, culturale (inclusiv de divertisment) etc. Totuși, odată cu raționalizarea socială centrată pe consecințele individualizării, se produce și o diferențiere mai accentuată a rolurilor individuale și o multiplicare a acestora. Altfel spus, rolurile devin mai personalizate, dar și mai disociate de identitatea proprie, individualitatea nu se mai identifică doar cu o organizație din același câmp organizațional, ci cu mai multe
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Efectele determinanților sociali și culturali se îmbină astfel cu liberul arbitru și cu creativitatea personală a sinelui și a altuia. Inițierea revoluției identitare Perioada de după 1990 este una a revoluției identitare. Este perioada în care „totalitatea” socială s-a dezagregat, diferențierea socială s-a accelerat, iar himera unității ordinii sociale s-a disipat. O puzderie de microuniversuri de referință au explodat și fiecare caută să se impună. În raport cu ele, individul a devenit singurul pol al reorganizării ordinii sociale, întrucât individualizarea societății
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
tranziție, echilibrând prin compensare efectele bulversante ale transformărilor economice, sociale, politice și culturale. Totuși, se poate spune că religia și alte surse de afirmare a identităților colective oferă posibilități de construcție a identităților individuale, dar pot deveni și surse de diferențiere și mai ales de scindare și tensiune socială. Din acest punct de vedere, multiculturalismul identităților colective cuplat cu un stat național tot mai slab și cu erodarea „programelor instituționale” clasice anunță sursele unor segregări și tensiuni sociale pe care terorismul
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
totul” (i.e. statul național sau națiunea) deține primordialitate și legitimează acțiunile de guvernare și dezvoltare economică, socială, politică sau culturală ce contribuie la consolidarea și afirmarea societății (națiunii) ca întreg. Este societatea în care integralitatea totului este totuși diferențiată, dar diferențierea este de tip structural. Adică în interiorul totului se disting diverse clase sau categorii sociale, diverse regiuni geografice și comunități locale, diverse organizații și corporații etc., fiecare fiind considerată ca o structură cu propriile poziții, modele culturale sau mecanisme sociale constitutive
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
ca rezultând în mare parte din jocurile interactive ale structurilor componente sau din raporturile de determinare ce se stabileau între, să zicem, clasele sociale sau între structura economică și cea culturală sau ideologică. Individualizarea specifică societății holiste viza mai ales diferențierea structurilor. Astfel, puteam vorbi despre culturi și subculturi, mecanisme și funcționări ale claselor, comunităților, organizațiilor etc. Cu referire la indivizi, personalizarea desigur că se realiza, dar ea era privită mai ales ca o reflectare a structurilor, adică a oportunităților pe
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
de interacțiuni etc. Individualizarea și construcția identitară sunt atât de dominante în societatea actuală, încât ar fi imposibil să înțelegem acele mecanisme constitutive și forme de manifestare ce corespund modernității actuale a societății individualizate. Nu-i mai puțin adevărat că diferențierile sociale dintre individualitățile personalizate devin și mai pregnante. Inegalitățile sunt ilustrative în acest sens și de aceea ne vom referi în continuare la ele. 3.5. Inegalități: diferențiate, cumulative, dar mai ales individualizate Nimic nu-i este mai străin tranziției
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
trebuie să li se blocheze accesul la vreo profesie sau la exercitarea vreunei demnități sociale sau politice. Nimeni nu ar mai admite existența acelei „esențe a masculinității” sau a acelei „esențe a feminității” ce ar legitima prevenirea legală a unor diferențieri de poziții sociale asumabile. Acest fapt îl remarcăm în teorie, în legislație și din ce în ce mai insistent în stereotipiile reprezentărilor sociale etalate, pentru că între structura socială în construcție și cea moștenită cultural există încă un conflict bazat pe rezistența celei din urmă
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
că postmodernitatea nu este altceva decât „aprofundarea modernității” sau că „postmodernismul nu este decât o formă exagerată de modernitate” (H.-R. Patapievici, Omul recent, ediția a doua, Editura Humanitas, București, 2002, pp. 115-117). Totuși, sociologic vorbind, continuumul modernitate-postmodernitate nu exclude diferențierea polilor sau coexistența și confruntarea dintre simbolurile sau consacrările care sunt specifice uneia și alteia. Intenția mea nu este de a explora filosofic, așa cum a făcut H.-R. Patapievici, consecințele ultime ale tranziției dinspre modernitate spre postmodernitate, ci pur și
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
regulă cu statele-națiune sau, în interiorul acestora, cu comunități diverse, tot astfel nu există o sociologie „în general”, ci doar sociologii ale națiunilor, popoarelor sau comunităților. Universalismul sociologic admite presupoziția reconstrucției teoretice a societății ca atare odată cu nevoia particularizării acesteia în funcție de diferențieri și specificități comunitariene sau societale, concomitent solicitând explorarea comunalităților identificabile ale societății în general și ale comunităților care o particularizează. 2. Raymond Aron, Main Currents in Sociological Thought, vol. 1 și 2, Penguin Books, Londra, 1965. 1. Bell, Daniel, The
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
civilizației europene a societăților mai puțin dezvoltate. Aceasta se produce în doi timpi: inițial, simularea (reabilitată de E. Lovinescu, în dezacord, aici, cu T. Maiorescu și a sa teorie a „formelor fără fond”), apoi sincronizarea efectivă. O asemenea integrare implică diferențierea de propriile stadii evolutive anterioare (la noi, disputa cu tradiționalismul). Potrivit acestei legi, care presupune „mutația valorilor estetice”, ele nu sunt imuabile; frumosul estetic nu e unul și același pentru toate timpurile și pe toate meridianele. Se impune, deci, cercetarea
MODERNISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288200_a_289529]
-
drept „unde seismice” în m. - ca dadaismul, constructivismul, integralismul, suprarealismul, cu Tristan Tzara, Ion Vinea (considerat „principalul factor al extremismului român”), B. Fundoianu, Ilarie Voronca -, pe care declară că le acceptă numai principial, drept manifestări, prin insurgență, ale tendinței de diferențiere în raport cu datul tradițional. Pentru proză, m. -„ca principiu de dizolvare” a epicului tradițional - e pus, după observația lovinesciană, în aplicare mai întâi tot de poeți precum D. Anghel, Arghezi, Minulescu, N. Davidescu, Adrian Maniu, I. Vinea, Mateiu I. Caragiale. Fantezismul
MODERNISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288200_a_289529]
-
acel sat? Nu am vrut să dăm impresia că există un anume standard al satului european, mai degrabă am vrut să evidențiem că diferența nu este atât de mare pe cât și-o închipuie marea majoritate, să ștergem, pe cât se poate, diferențierea între ei și noi. Este îndeobște acceptat că satul, în accepțiunea modernă, europeană, înseamnă mai mult decât agricultură. Înseamnă agricultură bine făcută, siguranță alimentară, metode ecologice de exploatare, dezvoltare durabilă, activități economice legate de aceasta, activități în domeniul turismului, serviciilor
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
în constelația sporturilor, este supusă permanent unui proces de modernizare, înregistrând în ultimii ani progrese remarcabile, dezvoltându-se atât pe linia creșterii continue a dificultății și complexității mișcărilor, cât și a compoziției exercițiilor. În ultima istanță, elementul de selecție și diferențiere al valorilor va fi legată de realizarea tehnicii ideale, de eleganță, ținută și precizie în execuția mișcărilor artistice și a elementelor tehnice. Conținutul motric specific gimnasticii are o structură complexă, solicitând o coordonare a mișcărilor segmentelor corpului, cu treceri dintr-
STUDIU PRIVIND DEZVOLTAREA ECHILIBRULUI PRIN EXERCIȚII SPECIFICE PE BÂRNĂ. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gina Groza-Gogean, Emilia-Florina Grosu, Maria – Ramona Micu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_800]