198,612 matches
-
va pogorî din cer, și cei morți întru Hristos vor învia întâi. După aceea, noi cei vii, care vom fi rămas, vom fi răpiți, împreună cu ei, în nori, ca să întâmpinăm pe Domnul în văzduh, și așa pururea vom fi cu Domnul”. footnote>, menționează: „Dar trebuie să examinăm mai îndeaproape modul în care cei care «sunt prinși în nori» merg «să-L întâlnească pe Domnul». Știm că norii sunt profeții ... și din moment ce Dumnezeu pune în Biserică mai întâi apostolii și apoi profeții
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
răpiți, împreună cu ei, în nori, ca să întâmpinăm pe Domnul în văzduh, și așa pururea vom fi cu Domnul”. footnote>, menționează: „Dar trebuie să examinăm mai îndeaproape modul în care cei care «sunt prinși în nori» merg «să-L întâlnească pe Domnul». Știm că norii sunt profeții ... și din moment ce Dumnezeu pune în Biserică mai întâi apostolii și apoi profeții, norii trebuie înțeleși nu numai ca fiind profeții, dar și apostolii. Astfel că, dacă cineva este adus la Hristos, el se ridică deasupra
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
întâmplă cu lampa harului. Arde întotdeauna și dă lumină, dar când este îngrijită într-un anume fel, arde mai strălucitor, de parcă ar fi îmbătată de iubirea de Dumnezeu”<footnote Collection II, 8.2. footnote>. Extazul se realizează celor absorbiți de Domnul: „Intră cineva (în Biserică) să-și plece genunchiul (la rugăciune); inima i se umple de putere divină, iar sufletul i se bucură în Domnul, (ca mireasa) cu mirele, după cuvântul profetului Isaia, care zice: «În ce chip se veselește mirele
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
de iubirea de Dumnezeu”<footnote Collection II, 8.2. footnote>. Extazul se realizează celor absorbiți de Domnul: „Intră cineva (în Biserică) să-și plece genunchiul (la rugăciune); inima i se umple de putere divină, iar sufletul i se bucură în Domnul, (ca mireasa) cu mirele, după cuvântul profetului Isaia, care zice: «În ce chip se veselește mirele de mireasă, așa se va bucura Domnul de tine» (Is. 62, 5). Cineva lucrează ziua, dar dedică o oră rugăciunii. Atunci, în rugăciune, omul
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
plece genunchiul (la rugăciune); inima i se umple de putere divină, iar sufletul i se bucură în Domnul, (ca mireasa) cu mirele, după cuvântul profetului Isaia, care zice: «În ce chip se veselește mirele de mireasă, așa se va bucura Domnul de tine» (Is. 62, 5). Cineva lucrează ziua, dar dedică o oră rugăciunii. Atunci, în rugăciune, omul său cel dinlăuntru este răpit și (purtat) în adâncul cel nemărginit al acelui veac, (se împărtășește) de o mare plăcere, încât mintea lui
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
nu ispitele ar trebui să ne neliniștească, ci lipsa lor. Ispitele nu trebuie să ne tulbure sufletul, fiindcă ele nu sunt considerate păcate. Dacă ispita ar fi un păcat, Mântuitorul nu S-ar fi lăsat ispitit. Din faptul că Însuși Domnul Hristos a fost ispitit conchidem că nici un om nu poate fi scutit de ispite. Extrem de importantă este și relatarea Sfântului Maxim Mărturisitorul, care ne descoperă pricinile pentru care Dumnezeu îngăduie să fim ispitiți de draci. Acestea sunt în număr de
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
nu este după Dumnezeu ceea ce se face fără cercare, prin asuprire, prin necaz sau prin orice fel de nevoie. Că nu este fericit cel ce face fapta bună cu anevoie, ci cel care primește răutățile cele grele și cumplite pentru Domnul, cu bucurie și mulțumită”<footnote Sf. Paisie Velicikovski, Crinii Țarinii, în colecția Comorile Pustiei, vol. 12, Edit. Anastasia, București, 1996, p. 20. footnote>. Dumnezeu îngăduie să fim ispitiți, ca să nu mai greșim, să nu ne înălțăm cu gândul, ci să
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
să cădem în aceleași păcate de care cu greu ne-am izbăvit. 7. Dinlăuntru, adică din inimă, ne ispitesc vrăjmașii cei nevăzuți cu toate patimile care stăpânesc inima, precum: mânia, răutatea, pofta, răzbunarea, împietrirea, zavistia, mândria și celelalte, cum spune Domnul: „Iar ce iese din gură, iese din inimă, și acestea spurcă pe om. Căci din inimă ies gândurile cele rele, uciderile, desfrânările, mărturiile mincinoase, hulele...” (Matei 15, 18-19). De aceea și proorocul David se ruga, zicând: „Inimă curată zidește întru
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
11). 8. Din afară ne ispitesc și ne biruiesc diavolii prin cele cinci simțuri, care sunt ferestrele sufletului. Mai ales prin vedere, prin auzire și prin limbă. Despre ispitele ce intră în inimă prin simțuri auzim pe proorocul Isaia, zicând: „Doamne, a intrat moartea prin ferestrele noastre”. Despre ochi zice Mântuitorul: „Cela ce caută spre femeie spre a o pofti pe ea, iată, a preacurvit cu dânsa întru inima sa” (Matei 5, 28). Iar despre limbă auzim pe apostolul Iacob, zicând
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
ca să nu ne întinăm de plăcerea lor<footnote Cuv. Isaia Pustnicul, op. cit., cuv. 4, cap. 3, p. 53. footnote>. Sfinții Varsanufie și Ioan, ne sfătuiesc ca, atunci când ne vine ispita diavolului noaptea, să facem 49 de îngenungheri, zicând la fiecare: „Doamne, iartă-mă pentru numele Tău cel sfânt”. Iar de suntem bolnavi sau este Duminica, când nu e îngăduit să facem metanii, să zicem cuvântul acesta în locul celor 49 de îngenungheri<footnote Sf. Varsanufie și Ioan, Scrisori duhovnicești, răspunsul 168, în
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
lavă analogiilor În simplitatea limbajului, ajung la o altă Întrebare pentru poet și pentru Îngerul lui. Nu-i așa că divinitatea Însăși este rezultatul jertfei sublime din iubire concretă? „Și ne-am sădit În datini demnitatea. Din troiți ne-a grăit Domnul Iisus; Să fim creștini, să dăm copii și cazne, Martiri În sacrificiul cel presus. .................................................. Chiar printre cei departe de obârșii Se poartă hâzi, români ce-au fost frumoși. Ei duc sărutul Iudei până-n cruce Și-i iartă lumea... pe acesti
Aniversari Dan Puric. In: Editura Destine Literare by Elena Dordea () [Corola-journal/Science/76_a_297]
-
de gesturi accentuat simbolice, mizând pe observația „cazului social” În ceea ce are obișnuit, mizer, cenușiu În manifestările sale. Dimensiunea creștină a romanului se remarcă Încă din incipit: primul personaj feminin, Pelaghia, se găsește Într-o postură pioasă, rugându-se Maicii Domnului să i se ierte păcatul infidelității, aspirând așadar la „o conciliere Între sentimentele sale față de un domn al cărui nume Îl trecem sub tăcere și existențele dogmei creștinortodoxe". Pe parcursul cărții este denaturat caracterul aparent respectabil evocat de acțiunile fiecărui personaj
ALECART, nr. 11 by Oana Bălan () [Corola-journal/Science/91729_a_92874]
-
sale. Dimensiunea creștină a romanului se remarcă Încă din incipit: primul personaj feminin, Pelaghia, se găsește Într-o postură pioasă, rugându-se Maicii Domnului să i se ierte păcatul infidelității, aspirând așadar la „o conciliere Între sentimentele sale față de un domn al cărui nume Îl trecem sub tăcere și existențele dogmei creștinortodoxe". Pe parcursul cărții este denaturat caracterul aparent respectabil evocat de acțiunile fiecărui personaj, instaurându-se progresiv, prin evenimentele cotidiene Încălcarea anumitor dogme religioase. Ceea ce va influența direct viața locatorilor din
ALECART, nr. 11 by Oana Bălan () [Corola-journal/Science/91729_a_92874]
-
mea și operei mele e o crimă împotriva artei, împotriva regimului actual și a poporului nostru. Urmează, tovarășe Președinte, copie depe petiția - întîmpinare către Ministerul Învățămîntului și Culturii, de care am și vorbit mai sus. C O P I E DOMNULE MINISTRU, Cu privire la gradațiile speciale ce mi-au fost recunoscute de Onor. Minister al Educației Naționale, am onoare a veni cu următoarele precizări și completări: După terminarea studiilor la Conservatorul din București, și scrisesem, între altele: prima sonată în mi minor
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
Publice. După aceea, deși între timp se iviau vacanțele la catedrele dela Conservatoarele din Iași și București, refuzam să mă prezint la concursuri, numai ca să-mi pot desăvârși cercetările și lucrările în marea capitală a Franței, cu toate sacrificiile. Dacă, Domnule Ministru, în acești șapte ani aș fi îndeplinit o funcție obicinuită la Stat, fie în țară, fie în Paris chiar, ei ar fi fost socotiți la gradații și pensie; cu atât mai mult deci ei ar putea fi socotiți la
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
p. quartet vocal și armoniu, Psalmul 1 p. voce și armoniu, alt mare Psalm p. cor, mare Suită de arii și dansuri românești p. pian, 7 cântece de răsboiu p. voce și orchestră ori pian, 10 coruri profane etc... Aceasta, Domnule Ministru, face un total de 20 (douăzeci) de ani, deși de activitate excepțională dar nesocotiți la gradații, nici la pensie! Iată de ce nădăjduiesc, Domnule Ministru, că în marea Domniei-Voastre iubire și solicitudine pentru artă și artiști, veți avea prea multă
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
pian, 7 cântece de răsboiu p. voce și orchestră ori pian, 10 coruri profane etc... Aceasta, Domnule Ministru, face un total de 20 (douăzeci) de ani, deși de activitate excepțională dar nesocotiți la gradații, nici la pensie! Iată de ce nădăjduiesc, Domnule Ministru, că în marea Domniei-Voastre iubire și solicitudine pentru artă și artiști, veți avea prea multă bunăvoință de a conveni ca cererea de a mi se acorda două gradații excepționale nu poate fi exagerată. Cu cea mai distinsă considerație. Dimitrie
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
Și dacă omul este eliberat de toate acelea care intră în categoria răului, el devine, să spunem așa, dumnezeu prin chiar modul său de viață (θεὸς τρόπον τινὰ διὰ τῆς τοιαύτης ἔξεως γίνεται). Cu adevărat, la mari înălțimi îi ridică Domnul pe cei ce-L ascultă pe El, îi înalță și-i transfigurează. Pentru că, spune Sfântul Grigorie, cei care se apropie de Dumnezeu trebuie să devină și ei dumnezei (θεοὺς γίνεται)<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, De oratione dominica, 5, P.
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
ἡ μακαριóτης ἐστιν) (De Beatitudinibus, 5). Participarea la fericire nu este prin urmare nimic altceva decât comuniunea cu Divinitatea (θεóτητος κοινωνία). În cea de-a cincea omilie din De Beatitudinibus, Sfântul Grigorie își exprimă părerea că, prin fiecare dintre „fericiri”, Domnul îndumnezeiește (θεοποιεῖν τρóπον τινὰ) pe însăși persoana care Îl ascultă, dacă acea persoană înțelege corect ce i se spune<footnote Idem, De Beatitudinibus, 5, P. G. XLIV, col. 1249A. footnote> spre exemplu, milostivii sunt binecuvântați pentru că primesc milă de la Dumnezeu
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
după atributul Divinității?”<footnote Ibidem, col. 1249B. footnote>. În cea de-a șaptea omilie la Fericiri, Sfântul Părinte Grigorie subliniază prăpastia care separă natura divină de umanitate. Și totuși, omul devine înrudit cu Dumnezeu și este primit ca fiu al Domnului universului. „Cel ce este astfel și așa măreț, cel care nu poate fi nici văzut, nici auzit, nici cugetat de rațiune Și-l face casnic pe omul care e socotit de nimic între cele ce sunt. Omul este înfiat de
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
καὶ συναποθεωθείσης σαρκóς), tot ceea ce se înrudește cu carnea (trupul) și de aceeași natură fiind cu ea, să poate fi mântuit...”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Oratio catechetica magna, 35, P. G. XLV, col. 88A. footnote>, într-un cuvânt, ceea ce Domnul Hristos a asumat, a mântuit. Dar acest fenomen nu are loc automat, fără nici o acțiune din partea credinciosului<footnote Norman Russell, The Doctrine of Deification ..., p. 226-229. footnote>. În concluzie, subliniem că Hristos s-a făcut sărac pentru a ne îmbogăți
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
O realitate care, prin greutatea și concretețea ei, anulează tot ceea ce nu este „real”, inclusiv promisiunea vieții veșnice, a raiului. Nicio mângâiere, nicio iluzie, nicio alinare, niciun sens. Groază adâncă și cea mai deplină criză a Înțelegerii. (Nu este Prohodul Domnului o reamintire permanentă a spaimei, a neputinței În fața crudei victorii a morții? Cuprinși de spaimă, Îngerii strigă „Cum se vede mort Stăpânul a tot ce-i viu/ Și de cen mormânt se-ncuie Dumnezeu?”) Moartea e rea! Viața este bună
ALECART, nr. 11 by Irina Ciobotaru () [Corola-journal/Science/91729_a_92870]
-
amăgire, nu iluzie poetică, nu peisaj edenic consolator, ci iubire de viață, atât cât mai este această viață, atât de cumplită cum este. O astfel de „Înțelegere” nu exclude credința În mântuire și nu anulează rostul smeritcurajoasei rugi: „Pomenește-mă, Doamne, când vei veni Întru Împărăția Ta”. Credința cuminte, curată, trează, În Împărăție, În dincolo, este asumată și trăită firesc. Dincolo este o problemă de credință, nu de cunoaștere, așa Încât, subsumată lui, poeziadoliu a Ilenei Mălăncioiu Îi Îmbrățișează Înțelesul fără de Înțelegere
ALECART, nr. 11 by Irina Ciobotaru () [Corola-journal/Science/91729_a_92870]
-
de nuntă, iar ceea ce se înțelege este unirea sufletului omenesc cu Dumnezeu. De aceea, fiul din Proverbe se numește aici mire, Și înțelepciunea Ține loc de mireasă, ca să se logodească cu Dumnezeu omul ajuns mireasă curată Și lipindu-se de Domnul să fie duh, devenind, prin unirea cu Cel neîntinat Și nepărtinitor, în loc de trup greoi, înțelegere curată ... Deci ne aflăm acum în lăuntrul Sfintei Sfintelor, care este Cântarea Cântărilor<footnote Părintele profesor Dumitru Stăniloae, comentând acest text, scrie următoarele: „Cântarea Cântărilor
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
2 (63.8); cf. Anthony Meredith, Capadocienii, traducere din limba engleză de Pr. Constantin Jinga, Editura Sophia, București, 2008, p. 165. footnote>, aflăm că miresei i se refuză, la început, bucuria de a-Și potoli neîntârziat dorul după Mire. „Căci Domnul are planuri mult mai mărețe pentru ea - adaugă Sfântul Grigorie. El dorește ca începutul bucuriei ei să stârnească o dorință Și mai mare după El, o dorință care să o conducă spre esență”. Tot așa, în omilia 5 (44)<footnote
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]