2,801 matches
-
și În același timp foarte naiv, pentru că mai departe În manifest era scris că această acțiune defăimează socialismul În toată lumea și face trimitere la momentele din 1939, vina germană fiind Încă neuitată În CSSR (fosta Cehoslovacie). Astfel aici se observă discrepanța Între sistemul totalitar est-german și naivitatea școlărițelor. Acest manifest are În spatele lui actele care au fost Întocmite de securitatea est-germană (STASI) pentru prinderea și pedepsirea fetelor. Documentele atârnă de țeava unui tanc sovietic T54 În miniatură, pe un soclu. Aceasta
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2197_a_3522]
-
dea de gândit parizienilor. În arondismentul al șaselea, locurile de parcare pentru persoanele cu handicap sunt întotdeauna ocupate nemotivat, rampe de acces nu există, magazinele de cartier dispar, cele de lux au ocupat, prin chirii monstruoase, vechi spații de locuit, discrepanțele între SDF (fără domiciliu fix) și SDF (fără dificultăți financiare) sunt uriașe. „Mă doare undeva, lista asta e răzbunarea noastră. Ce-o să ne mai distrăm... “ sau, zice Jean-Marc în alt interviu, „trebuie să-i dăm țării ăsteia o etică“. Contracandidații
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2202_a_3527]
-
informații telespectatorilor, dar trebuie să conștientizezi că, dacă îți critici prezentatorul, te critici și pe tine, pentru că voi sunteți o echipă. Așadar, nu îți contrazice niciodată prezentatorul. Găsește o modalitate discretă de a corecta informația, astfel încât publicul să nu sesizeze discrepanța. Transformă-ți inteligent discursul, astfel încât diferența dintre informația oferită de prezentator și cea pe care vrei să o transmiți să nu mai fie atât de mare. 6. Detaliază folosindu-te de simțuri sau de cunoștințe - când întrebările din redacție sunt
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/861_a_1560]
-
camerei primește prea multă lumină. De fapt, albul reflectă lumina mai mult decât oricare altă culoare. Pentru că fața persoanei filmate nu reflectă atât de multă lumină, în cazul în care aceasta poartă haine de un alb strălucitor, se creează o discrepanță prea mare între chip și haine, astfel încât privitorul nu mai vede fața, din cauza strălucirii emise de albul îmbrăcăminții. 11. Nici hainele negre nu sunt recomandate. Dacă albul reflectă lumina foarte puternic, negrul o absoarbe. Evită purtarea hai nelor negre, în
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/861_a_1560]
-
părut mai prudent să folosesc un alt nume. Nu știi niciodată În ce te bagi, păi nu? Și, mă rog, cu cât ne cunoșteam mai bine, cu atât devenise mai greu să dau timpul Înapoi și să corectez o mică discrepanță care oricum nu... Dora Își Încheia nasturii metodic. Credeam că ești altfel. Dar de fapt ești la fel ca orice alt bărbat. Nu sunt aici ca să mă complac În farse, să știi. Cum ai putea să fi sincer cu mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
tocmai am desenat-o pe o bucată de hârtie. Doar verticalitatea lor e aceeași, și nici măcar asta nu În Întregime. Nu, ceea ce vreau eu să spun e următorul lucru: diferența dintre sexe corespunde cu cea dintre Înălțimea tocurilor. Evident, această discrepanță poate varia de la o cultură la alta, dar În general rămâne undeva Între trei și șapte centimetri. Teoretic, În toate celelalte contextele, astfel de variații pot fi neglijate; În cazul sexelor Însă, ea are consecințe importante. De pildă, cu cât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
București pentru colaborare în plan diplomatic, economic și chiar militar (din partea unui membru al Tratatului de la Varșovia!), fără a enumera principiile (prohibitive în acest caz) ce 122 călăuzeau politica externă americană. În epocă s-a explicat clar cauza reticenței Occidentului: discrepanța flagrantă dintre politica internă și intențiile de deschidere spre exterior, ceea ce nu pare important pentru L. L. W. Era cel puțin ciudată (pentru occidentali, desigur!) pretenția guvernării de la București de a apărea ca un fel de „buric al pământului” în
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
București pentru colaborare în plan diplomatic, economic și chiar militar (din partea unui membru al Tratatului de la Varșovia!), fără a enumera principiile (prohibitive în acest caz) ce 122 călăuzeau politica externă americană. În epocă s-a explicat clar cauza reticenței Occidentului: discrepanța flagrantă dintre politica internă și intențiile de deschidere spre exterior, ceea ce nu pare important pentru L. L. W. Era cel puțin ciudată (pentru occidentali, desigur!) pretenția guvernării de la București de a apărea ca un fel de „buric al pământului” în
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
falsă maică afectează percepția publică asupra unei întregi categorii, și totul doar de dragul comercialului. Iată cum elemente de discurs religios inserate în titlurile sau rândurile articolelor sau ale știrilor de televiziune fac respectiva știre mult mai atractivă, întrucât creează o discrepanță între faptul religios și cel reprobabil. În Adevărul, o știre prezentată și pe posturile de televiziune din data de 13 mai 1998 a apărut sub titlul "Un fals teolog a sechestrat și violat copii de 13 ani"164. În acest
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Journalistic/1410_a_2652]
-
instituții de presă, publicații sau canale de televiziune care dispun de mai puține resurse. În altă ordine de idei, profesioniștii din media au oportunități mult mai mari de a introduce cadraje concurente și alte varietăți de scheme interpretative atunci când există discrepanțe sau neconcordanțe între cei care iau deciziile politice și curentul de opinie dominant din momentul respectiv. Activările pe fiecare nivel al cascadei depind de cantitatea de informații comunicată și de motivațiile care duc la crearea cadrajelor: elitele selectează informația care
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
eterogene, devine tot mai puțin probabil ca mesajele media să facă altceva decât să întărească anumite predispoziții. Polarizarea politică în rândul publicului repune în discuție, prin urmare, studiile dedicate efectelor media. Audiențele media sunt din ce în ce mai reticente față de informațiile aflate în discrepanță cu propriile convingeri. O validare empirică a acestei ipoteze a fost oferită de studiul lui Bennett și Iyengar (2009), care a investigat procesarea selectivă a informației primite de la media. După apariția în mass-media a unor dovezi legate de afirmațiile nefondate
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
Bonar Law și Bethmann-Hollweg erau moștenitori comuni ai progresului, fie și numai pentru că erau de acord să se opună cânătorii de vrăjitoare -, respingând antitezele și abordându-i individual pe acești bărbați care păreau a fi liderii, a fost dezgustat de discrepanțele și contradicțiile existente chiar În oameni. Să-l luăm, bunăoară, pe Thornton Hancock, respectat de jumătate din lumea intelectuală ca o autoritate În problemele de viață, un om care verificase codul după care trăise și crezuse În el, un educator
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
sistem au rezistat și s-au regrupat în tranziție, continuând să-și exercite influența asupra activității economice. Acțiunea lor a blocat accesul grupului social al femeilor la negocieri și la reprezentarea publică a propriilor interese. Corporatizarea sistemului românesc a cauzat discrepanțe mari între efectele politicilor publice asupra diferitelor grupuri. Externalitățile acțiunilor sociale nu au fost internalizate și s-au răsfrânt asupra grupurilor slab organizate. Sistemul educațional contribuie la perpetuarea și transmiterea vechilor modele prin aceea că formează indivizi docili, susținători puternici
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
pe o serie de investigații empirice, care să faciliteze identificarea acelor interese ale femeilor ca grup, pentru că, afirmă Sapiro, „problematica reprezentării femeilor declanșează întrebări de natură economică, psihologică, sociologică și biologică” (1998, p. 163). Am prezentat deja la începutul studiului discrepanța uluitoare dintre numărul „reprezentantelor și cel al reprezentatelor”, asimetrie care m-a determinat să afirm că femeile sunt subreprezentate. Vreau să fac o mărturisire: sunt o femeie cu ochii verzi. „Da..., însă care sunt implicațiile politice...?!”, m-ar putea întreba
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
capacitatea ta de a fi un bun manager, de a fi un bun lider te legitimează pe o anumită poziție”. Dar în ce măsură poate contribui sistemul de cote la asigurarea unei „reprezentări echitabile dacă între normele interne și realitate există o discrepanță? Ce înseamnă sistemul de cote? „Înseamnă ca 30% dintre candidaturi să fie reprezentate de femei. Să știți că nu spune niciunde că este vorba de 30% din locurile eligibile.” „Atunci despre ce vorbim?!”, întreabă Cornelia Cazacu. și Maria Moța consideră
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
Este cauza pentru care la început guvernările au credibilitate care în timp „se erodează”; de aceea imaginea publică cosmetizată ține până când statisticile dovedesc contrariul. Ministrul Flutur era propus chiar ca alternativă de prim-ministru cu jumătate de an în urmă. Discrepanța dintre declarațiile de tip predictiv și realitate erodează rapid autoritatea. Comparațiile dintre prim-miniștri și președinți în România ne arată că primii, obligați prin natura funcției să ia decizii acționale și să facă afirmații/aserțiuni de tip predictiv în măsură
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
Drept surse de legitimare a impozitului reținem: a) Impozitul este legitim pentru că este plătit în schimbul anumitor servicii publice; b) Impozitul are legitimitate pentru că servește intervenției Statului ca agent economic; c) Legitimitatea impozitului mai rezidă în menținerea păcii soci-ale, prin atenuarea discrepanțelor sociale; d) În fine, cum spunea Ch. Malamond, "omul este dator din naștere, față de Dumnezeu, de strămoși și de moarte". Mai mult, Iisus însuși îndeamnă: "Dați Cezarului ce-i al Cezarului și lui Dumnezeu ce-i al lui Dumnezeu", iar
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
acea perioadă de 106,30$. Cu toate acestea, 27% dintre familiile adoptive din România care au adoptat între 1990 și 1999 prin intermediul Fundației Holt au declarat că au resimțit nevoia unui suport financiar din partea statului pentru creșterea copilului adoptat 111. Discrepanțe în ceea ce privește venitul părinților adoptatori în raport cu a celor biologici sunt înregistrate și în studiile internaționale (Tabel 2.4). Tabelul 2.4 Venitul mediu al părinților adoptatori comparativ cu venitul mediu a părinților biologici Autorul/ anul cercetării Eșantion Media venitului lunar pentru
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
ele percepute de subiecți. Cei care consideră că o companie trebuie să aibă o bună reputație atât în interior, cât și în exterior apreciază responsabilitatea socială ca fiind un factor organizațional important, în timp ce aceia care apreciază că de regulă există discrepanțe între reputația internă și cea externă ale unei organizații apreciază responsabilitatea socială ca fiind neimportantă pentru economia unei organizații. Este de înțeles această corelație, deoarece ambele fenomene sunt de ordin social și se influențează reciproc. Cât privește importanța acordată de
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
metoda științifică nu este problema cea mai importantă. Cum pot lua participanții cele mai bune decizii, dacă nu se pot baza pe cunoaștere? Aceasta e întrebarea esențială. Distanța dintre percepție și realitate este inevitabilă și va cauza, probabil, o oarecare discrepanță între rezultate și așteptări. Cum poate fi redusă la minimum este problema care m-a preocupat atât în teorie, cât și în practică. în acest context schema lui Popper mi s-a părut revelatoare. El demonstrează chiar că în științele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1960_a_3285]
-
ar fi dovedit falsă, deoarece, conform schemei lui Popper, un singur exemplu este suficient pentru a falsifica o teorie. Dar postulatul failibilității radicale nu e o teorie științifică, ci o ipoteză de lucru și, ca atare, funcționează foarte bine, evidențiind discrepanța dintre realitate și percepția participanților asupra ei și scoțând în evidență concepțiile greșite ca fiind factori cauzali în istorie. Aceasta duce la o interpretare particulară a istoriei, care poate fi revelatoare, ca în momentul de față. Pentru mine, lupta împotriva
[Corola-publishinghouse/Administrative/1960_a_3285]
-
ideea morții, pentru că ea presupune anihilarea însăși a conștiinței. Moartea face ca toate ideile noastre, inclusiv cele referitoare la realitate sau la sine, să dispară. Este o anatemă, ceva care nu poate fi nici măcar contemplat. Dar descoperirea că există o discrepanță inerentă între lumea ca atare și viziunea noastră asupra ei pune problema într-o nouă lumină. Ideea morții nu reprezintă același lucru ca moartea în sine. Ideea morții implică negarea conștiinței, pe când moartea nu e negarea vieții, ci urmarea sa
[Corola-publishinghouse/Administrative/1960_a_3285]
-
inițial se autoconsolidează, după care se își dăunează în final. Am utilizat aceeași abordare în cazul absenței schimbării, justificând-o prin argumentul că lipsa schimbării, în loc să fie o expresie a echilibrului, este și o condiție a dezechilibrului caracterizat de o discrepanță uriașă între percepțiile dominante și condițiile reale și că ele sunt într-o interacțiune reflexivă. Eram de părere că lipsa schimbării se poate autoconsolida și ea la început, apoi se autodistruge. Să luăm următorul fragment: într-o societate închisă, dogma
[Corola-publishinghouse/Administrative/1960_a_3285]
-
reformă a sporit. Am argumentat mai departe că reforma accelerează procesul dezintegrării, introducând sau legitimând alternative într-un moment în care supraviețuirea sistemului depinde de lipsa alternativelor. Acestea din urmă pun probleme și subminează autoritatea; ele nu numai că dezvăluie discrepanțele dintre structurile existente, ci le și accentuează utilizând resursele mai avantajos. O economie planificată nu poate evita o alocare inadecvată a resurselor: dacă acordăm o posibilitate minimă de alegere, lipsurile vor deveni și mai pronunțate. Mai mult, profiturile care pot
[Corola-publishinghouse/Administrative/1960_a_3285]
-
cu o oarecare faimă sau cu o viață socială extrem de bogată au un număr mare de prieteni pe Facebook. Care să fie limita suportabilă în această privință? Grupuri și grupulețe Senzația de superficialitate în relațiile online vine, între altele, din discrepanța dintre numărul relativ restrâns de prieteni adevărați pe care îi are un om de-a lungul vieții și numărul măricel de prieteni pe care îi avem pe Facebook. Utilizatorul obișnuit are, potrivit datelor publicate de Facebook, în jur de 130
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]