3,549 matches
-
obțină", că alianța cu ea "ne va duce la sclavie și trebuie ca cineva să fie orb, incapabil, nu om politic ca să nu Înțeleagă acest lucru", afirmații, pentru care a fost criticat, dar era scuzabil - cel puțin În ochii lui Duca - având În vedere că Stere era basarabean și Îi respecta suferința. 2. Atitudinea față de participarea României la război alături de Antanta (1916-1918) La Începutul anului 1916, țară era divizată În două tabere, ambele cerând război, cu aceeași hotărâre și convingere, dar
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
faptele În realitate, care au fost cuvintele lui, nu se știe cu exactitate deoarece cei care au notat despre consiliu au făcut-o sub impactul momentului sau peste ani din amintiri, sau din ceea ce au povestit cei care au participat. Duca Îl descrie ca fiind lapidar, tăios, energic, dar pe când la Sinaia era solemn și profetic, acum era Încruntat și crispat de mânie, Îl prezintă ca pe unul pe care nu-l interesează cine va Învinge, ci cu cine trebuia să
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
chiar dacă ar fi fost să fim Învinși. „Din acest război va ieși sau hegemonia germană sau hegemonia rusească. Hegemonia germană Înseamnă pentru noi mântuirea, cea rusească sfârșitul, fiindcă vom sta În drumul Rusiei către Constantinopol.” Noutatea discursului, din perspectiva lui Duca, era aceea că bătrânul conservator a atras atenția monarhului că Rusia Învingătoare nu ar fi tolerat În România o dinastie Hohenzollern, că va impune o dinastie Ghica, Sturdza, Brătianu sau Carp, cerând regelui să nu accepte alăturarea la Antanta. În
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
înainte de a se reîntoarce ca ambasador, fiind chemat din Rusia pentru a fi Ministrul Curții și Cancelar al imperiului. Astfel, în timpul unui sejur pe lîngă țar și anturajul acestuia, Aehrenthal avusese ocazia să cunoască de aproape personajele de vază, marii duci împreună cu sateliții lor, și să observe la fața locului punctele tari și slabe ale imperiului vecin. Pare a fi sigur faptul că, în urma acestui control și a acestei cercetări, noul cancelar se convisese, pe de o parte, că în situația
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
cu uluire, cum una dintre aceste doamne (cronica posterioară asupra lui Rasputin ne permite să presupunem că era vorba de prea bine cunoscuta doamnă Virubova...) se aruncase la pămînt și sărutase urmele lăsate de piciorul suveranei în nisip. Printre marii duci aveam ocazia să mă aflu, în saloane, pe lîngă marea ducesă Maria Pavlova, văduva marelui duce Vladimir opoziția față de împărat era deschisă și adesea virulentă. "E un sărman om", mi-a fost dat să aud și era vorba de Nicolai
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
contese Ciano care, în rochie cu trenă albă, ieșind de la biserică, dirija mașinile și mustra șoferii... Acordul de la Laterano 225, reglînd problema romană, rămasă în litigiu de la 1870, a adus corpului diplomatic un nunțiu apostolic ca decan, iar monseniorul Borgoncini Duca, oferea, în această calitate, într-o vilă pierdută în fundul unui parc de pe Via Nomentana, recepții frumoase, de la care doamnele erau excluse în virtutea unui protocol local ce nu se aplica peste hotare. Nota pitorească a acestor ricevimenti era dată de un
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
a Danemarcei. 23 Unul din unchii Reginei Elena a României. 24 Una din cele 4 fiice ale Regelui Nikita, considerate "cele mai frumoase principese europene". Altă fată a fost mama Regelui Alexandru și ultimele două au fost căsătorite cu mari duci ruși. 25 Numele unui regiment înființat de Petru cel Mare. 26 Autorul se referă la aurora boreală. 27 Sate din scînduri și carton, ridicate de Potemkin pentru a-i impresiona pe călătorii occidentali care vizitau Rusia (Iosif al II-lea
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
murit înnecat în 1946, în circumstanțe nu foarte clare. 230 Constantin Argetoianu. 231 Numele unei celebre clinici universitare din Paris. 232 Informație părtinitoare și pe jumătate numai exactă. Argetoianu se legase de cercurile masonice franceze cu care colaborase și I.G. Duca, Niculae Titulescu, Istrate Micescu, Armand Călinescu și alți juriști români cu studii la Paris. "Planul Argetoianu" de care acesta vorbește și în memoriile sale a fost conceput de către cercurile masonice menționate mai înainte, pe care le conducea în acea perioadă
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
decât acela domnul voroavei râmlenești, Cicero, carele o au numit ocârmuitoarea vieții" etc. Așadar Nicolae e un erudit. Însă talentul nu-i lipsește și portretistica lui e mușcătoare și plastică. În special asupra lui Duca-vodă se lasă toată înverșunarea cronicarului. Duca era "rău și pismător, îndelungăreț la mîniă și lacom la avuție, și el și Doamna sa". "Domn era, și Vistiernic mare, și neguțător, și vameș" și "precupea toate". "Doamna sa, de altă parte, cîrcimărea bucatele din casă, pînea ori pe
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
altă parte, cîrcimărea bucatele din casă, pînea ori pe unde avea, și băutura și pocloanele ce le veneau la beciu." N-aveau decât o însușire (maliție!), că erau curați în purtări: "în casa lor se vrea putea cânta sfânta liturghiă". Duca a fost "un făcător de rele" căruia "i se lărgise mațele spre luat". "Pun martor - jură perfid Costin - pre Dumnezeu, și mă las pre mărturia a toată Moldova, de la mare până la mic." Cu o plăcere vizibilă Nicolae Costin descrie calculii
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de rele" căruia "i se lărgise mațele spre luat". "Pun martor - jură perfid Costin - pre Dumnezeu, și mă las pre mărturia a toată Moldova, de la mare până la mic." Cu o plăcere vizibilă Nicolae Costin descrie calculii găsiți în trupul lui Duca, mort de "cataroi": Și spintecîndu-l doftori, după ce au murit, spun că au găsit în herea lui 27 de pietre roșii, așa de late și de groase, într-un chip cumu-i această figură, ce scrie aicea". Ioan Niculce (c. 1672-c. 1745
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
popular. Despre pedeapsa cu înhămarea leșilor la Dumbrava-Roșie se spune răutăcios că "ei se rugau să nu-i împungă, ce să-i bată cu biciușcele, iară când îi băteau cu biciușcele ei se rugau să-i împungă". Cu doamna lui Duca "și-au făcut cheful" turcii. Când Duca e mazilit, Niculce parodiază vorbirea munteană a doamnei, fata Brîncoveanului: "Aolio! Aolio! că va pune taica pungă dă pungă din București până în Țarigrad; și, zău, nu ne va lăsa așa, și iar ne
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Dumbrava-Roșie se spune răutăcios că "ei se rugau să nu-i împungă, ce să-i bată cu biciușcele, iară când îi băteau cu biciușcele ei se rugau să-i împungă". Cu doamna lui Duca "și-au făcut cheful" turcii. Când Duca e mazilit, Niculce parodiază vorbirea munteană a doamnei, fata Brîncoveanului: "Aolio! Aolio! că va pune taica pungă dă pungă din București până în Țarigrad; și, zău, nu ne va lăsa așa, și iar ne vom întoarce cu domnia îndărăpt". Muntenii care
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
că va pune taica pungă dă pungă din București până în Țarigrad; și, zău, nu ne va lăsa așa, și iar ne vom întoarce cu domnia îndărăpt". Muntenii care nu putuse păgubi lui Antioh-vodă "numai se trânteau și plesneau de ciudă". Duca, abia înscăunat, dacă auzi că Antioh, posibil pretendent, este scos din închisoare, "îndată se îmbrăcă cu cămeșă de ghiață". Avea casă grea "cu mulțime de mîncăi" și îi fugiră curând boierii "și-și aprinse poalele de toate părțile". Mihai Racoviță
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
indefinit Dumnezeu". Opera literară viabilă a lui Cantemir este Istoria ieroglifică, adevărat Roman de Renard românesc, asupra tâlcului politic al căruia, destul de străveziu, s-a insistat cu exces. Corbul (Brîncoveanu), epitropul păsărilor, a dat poruncă să se înlăture Vidra (Const. Duca) de la epitropia dobitoacelor și să se înscăuneze Struțocămila (Mihai Racoviță). Vidra se apără ținând un discurs după toate regulile retoricii ("Vestita axiomă între cei fizicești filosofi este că cel deasemenea iubește pre cel șie deasemenea..."), Bâtlanul denunță caracterul amfibiu al
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
arată fără dubiu că Iordanes a avut dreptate! Dați în noi tîlhari căpcîni, pînă n-am mai fi rumâni! EI SÎNT STRĂMOȘII NOȘTRI Seminția noastră carpatică, veche de cînd lumea, a fost de multe ori cu dor ne-bun de ducă și atunci n-a pregetat să-și caute rostul pe alte meleaguri. Își luau tur-mele și șatra pornind în cunoașterea necunoașterii numai de ei știute. Iar aceste răz-lețiri s-au făcut de fiecare dată cînd vremuri tulburate de om sau
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
cu acest citat din cartea Pentru Legionari și nu mai încape nici un comentariu. Aceea este linia creștină. Noi nu am declanșat violențe, ci doar am răspuns la câteva violențe și suntem acuzați veșnic. Dar nimeni nu arată că I. Gh. Duca, prim ministru liberal, împotriva constituției, împotriva practicii democrate, împotriva dreptului la opinie și la cuvânt, în mod abuziv și criminal, ne dizolvă, arestează 18.000 de legionari, bătăi și anchete, arestează pe Ion Z. Codreanu, pe părintele Ion Moța, mulți
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova (2000). Primele versuri îi apar în 1949. Debutează editorial în 1958, cu amplul poem Răscruce, scris în cheie folclorică și evocând satul postbelic. Versurile din placheta La ruptul apelor (1960) stau sub semnul dorului de ducă și al elanurilor tinereții. Contactul cu lumea mare, adâncirea în tainele propriului eu vor da orizont și substanță liricii lui T., îi vor moderniza într-o oarecare măsură versul. Culegerile ulterioare, Neliniști (1963), Din patru vânturi (1964), Insula cerbilor (1966
TELEUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290127_a_291456]
-
tăietor de lemne. Parcurge ciclul elementar la el în sat, apoi, din 1907, ia viața în piept, încercând să își câștige existența. Trudește ca băiat de prăvălie la un negustor din Câmpulung, dar după doi ani îl apucă dorul de ducă, fuge la Constanța și se strecoară pe un vapor cu care, acceptat ca ajutor de bucătar, ajunge în Italia. La Napoli se descurcă: vinde pălării, robotește într-o măcelărie, cară apă fiartă pentru clienți. Într-o zi îi vine nebunia
TICAN-RUMANO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290169_a_291498]
-
Moș Precu” , fapt pentru care Nicolae Iorga numește acest an “anul Sadoveanu”. Publică aproape 100 de volume dintre care: ”Floare ofilită” (1905), “Apa morților” (1911), “Neamul Șoimăreștilor”(1915), “Țara de dincolo de negură” (1926), “Hanu Ancuței” (1928), ”Zodia cancerului sau vremea Ducăi - Vodă” (1929), “Baltagul” (1930)”Creanga de aur”, “Locul unde nu s-a întâmplat 19 nimic” (1933), “Frații Jderi” (1935 1943), “Nada Florilor” (1951) Conținutul romanului Romanul "Baltagul", apărut în 1930, este un adevărat "poem al naturii și al sufletului omului
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
din cauza defectelor de funcționare? Dar ce punem în loc?“33) aplicarea mai consecventă a principiilor „democrației naționale“, formulă destul de neclară în gândirea sa de acum. În acest sens saluta cu anticipare probabila in staurare, în decembrie 1933, a unui guvern I.G. Duca, în urma alegerilor care puteau să fie câștigate de către Partidul Liberal (pe a cărui listă Bacalbașa a fost ales și el deputat de Ilfov - fiind apoi proclamat președinte de vârstă al Camerei Deputaților), cuvintele sale constituindu-se astfel într-un zguduitor
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cu o condiție hotărâtă: stăpâni să fie dânșii.“34 Ceea ce nu l-a împiedicat - curios lucru - ca două zile mai târziu să protes teze împotriva desființării Gărzii de Fier“35, o gafă impardonabilă, căci la 29 decembrie 1933, primministrul I.G. Duca a fost asasinat tocmai de legio narii pe care el îi considera nedreptățiți. studiu introductiv 19 31. C. Bacalbașa, „Naționalism și democrație. Să fim fasciști?“, Universul, an. XLIV, nr. 210, 11 septembrie 1926, pp. 1-2. 32. Constantin Bacalbașa, „Naționalism și
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
să nu mai reclame cele 3 județe basarabene restituite nouă prin Tratatul de la Paris.83 360 bucureștii de altădată 82. Potrivit relatărilor oficiale, în prima trăsură „à la Daumont“ (d’Aumont) s-au urcat țarul, cu principesa Elisabeta și marii duci Vladimir și Sergiu; în a doua, marele duce moștenitor Alexandru Alexandrovici, marele duce Nikolai și principele Carol; în a treia, marele duce Nikolai-fiul, ducii Eugen și Sergiu Leuchtenberg și principele Alexandru de Battemberg, în a patra, prințul Gorceakov și I.C.
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
prima trăsură „à la Daumont“ (d’Aumont) s-au urcat țarul, cu principesa Elisabeta și marii duci Vladimir și Sergiu; în a doua, marele duce moștenitor Alexandru Alexandrovici, marele duce Nikolai și principele Carol; în a treia, marele duce Nikolai-fiul, ducii Eugen și Sergiu Leuchtenberg și principele Alexandru de Battemberg, în a patra, prințul Gorceakov și I.C. Brătianu; în a cincea, contele Adlerberg, ministrul Casei imperiale cu Mihail Kogălniceanu etc. (MOF., nr. 119, 28 mai/9 iunie 1877, pp. 3478-3479). 83
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Doniol, Henri: 225 Dorian, Emil: 183 Dosache, George: 111 Dragomir: v. Niculescu, Dragomir Dragomir, Ion: 56 Dragomirescu, Petre: 256 Drasch, Alois: 59, 178-182, 183, 404 Drăghiescu, Dim.: 337 Drăgulinescu, C.: 266 Drosu, N.: 288 Drugoi („viorist“): 399 Dubasov, F.V.: 356 Duca, I. G.: 19 Dumas, Al. (tatăl): 137 Dumas, Al. (fiul): 270 Dumitrescu, A.P.: 266 Dumitrescu, Dimitrie: 111 Dumitrescu (Dimitrescu), I. Procop: 256, 257 Dumitrescu Tasianu: 218 Dumitru, Ion: 261 Dunski (dresor de cai): 139 Echao (ministru spaniol): 200 Economu, Ciru
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]