2,664 matches
-
de șoseaua județeană DJ119, care o leagă spre sud-vest de Onești (unde se termină în DN11A) și (deși momentan întrerupt) spre nord de Răcăciuni, Cleja, Faraoani, Valea Seacă, Sărata și Bacău (unde se termină în DN11). Din acest drum, la Dumbrava se ramifică șoseaua județeană neasfaltată DJ206B, care duce spre est la Parava și Răcăciuni (unde se termină în DN2). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Gura Văii se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când
Comuna Gura Văii, Bacău () [Corola-website/Science/300674_a_302003]
-
Jos și Păltinița de Sus. În 1950, cele două comune au fost transferate raionului Târgu Ocna din regiunea Bacău. În 1968, comuna și satul Râpile a primit numele de "Gura Văii", iar satul și comuna Gropile au primit denumirea de "Dumbrava". În 1968, cele două comune au revenit la județul Bacău, reînființat, iar comuna Dumbrava a fost desființată, satele ei trecând la comuna Gura Văii; tot atunci, satele Păltinata de Jos și Păltinata de Sus au fost comasate pentru a forma
Comuna Gura Văii, Bacău () [Corola-website/Science/300674_a_302003]
-
Târgu Ocna din regiunea Bacău. În 1968, comuna și satul Râpile a primit numele de "Gura Văii", iar satul și comuna Gropile au primit denumirea de "Dumbrava". În 1968, cele două comune au revenit la județul Bacău, reînființat, iar comuna Dumbrava a fost desființată, satele ei trecând la comuna Gura Văii; tot atunci, satele Păltinata de Jos și Păltinata de Sus au fost comasate pentru a forma satul Păltinata, iar satul Pătrășcani a fost desființat și inclus în satul Gura Văii
Comuna Gura Văii, Bacău () [Corola-website/Science/300674_a_302003]
-
Itești este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Ciumași, Dumbrava, Făgețel și Itești (reședința). Comuna se află în partea de nord a județului, pe malul drept al Siretului și pe cel drept al Bistriței (în dreptul lacului de acumulare Lilieci), la altitudinea de 150 m. Este traversată de șoseaua națională DN2
Comuna Itești, Bacău () [Corola-website/Science/300677_a_302006]
-
de nord a județului, pe malul drept al Siretului și pe cel drept al Bistriței (în dreptul lacului de acumulare Lilieci), la altitudinea de 150 m. Este traversată de șoseaua națională DN2, care leagă Bacăul de Roman. Din acest drum, la Dumbrava se ramifică șoseaua județeană DJ207F, care duce spre est și sud la Săucești și Letea Veche (unde se termină în DN2F). Prin comună trece și calea ferată Bacău-Roman, pe care este deservită de stația Itești. Conform recensământului efectuat în 2011
Comuna Itești, Bacău () [Corola-website/Science/300677_a_302006]
-
a revenit la județul Bacău, reînființat, dar a fost imediat desființată, satele ei trecând la comuna Berești-Bistrița. Tot atunci, satul Borleanu fiind atunci desființat și contopit cu satul Ciumași. Comuna a fost reînființată în 2005, prin desprinderea satelor Itești, Ciumași, Dumbrava și Făgețel din comuna Berești-Bistrița.
Comuna Itești, Bacău () [Corola-website/Science/300677_a_302006]
-
Răchitoasa (în maghiară "Rekettyés") este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Barcana, Bucșa, Buda, Burdusaci, Dănăila, Dumbrava, Farcașa, Fundătura Răchitoasa, Hăghiac, Magazia, Movilița, Oprișești, Putini, Răchitoasa (reședința) și Tochilea. Comuna se află în estul extrem al județului, la limita cu județul Vaslui, în zona cursului superior al Zeletinului. Este traversată de șoseaua județeană DJ241, care o leagă
Comuna Răchitoasa, Bacău () [Corola-website/Science/300697_a_302026]
-
care au făcut parte și celelalte două comune. În 1952, raionul a trecut la regiunea Bacău și în 1956 a fost desființat, cele trei comune fiind transferate raionului Adjud. În 1964, satul Bahnița-Gunoaia din comuna Răchitoasa a luat numele de "Dumbrava", iar în comuna Burdusaci satul Gunoaia de Jos a primit numele de "Movilița", iar satul Cârna pe cel de "Lunca". În 1968, cele trei comune au fost trecute la județul Bacău, iar comunele Buda și Burdusaci au fost desființate, satele
Comuna Răchitoasa, Bacău () [Corola-website/Science/300697_a_302026]
-
văd urmele. Așa cum a fost prezentat anterior, casele erau construite din lemn de brad, adus din pădurea seculară din vecinătatea satului (a cărei existență a dispărut de mult), erau acoperite cu paie sau șindrilă.Această pădure din vecinătate, se numea ” Dumbrava”, denumire păstrată și în Registrul cadastrului, pentru această zonă. Turcu Petru Ponoran, care consemnează aceste date despre trecutul satului își amintește din copilărie (începutul sec. XX) de două clădiri construite din lemnul din acea pădure: șura lui Fănucu (Unguraș Ștefan
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
trecutul satului își amintește din copilărie (începutul sec. XX) de două clădiri construite din lemnul din acea pădure: șura lui Fănucu (Unguraș Ștefan) și casa lui Cincora Ianăș Vizan, existente încă în anii ‘30 ai secolului XX. Tarlalei de pădure „Dumbrava" i se mai zicea Bude sec (XX). Satul Livadia este așezat pe lunca Văii Streiului și are în împrejurimi priveliști minunate: • spre vest, vederea versanților estici ai Munților Retezat (vedere spre Vârful Tulișa, spre Valea râului Bărbat și culmea Balea
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
proprietarului. Acest lucru avea inconvenientul că datorită structurii spongioase a pietrei fundația absorbea apa și întreținea igrasia, lucrucare era totuși neglijat de localnici. Alte locuițe erau construite din lemn, pentru acestea găsindu-se materie primă din belșug: în jurul satului, pădurea ,Dumbrava”era la 500 m sau pădurea de pe dealurile din împrejurimi ( fag, brad, etc.). Construcția casei avea un singur nivel, cu pivniță pentru păstrat proviziile sau adăpostit animalele și pod în care puteau fi puse uneltele gospodărești sau iarna era afumată
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
moarte a lui Alexandrel, după dispariția ilustrului său tată, Ștefan cel Mare, după incendierea în 1538 a curții domnești, Ocolul domnesc a continuat să existe. La acesta au fost adăugate mai mute sate printre care și Valea Seacă și o dumbravă, care mai târziu devine satul Albeni. Includerea acestor sate cu hotarele lor a avut în vedere bogățiile și pozițiile lor strategice. Alexandru Lăpușneanul, probabil la a doua domnie (1564-1568), a vândut o dumbravă „care acel, loc a fost domesc, ascultător
Valea Seacă (Nicolae Bălcescu), Bacău () [Corola-website/Science/300710_a_302039]
-
printre care și Valea Seacă și o dumbravă, care mai târziu devine satul Albeni. Includerea acestor sate cu hotarele lor a avut în vedere bogățiile și pozițiile lor strategice. Alexandru Lăpușneanul, probabil la a doua domnie (1564-1568), a vândut o dumbravă „care acel, loc a fost domesc, ascultător de ocolul Bacăului, unor săteni din Albeni „care au dat domniei sale 2 cai în Bacău".3 Se pare că, din satul Valea Seacă s-au recrutat curierii necesari ștafetelor domești și ținutuale. In
Valea Seacă (Nicolae Bălcescu), Bacău () [Corola-website/Science/300710_a_302039]
-
Cântecul fusului" și altele. În toate, vocea auctoriala nu se aude, fiind înlocuită de vocea/ vocile personajelor imaginate de poet. Aceasta ar fi prima particularitate a lirismului obiectiv cosbucian. l1g666lr42exi 1. „Am să merg mai înspre seară - a 2. Prin dumbrăvi, ca mai demult, - b 3. în privighetori să-mi pară — a 4. Glasul Linei că-l ascult! - b 5. Mai știu eu ce-as vrea s-ascult!.- b 6. Ca-n zori Lină sta-n portița, - c 7. Salta-n
Mânioasă () [Corola-website/Science/300813_a_302142]
-
Beiușului, la poalele vestice ale Munților Bihorului. Pornind din municipiul Beiuș pe DN 75 se ajunge la Ștei, apoi la Lunca unde pe stânga apare ramificația spre Arieșeni; după ce urcă o pantă scurtă, șoseaua asfaltată străbate un platou întins numit Dumbrava coborând lin în Câmpani. La circa 6 km de la Lunca, pe această șosea se intră pe neobservate în Fânațe. În amonte, la circa 2 km, se află orașul Nucet, la nord la 1,5 km se găsește satul Sighiștel iar
Fânațe, Bihor () [Corola-website/Science/300854_a_302183]
-
Suharău au următoarele coordonate: Distanța dintre punctele extreme ca depărtare (de la locul de intrare a Prutului în contact cu teritoriul comunei și al României numit „Chiscu de la Balta lui Istrate”, din vestul satului Oroftiana de Sus și până în vestul Dealului Dumbrăvii de la Stânca) este, în linie dreaptă, de 20,7 km. Reședința de comună, satul Suharău, este situat la 60 km față de municipiul Botoșani și la distanțe aproximativ egale, 24 km, față de orașul Darabani și de municipiul Dorohoi. Pe teritoriul comunei
Comuna Suharău, Botoșani () [Corola-website/Science/300924_a_302253]
-
Coordonatele geografice ale localității sunt: 47059’ latitudine nordică și 26039’ longitudine estică. În cadrul acestor limite geografice localitatea are o suprafață de 6292 Ha. Prima atestare documentară despre satul Vorniceni este strâns legată de existența celor cinci stejari seculari, supraviețuitori din Dumbrava Înaltă, prezenți și astăzi pe podișul dinspre satul Corlăteni Despre codrul din Dumbrava Înaltă vorbesc documentele din timpul lui Alexandru cel Bun, al lui Ștefan cel Mare, iar mai târziu, din timpul lui Ștefăniță Vodă (uricul din iulie 1520), al
Comuna Vorniceni, Botoșani () [Corola-website/Science/300932_a_302261]
-
acestor limite geografice localitatea are o suprafață de 6292 Ha. Prima atestare documentară despre satul Vorniceni este strâns legată de existența celor cinci stejari seculari, supraviețuitori din Dumbrava Înaltă, prezenți și astăzi pe podișul dinspre satul Corlăteni Despre codrul din Dumbrava Înaltă vorbesc documentele din timpul lui Alexandru cel Bun, al lui Ștefan cel Mare, iar mai târziu, din timpul lui Ștefăniță Vodă (uricul din iulie 1520), al lui Petru Rareș (uricul din 18 ianuarie 1526), al lui Ștefan Vodă Lăcustă
Comuna Vorniceni, Botoșani () [Corola-website/Science/300932_a_302261]
-
mai târziu, din timpul lui Ștefăniță Vodă (uricul din iulie 1520), al lui Petru Rareș (uricul din 18 ianuarie 1526), al lui Ștefan Vodă Lăcustă (1607) și Simeon Movilă Voievod (uricul din 4 ianuarie 1663). Primul document care pomenește de Dumbrava Înaltă amintește totodată și de Vorniceni. Este vorba de uricul lui Alexandru cel Bun, dat la Suceava, la 28 decembrie 1428. Prin acest act, Alexandru Voievod întărește fiilor lui Ivan (Oană) vornicul - Lazăr, Stanciul și Costea - „trei sate supt Dumbrava
Comuna Vorniceni, Botoșani () [Corola-website/Science/300932_a_302261]
-
Dumbrava Înaltă amintește totodată și de Vorniceni. Este vorba de uricul lui Alexandru cel Bun, dat la Suceava, la 28 decembrie 1428. Prin acest act, Alexandru Voievod întărește fiilor lui Ivan (Oană) vornicul - Lazăr, Stanciul și Costea - „trei sate supt Dumbrava Înaltă”, adăugându-le la mănăstirea lor, Homor. Prin uricul lui Ștefan Voievod (unchiul lui Ștefan cel Mare), din 18 februarie 1445, scris în limba sârbă, se vorbește de o danie de sate făcută mănăstirii Homorului, din care „un sat supt
Comuna Vorniceni, Botoșani () [Corola-website/Science/300932_a_302261]
-
Înaltă”, adăugându-le la mănăstirea lor, Homor. Prin uricul lui Ștefan Voievod (unchiul lui Ștefan cel Mare), din 18 februarie 1445, scris în limba sârbă, se vorbește de o danie de sate făcută mănăstirii Homorului, din care „un sat supt Dumbrava Înaltă, anume Dvornicenii” . Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Vorniceni se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,29%). Pentru 2,71% din populație, apartenența etnică
Comuna Vorniceni, Botoșani () [Corola-website/Science/300932_a_302261]
-
era administrată partea răsăriteană a Țării Făgărașului. Aici exista un scaun de judecată format din 12 asesori, câteva domenii ale principelui și conacul familiei nobiliare Mailat. În cadrul planului de dezvoltare durabilă a județului Brașov, comuna Comăna face parte din Microregiunea Dumbrava Narciselor, alături de comunele Șercaia, Părău, Șinca Nouă, Șinca și Mândra, scopul fiind promovarea regiunii și dezvoltarea de proiecte comune. Comuna Comăna este situată pe cursul mijlociu al râului Olt, la poalele grupei centrale a Muntilor Perșani. Cuprinde un culoar depresionar
Comuna Comăna, Brașov () [Corola-website/Science/300937_a_302266]
-
Mândra este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Brașov, Transilvania, România. În cadrul planului de dezvoltare durabilă a județului Brașov, comuna Mândra face parte din Microregiunea Dumbrava Narciselor, alături de comunele Comăna, Părău, Șinca Nouă, Șinca și Șercaia, scopul fiind promovarea regiunii și dezvoltarea de proiecte comune. Satul Mândra este situat în Țara Făgărașului, pe șoseaua națională DN1 (E68), la circa 5 kilometri depărtare de Făgăraș, spre est
Mândra, Brașov () [Corola-website/Science/300952_a_302281]
-
Părău, mai demult "Părâu" (în , în ) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Brașov, Transilvania, România. În cadrul planului de dezvoltare durabilă a județului Brașov, localitatea Părău face parte din Microregiunea Dumbrava Narciselor, alături de comunele Comăna, Șercaia, Șinca Nouă, Șinca și Mândra, scopul fiind promovarea regiunii și dezvoltarea de proiecte comune. Teritoriul satului Părău este situat în partea nord-estică a Depresiunii Făgărașului, sau Țara Oltului, și pe versantul vestic al părții centrale
Părău, Brașov () [Corola-website/Science/300956_a_302285]
-
Șerpeni, Sărcaia" (în dialectul săsesc "Schirkojen, Širken'en", în , în , în , în ) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Brașov, Transilvania, România. În cadrul planului de dezvoltare durabilă a județului Brașov, localitatea Șercaia face parte din Microregiunea Dumbrava Narciselor, alături de comunele Comăna, Părău, Șinca Nouă, Șinca și Mândra, scopul fiind promovarea regiunii și dezvoltarea de proiecte comune. Localitatea Șercaia este situată pe șoseaua națională DN1 (E68), între Brașov și Sibiu, la circa 14 kilometri, spre est de municipiul
Șercaia, Brașov () [Corola-website/Science/300969_a_302298]