5,649 matches
-
susceptibil de-a turbura apa. De la dv. am trebuit s-o aflu aceasta. În realitate au fost ingerințe nespuse și candidaturi oficiale; guvernul a făcut în orice colț al țării să lucească la ochii mizeriei și ai slăbiciunii sau decretele domnești de numiri în funcțiune, sau teroarea destituirilor. Răspunzând la acuzările d-lui Stătescu privitoare la liniștirea turburărilor de la 3 august, generalul a zis că nu de acuzat, dar de deplâns este că a fost silit să întrebuințeze armata, aceasta pentru că
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ușoară de postulanți se preocupă de Dobrogea trebuie să fie ceva rău la mijloc. În n-rul de sâmbătă 4 august, "Romînul" vorbește de regularea proprietății în Dobrogea - se vede că tot cu chipul cu care Stan Popescu a regulat sarea domnească. Apoi susține teoria că proprietatea pământului în Dobrogea era a sultanului, deci a statului, și că foștii locuitori n-au dreptul de a-și vinde locurile pe care le aveau de la statul turcesc. În fine spune că turcii și tătarii
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
pentru cuvinte de ordine publică, turcii și tătarii să nu poată vinde orișicui pământurile lor, dar nu admitem teoria că acele pământuri sânt ale statului. Nominal da, în realitate nu. Nominal în statele primitive tot pământul e considerat ca pământ domnesc și din această suveranitate asupra oamenilor și averilor decurg până și titulaturele monarhice. Astfel se zice rege al Prusiei, nu al prusianilor, regină a Angliei, nu a englejilor, ca și când teritoriul întreg ar fi proprietate a coroanei. Propietate în senzul modern
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Se încheie o convențiune între stat și d. C. Boerescu, cu data din 1872 și care poartă subsemnătura proprie a d-lui Lascar Catargiu. Acest contract a fost aprobat de întregul Consiliu de Miniștri și s-a întărit prin decret domnesc. D. C. Boerescu pledează în trei rânduri la Curtea din Focșani, și această Curte, prin trei deosebite încheieri, retractează sentința Curței din București cu no. 163 și apără pe stat de plata sumei de 421000 lei vechi. (Sentințele Curței din
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
vremea cabinetului Catargiu au amenințat pe M. Sa cu asasinarea; "Romînul" în fine, confratele acelui măscărici lipsit de ispirit și de rușine, decorat cu medalia Bene-Merenti, care a insultat nu numai pe M. Sa, ci {EminescuOpX 391} chiar mormântul copilului domnesc; acest ziar infect al negrei calomnii, al insinuațiunii injosite, al perversității morale și stupidității intelectuale cutează a da lecții de dinasticism? Redactorii "Farfaralei" cutează a vorbi de respectul ce au pentru purtătorul coroanei lui Ștefan cel Sfânt și a lui
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de-a turbura apa. De ce m-au ales m municipalitate. La Giurgiu. Dorința unor anume oameni de-a întreține ura între noi. Candidaturile oficiate. Programul de la Mazar Pașa de-a face să lucească la ochii mizeriei și a slăbiciunii. Decretele domnești de numiri în funcțiune sau teroarea destituirilor. {EminescuOpX 433} Întruniri publici. Întrunire. După ridicarea ședinței s-a pronunțat acele cuvinte. Introduceați anarhia în armată. Amicul d-niilor lor. Nu-i treaba mea să vă spun pentru ce s-a stricat // credința
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
persoana lui Constantin Ipsilanti 94, viitor domn al Țării Românești, sub protecție rusă. Dacă se are în vedere și faptul că tatăl său, Alexandru Ipsilanti, fost domn al Țării Românești și al Moldovei, a fost instalat, din nou, pe scaunul domnesc de la București, în locul tot al unui adversar declarat al Rusiei, anume Alexandru Moruzi, aceasta își asigurase un ascendent în problema orientala de care nu beneficiau nici aliatele sale, în acțiunea de configurare a unei noi etape din evoluția acestei probleme
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
de gaz la suprafață. Între timp, străduțele laterale pocneau de gropi, iar șoferii înjurau de mama focului, cu bucșele rupte sau parbrizele împroșcate de criblură. Din Unirii, am cotit la dreapta pe Splai, apoi încă o dată la dreapta, spre Curtea Domnească. Ruinele rămăseseră intacte, le numărai zidurile și turnulețele în geamurile clădirilor cu zece etaje. M-am frecat la ochi, ferindu-i de soarele metalic și-obositor: lumina aluneca peste cărămizi, ricoșată din sticla albastră. Am ocolit gaura de pe Șelari (canalul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
înființată încă din 1694, este rectitorită de către fanariotul Alexandru Ipsilanti în 1776. Restructurarea programei de învățământ, lărgită pentru a include studiul limbii și literaturii latine, dislocă monopolul paradigmei greciste. Calea spre românizare era astfel deschisă. Câteva decenii mai târziu, Academia Domnească, transformată în Colegiul Sfântul Sava, avea să devină centrul de iradiere a românismului odată cu acțiunea apostolică desfășurată de Gheorghe Lazăr începând cu 1818. În aceste reforme fanariote, prin care s-a urmărit o politică de "aggiornamento" (aducere la zi a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
din 1831-1832 și prin Regulamentele școlare din 1832 (Țara Românească) și 1834 (Moldova), educația se desfășura, de asemenea, sub egida Bisericii Ortodoxe. Mai mult, până la deschiderea primelor școli în limba română (în 1813, prin Gheorghe Asachi în Iași la Academia Domnească și 1818, prin Gheorghe Lazăr în București la Școala de la Sf. Sava), limba de predare în școlile gimnaziale și superioare din cele două principate era greaca. Sub aceste auspicii (ecleziale din punct de vedere organizatoric și grecești din punct de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și sătean în vremea aceea. Cea întîi proprietate e a statului. Acum o sută de ani, la 1782, guvernul austriac au făcut Divanului Moldovei douăzeci și șase de întrebări juridice. Răspunsurile Divanului sunt clare: Tot locul țării dintru început loc domnesc au fost... Toate moșiile ce se stăpânesc din vremile vechi și mai pe urmă de luminații Domni sunt date danii, cu hrisoave domnești, după slujba și cinstea fiecăruia, pe cât au voit Domnul. Din ideea aceasta decurge apoi proprietatea răzeșească sau
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Moldovei douăzeci și șase de întrebări juridice. Răspunsurile Divanului sunt clare: Tot locul țării dintru început loc domnesc au fost... Toate moșiile ce se stăpânesc din vremile vechi și mai pe urmă de luminații Domni sunt date danii, cu hrisoave domnești, după slujba și cinstea fiecăruia, pe cât au voit Domnul. Din ideea aceasta decurge apoi proprietatea răzeșească sau a moșnenilor. Un document al lui Vlad Țepeș ne arată cum se întemeia această proprietate: deci dat-am lor și Domnia mea ca să
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
în devălmășie e răzășia veche. "Moșiile răzășești s-au împărțit și se împart și acum pe câți răzeși sunt și se cuvine fiecăruia partea sa", zice un răspuns al Divanului. Proprietatea mare se datorește unei alte ordine de lucruri. Pământurile domnești pustii se dăruiau cu dreptul de-a le coloniza. Acest drept nu cea atât de simplu precum s-ar crede. Oricine scăpa pe-o asemenea slobozie (libertate) - sunt 43 de sate în România cari poartă acest nume - era iertat de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
se cade a se oferi decât Domnului legiuit al tării, zicîndu-i-se oarecum "din pînea și sarea Ta mâncăm Doamne, în zilele Măriei Tale, ale Tale dintru ale Tale", o străveche rămășiță din principiul juridic că "dintru început tot pământul țării domnesc au fost", o amintire din veacul de aur când o legătură strânsă de credință și de drept unea pe cel mai mare din țara aceasta cu cel mai mic. Așadar, ce mai [la] deal, la vale? Iancu Negură v-a
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
pentru vecii vecilor pe steagul țării. E unicul caz în istoria românilor. Au căzut Domni prin rebeliune fățișă a poporului sau a armatei, au căzut prin amicii lor fațarnici; nici un Domn român, absolut nici unul n-a căzut prin tradarea strajei domnești; orice strajă, chiar adversară Domnului, pe cât era strajă au privit în unsul lui Dumnezeu pe oaspetele credinței ei, și oaspeții sunt sfinți chiar pentru popoarele cele mai barbare, necum pentru cele civilizate. Noi nu vorbim pentru fostul colonel de vânători
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Vedem pe cucernicul Simeon, ce merită o chilie la mănăstirea Ocnei, decorat cu Steaua României, senator și om mare; vedem cavaleri de industrie îmbogățindu-se peste noapte din răscumpărarea drumurilor de fier; vedem oameni prinși în rebeliune fățișă devenind adiutanți domnești, vedem pe alții vânând prin cotituri sub masca patriotismului posturi la Casație ori la drum de fier; c-un cuvânt, nici merit nici muncă nu sunt considerate, iar ignoranța, felonia politică, vicleșugul comun devin titluri de recomandație pentru înaintare în
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Vedem pe cucernicul Simeon, ce merită o chilie la mănăstirea Ocnei, decorat cu Steaua României, senator și om mare; vedem cavaleri de industrie îmbogățindu-se peste noapte din răscumpărarea drumurilor de fier; vedem oameni prinși în rebeliune fățișă devenind adiutanți domnești, vedem pe alții vânând prin cotituri sub masca patriotismului posturi la Casație ori la drum de fier; c-un cuvânt, nici merit nici muncă nu sunt considerate, iar ignoranța, felonia politică, vicleșugul comun devin titluri de recomandație pentru înaintare în
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
tărie înaintea tuturor candidaților că Ludovic XI a fost fiul lui Ludovic VII? Da! Așa este: Ce vă așteptați de la un autor de isterie care a copiat cuvânt cu cuvânt pe francezul Duruy? ---------- Numit la universitate prin decret al Locotenenței domnești de la 11 februarie, fiind ministru al instrucției d. C. A. Rosetti. Nu are titluri academice și n-a făcut concurs. [31 mai 1881] ["A INTRAT VULPEA 'N SAC... "] A intrat vulpea 'n sac. "Romînul" se zbate ca-n gura șarpelui
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
6 000 titluri provizorie din care fiecare dă dreptul la achiziția ulterioară a unui titlu definitiv de 500. Câteșitrele soiurile de oameni, lume mare, jumătate lume și culise, de orice categorie s-ar ținea, diplomat sau galopin, balerină sau adiutant domnesc, gazetar sau cinstit episcop, așteaptă, prevede, dar mai cu seamă prezice hausse asupra acțiunilor. Toată puterea intereselor lor [î]i face să vrea hausse. Sub asemenea auspicii se deschide bursa. Capitalistul serios șade la un colț. îl cam tentează zgomotul
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
vătășeii plaiurilor, toți dregătorii cari erau sub dânșii trebuiau să fie greci și foarte rar s-ar fi putut vedea câte un român printre dânșii... Mitropolitul {EminescuOpXII 285} țării, câteșitrei episcopii, toți arhiereii, toți egumenii monăstirilor erau greci; în școalele domnești toți profesorii, mari și mici, erau greci. Negoțul din toată țara era în mînile grecilor... După tot cuvântul drept și fără voie te făcea să crezi că Grecia întreagă se strămutase în România... Vocea și puterea boierilor români se pierdeau
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Sosind în Curtea acestuia, garda prezenta arma, cu care ocazie mi se păru curios că căpitanul comanda în limba nemțească. Întrebând despre motivul acestui lucru, mi s-a răspuns că principele Tudor, care a trădat pe predecesorul lui în calitate de secretar domnesc, punând mâna pe tron, de frică să nu pață și dânsul tot așa a angajat un regiment nemțesc, făcând dintr-însul garda lui personală". Cronicarul, care după cum se vede ochea totul bine, descrie până la cele mai mici amănunte moravurile și
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
și Mușatini se cânta și se glumea mult. Astfel bunăoară cântecul dezgropat: Ștefan, Ștefan, Domn cel mare, Seamăn în lume nu are {EminescuOpXII 356} se cânta unisono de către toți mesenii. Măscăricii își făceau mendrele, zicîndu-i lui Vodă "măi vere", curțile domnești erau pline de cimpoiași, ospețele țineau câte douăsprezece ceasuri în șir, și-n această viață, pentru care Miron Vodă Barnoschi zice că " dulce Domnia la Moldova", răsuna numai din când în când buciumul războinic chemând Vrancea și Câmpulungul, Soroca și
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
biată muiere bătrână care privea la înmormîntarea unui rabin, îngăduitor cu Arion, cu Boteanu *, cu hoții de bani publici, neîngăduitor cu proletariatul agricol, care ar comite crime de mizerie, de viciile născute sub*** sa jidovime. Un painjeniș întreg de grații domnești s-au făcut față cu orice faliment fraudulos, cu orice escrocherie ar comite un străin, dar daca un român va comite o crimă, îi putrezesc oasele în temniță. ["ÎN URMA HOTĂRÎRII... "] 2264 În urma hotărârii luate de d. Brătianu de a părăsi
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
6 000 titluri provizorie din care fiecare dă dreptul la achiziția ulterioară a unui titlu definitiv de 500. Câteșitrele soiurile de oameni, lume mare, jumătate lume și culise, de orice categorie s-ar ținea, diplomat sau galopin, balerină sau adiutant domnesc, gazetar sau cinstit episcop, așteaptă, prevede dar mai cu seamă prezice hausse asupra acțiunilor. Toată puterea interesului lor îi face să vrea hausse. Sub asemenea auspicii se deschide bursa. Capitalistul serios șade la un colț. Îl cam tentează zgomotul. Ar
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Acești străini se cheamă mameluci. Veniți în Tunis în calitate de sclavi, ei s-au emancipat cu vremea și formează clasa dominantă. Tot astfel vedem în secolul al Xvii-lea pe acești oameni venind în țările noastre în calitate de slugi, fie boierești, fie domnești, și întrepunîndu-se mai târziu, prin calitățile lor rele, prin lingușire, slugărnicie, prin minciună și calomnie, între clasele stăpânitoare și cele stăpânite, furând și pe unele și pe altele, substituindu-se apoi, în timpul fanarioților, adevăraților fii ai țării. Fără îndoială au
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]