3,645 matches
-
borșul nenorocit pe care mi-l servește în farfurie, sau dacă există sau nu acel borș, deși îi plătesc o servitoare care să-l gătească." Aproape că nu auzii aceste cuvinte care mă introduceau deodată, fără ocolișuri și fără falsă discreție, în viața intimă a prietenului meu. Mai târziu aveam să cunosc și eu această stare în care un bărbat își dezvăluie relațiile cu soția fără să-i mai pese că aceste relații ar trebui să rămână secrete. Secretul, credem noi
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
nu mă mai turbură ca întîia oară, începusem s-o văd cu ochii lui Petrică... Nu înțelegeam pe atunci de ce dau oamenii între ei o luptă atât de nemiloasă, de înverșunată și adesea otrăvită pentru opinie. Ființa noastră e la discreția celorlalți, nu apari tu în ochii unuia așa cum ești, ci așa cum au reușit alții să sugereze o imagine despre tine. Și astfel viața noastră se scurge într-un efort permanent și adesea disperat de a demola această imagine (căci rar
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
la adăpostul bunei-creșteri și rețineri a celorlalți, care în afară de faptul de a se lăsa jigniți de el nu vor reacționa, considerând scandalul care s-ar naște mai penibil decât insulta. Acești indivizi speculează ceea ce am câștigat noi în civilizație și discreție și strică o petrecere cu mare poftă, fără să le pese de impresia pe care o pot face. Impresie? Care impresie? Nu există impresie, nimeni nu e altfel decât el și atunci de ce să nu trăim în largul nostru, așa cum
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
prima oară în viață când mi se spun astfel de lucruri, indiscretă, nepoliticoasă... Eu sânt cum vreau eu, dacă e să vorbim sincer. De la ușă am văzut-o că se uită la mine cu o privire lacomă. Asta ce e, discreție, politețe?" " Păi dacă ai apucat-o de bărbie, cred și eu!" "No, no, asta a fost după." " Există o artă de a cultiva o prietenie, dar ce mă mir, tu nu știi să cultivi nici dragostea propriului tău bărbat. Nici măcar
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
e incurabilă și îl duce pe bolnav la exasperare pe măsură ce se înrăutățește. Nu credeam că o să se agraveze atât de curând, fiindcă se poate trăi cu ea mulți ani..." "Și de ce nu mi-ai spus și mie atunci?" ,. Pentru că, vezi, discreția aia, care zici că n-o am, m-a împiedicat. Ce rost ar fi avut?" "Și acuma de unde știi că îi e mai rău?" " Nu mai rău, foarte rău. Și a ajuns la o susceptibilitate care o chinuie fără scăpare
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
trecut prin cap să ghicesc din ce pricină își ieșea ăsta din pepeni... Dar unul din noi, mai vechi, avusese inspirația... Intrând în lagărul din apropierea minelor avui surpriza să constat că înăuntru era cald, că la masă pâinea era la discreție și că în fiecare zi aveam carne și lapte, iar paturile aveau saltele și pături (e drept, păturile erau scorțoase și vechi, puțeau a sudoare de cal, dar erau totuși pături). În cel în care fusesem băgat eu și poetul
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
cumpliți torționari, înaintați deci în grad sub amenințarea reală că dacă nu vor dori să execute ceea ce li se cerea, vor fi executați pentru evadarea de la Baia-Sprie. Iar la noi, regimul se înrăutăți, nu ni se mai dădu pâine la discreție, ci doar un kilogram pe zi, laptele fu suprimat cu totul, iar carnea, doar de două ori pe lună. Gardienii deveniră brutali, începură să ne scoale noaptea din somn și să ne culce prin curtea lagărului ore întregi. Culcat! Sculat
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
da, era! Întâmplări de la mare... O istorie cu un tip caraghios, care se îndrăgostise de ea și abia putuse să se debaraseze de el, dură atât de mult încît devenii curios să văd cât o să țină și mă uitai fără discreție la ceas....întîmplări din tren, întîmplări de acasă, incolore și idilice, cu caracter universal (cît de mult țineau părinții la ea! da, desigur, Cuore, de Edmondo de Amicis, De la Apenini la Anzi... de-aia avea ea așa, pentru ei, lăudîndu-i
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
numai acela n-o cunoștea... "Imposibil să nu găsim, zise el, nu putem avea ghinion în ambele părți." "Am văzut eu ghinioane din en părți", îi răspunse deținătorul secretului cu un astfel de glas încît toată lumea deveni veselă, dar cu discreție, să nu i se dea aceluia de bănuit că grupul nu-i comunicase și lui programul. Se făcu din asta un inocent și spontan complot, cum se întîmplă adesea în toate grupurile: trebuie să te distrezi pe seama cuiva, bineînțeles fără
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
poontag arcturian. Vă amintiți? Hicks, așezat în dreapta lui, își ridică repede ochii din farfurie și-i coborî iar. ― Noul nostru locotenent nu se înjosește să stea în compania unor soldați proști. Wierzbowski se uită la cealaltă masă, fără pic de discreție. ― Aha. Are un știulete unde știu eu, sigur. ― Important e să-și cunoască bine treaba, declară Crowe. Ceea ce stârni un comentariu din partea lui Frost. ― Cuvântul magic. În sfârșit vom fi lămuriți. Poate că tinerețea lui Gorman îi îngrijora, deși era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
păsa. Iuțiră pasul; Newt se ținea de ei fără dificultate. Acolo unde adulții trebuiau să se aplece, ea rămânea dreaptă și alerga. Infanteriștii se izbeau cu zgomot de marginile tunelului, dar acum se gândeau mai mult la rapiditate decât la discreție. După câte își dădeau seama, adversarii lor erau dotați cu un auz mediocru și că își localizau prada probabil datorită mirosului. Când ajunseră la punctul de intersecție a două conducte principale, Ripley se opri pentru a împroșca în ambele părți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
de norocoși încât să-l lăsați cu flota lui acolo!?... - Concepția ta despre noroc, veni imediat, cu răceală răspunsul, nu corespunde cu a noastră. Dispariția noastră de la locul luptei înseamnă că vasta noastră civilizație... de acolo... se află acum la discreția unei culturi ostile, lipsită de umanism. Și noi credem că într-un fel sau altul tu ești răspunzător pentru acest dezastru. Așa că... Când Vocea Patru tăcu amenințător, se produse o întrerupere. Vocea unui băiat, subțire, ascuțită, țipă de undeva din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
cum i-ați zis? - șeful vostru. Îndreptându-se către cei șase, îl auzi pe Dan Lyttle care strângea cu repeziciune, în spatele său, vasele de pe masă. Desigur, curățenia includea și îndepărtarea cu grijă a bucății de hârtie care fusese cu atâta discreție identificat ca fiind identitatea cele mai importante mașini care existase vreodată pe Pământ. Îi legară picioarele cu o sfoară la glezne și la genunchi. Încheieturile și brațele îi fură încătușate la spate. Și fu întins pe sofaua care se afla
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
sute de alte carcase pe care le parazita. Împreună deschideam ani și destine, suflete și creiere, le evacuam conținutul ca dintr-o conservă stricată, îl întindeam pe ecranul mânjit de cuvinte, foind de mișcare, apoi îl priveam cu dezgust și discreție. Vina era a lor, a celor care credeau că, dacă își țin viețile după un geam de sticlă, apoi îl scot seara din priză, le au mai protejate decât într-un seif. Nicăieri murdăria umană nu-i mai nesigură ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
se înșire cu toții-n titlu și de care cineva se gândise că sună mai bine dacă adaugă semnul &: Nestor & Nestor & Diculescu & Kingston & Petersen; T & T Teodorescu & Tugearu; Cremer & Diaconescu; Ionescu & Ionescu; Babiuc, Sulică & Asociații; Gilescu & Partenerii (aici fusese mai multă discreție; partenerii rămâneau o echipă, un grup unit și indistinctibil, cu identitatea protejată elegant, ca la o partidă de poker). Clădirile ar fi putut să poarte toate semnul & pe-acoperiș, le-ai fi recunoscut mai ușor. Noaptea, sigla s-ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
automatică. Se vedea Urziceniul, cu tuburile alea gigantice ale silozurilor țâșnind spre cer. Îți imaginai că orașul e înconjurat de rachete. Maria s-a uitat din nou în spate. Distanța iarăși se mărise, băieții păreau să țină la o oarecare discreție, dar nu excesiv. Ne filau stupid, vizibil, ca legionarii din filmele lui Sergiu Nicolaescu. Ăia măcar erau cinstiți; boi, dar cinstiți: cum îi călca cineva pe bec, lăsau deoparte discreția și scoteau pistoalele pe geam. Trăgeau în toate părțile, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
iarăși se mărise, băieții păreau să țină la o oarecare discreție, dar nu excesiv. Ne filau stupid, vizibil, ca legionarii din filmele lui Sergiu Nicolaescu. Ăia măcar erau cinstiți; boi, dar cinstiți: cum îi călca cineva pe bec, lăsau deoparte discreția și scoteau pistoalele pe geam. Trăgeau în toate părțile, ca bezmeticii. De proști, se împușcau între ei; mai rar întâlneai un asemenea carnagiu. Am intrat ușor pe centură, cu 50, cum scrie la regulament. De la 170, la 50, e cale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
în voia poftelor mele cu-o satisfacție întunecată, dându-mi orice-i ceream și răsplătindu-mi insistența c-un zâmbet mușcător și-o mișcare finală a fundului. Își păstra întotdeauna ultimul cuvânt; mă călărea metodic, robust, stăpânindu-mi plăcerea cu discreție și eleganță, fără a mă umili, dar arătându-mi limpede cine trebuie să iasă învingător. Uneori, consimțea să împărțim puterea, se lăsa încălecată până la capăt, dar zâmbetul se-afla acolo, întipărit între corpurile noastre sau păstrat cu demnitate sub pleoapele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
de pildă, în decurs de zece ani toți și-au cărat banii la casele de amanet și au dus acolo miliarde cu dobândă de patru la sută, atunci, firește, când casele de amanet au dispărut și toți au rămas la discreția propriei lor inițiative, cele mai multe dintre milioanele respective trebuiau să se topească negreșit în vânzoleala febrilă a societăților pe acțiuni și în mâinile pungașilor, iar toate acestea le reclamau chiar onestitatea și cumințenia. Chiar cumințenia; dacă sfiala cuminte și lipsa onestă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
după el. Familia lui locuia într-o căsuță din apropiere: copiii, fratele și sora lui Ippolit se bucurau de casa de vacanță măcar pentru că puteau scăpa de fratele lor refugiindu-se în grădină; în schimb, biata căpităneasă rămânea complet la discreția lui, fiindu-i victimă întru totul; prințul trebuia să-i despartă și să-i împace în fiecare zi, și bolnavul continua să-i spună lui „dădacă“, neîndrăznind parcă să-l disprețuiască în același timp pentru rolul de împăciuitor. Era extrem de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
cele mai înalte e un act de rebeliune, un cuvânt de insultă la adresa Domnitorului, un pasquil și altele asemenea. Pe de altă parte interesele agricole atârnând, în țara arbitrariului administrativ, tocmai de administrație, alegătorii sunt în mare parte puși la discreția urelor și persecuțiilor administrative. Pe lângă asta statul dispune de atâtea funcții și favori pe câți oameni sunt în țară cari știu scrie și citi! Astfel administrația consistă nu în muncă, în servicii echivalente cu sumele bugetului, ci în precupețire de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
alte restricțiuni decât cele prevăzute în art. X și XXII a Convenției de răscumpărare. Din aceste stipulațiuni sentința conchide însă: "că actele Direcției princiare sunt de-a dreptul independente de voința acționarilor, că salvgardarea intereselor societății e lăsată numai la discreția Direcției princiare și a guvernului român, de ale cărui instrucții atârnă acea direcție. Societatea Acționarilor e privată de orice mijloc de a pătrunde cu voința ei față c-o voință eventual contrarie a Direcției princiare; e privată însă mai cu
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
li se dau mai multe satisfacțiuni cu atâta pofta de mâncare le crește, căci, cum zice francezul, l'appetit vient en mangeant. Până și stabilimentele de binefacere înființate pentru bolnavi a devenit un mijloc de ingerență politică, fiind date la discreția câtorva personalități influente. Asemenea tutunurile, Casa de Depuneri și Consemnații, administrația căilor ferate au devenit atâtea pretexte pentru a se căpătui senatori și deputați ai majorității. În contra spiritului și chiar a literii Constituțiunii Camera și Senatul sunt compuse în mare
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
e vorba de efectele declasării generale și a ridicării cafenelelor în Adunări, rezumate toate sub numirea de sistem liberal, vom arăta pe scurt efectele acestui sistem. D-nii de la " Romînul" ne spun că poporul sub sistemul vechi era robit, sărac, la discreția oricui. Noi o negăm aceasta; dar în sfârșit să admitem că așa ar fi fost. Să vedem ce lumini revarsă statistica asupra acelei robii. Locuitori erau în țară: La 1844............. 3 și jum [ătate ] milioane; La 1854............. 4 milioane; La
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
patrioților de meserie. Mii de posturi create din nou în paralelă c-un buget de cheltuieli urcat în patru ani cu 34 la sută au pus aproape pe toți aceia cari știu a înșira slove negre pe hârtie albă la discreția guvernului și, viceversa, guvernul la discreția lor. Sistemul roșu consistă în complicitatea reciprocă a miilor de pierde-vară fără învățătură și fără avere cu căpitanii lor, improvizați în oameni de stat și de guvern. Ce putem spera de la asemenea stare de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]