6,777 matches
-
la deliciile perverse ale acelei născociri de Paradis, Îi smulgea din somnul lor și-i punea În fața următoarei alternative: du-te și ucide; dacă reușești, acest Rai pe care-l lași va fi din nou al tău pentru totdeauna, dacă eșuezi, cazi din nou În gheena de fiecare zi. Iar ăia, zăpăciți de drog, supuși voinței lui, se sacrificau ca să sacrifice, ucigași condamnați la moarte, victime condamnate să facă victime. Ce mult se temeau de ei și câte nu născoceau despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
toate nivelurile conștientizate de om ca ființă inteligentă. În condițiile de plafonare culturală a prezentului, arta holotropică poate apărea ca având idealuri utopice și pretențioase. Este posibil. Mari curente culturale ale umanității, ce își propuneau atingerea unor scopuri similare, au eșuat. Sau poate că nu. Chiar dacă societatea de astăzi nu este o proiecție fidelă a concepțiilor ideatice ale marilor filosofi, a marilor oameni<footnote Sigmund Freud, Opere, Studii despre societate și religie, Volumul IV, Editura Trei, București, 2000, p. 422: ...marele
ARTĂ, DEGENERARE, KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic''. In: ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
Întrerupt. Perseverează. — Drept pentru care copiii, care de abia descoperă limbajul și poeții, care nu pot trăi fără el, au un instrument minunat pentru a se confunda cu alții. Prietenul meu Ivan Zamyatin spune că limbajul este un extraterestru superb, eșuat pe planeta noastră, care a fost capturat de maimuțe și hăcuit. Engleza e o bucățică din gît. Maggie și-l imaginează pe extraterestrul eșuat, o ființă pe bază de siliciu, poate, rășchirat ca un manechin dezmembrat. Doi saxoni și un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
și pentru că li se oferea această experiență plăteau scobitorilor În bilă cu pește carne de capră struguri și frigărui de șopîrlă! Și asta se Întîmpla acum nu foarte mult timp imediat după al Doilea Război Mondial după ce avioanele americane au eșuat În furnizarea Paradisului și cultul local pentru transporturile de marfă a pierit. Era cam pe timpul În care departe În România pe mama profesorului Telescu o apucau chinurile facerii. Un murmur de uimire la menționarea numelui. Voce: „Cine l-a ucis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
să iei una. Fran descoperi că, dacă se concentra pe a avea o atitudine hotărâtă, putea să țină la distanță valul cenușiu de amărăciune care o copleșea văzând că o altă relație - una despre care credea că era cea potrivită - eșuase. Joi numărul pe săptămâna în curs apăruse fără probleme - unul chiar bunicel de fapt - și se distribuiseră sarcinile pentru săptămâna următoare, urmând să fie verificate din nou luni dimineață. Fran simți o gâdilătură de rău agur în gât. Probabil că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
înfățișarea ei aveau ceva diferit sau afecțiunea profundă care-i unea îi permitea să simtă orice schimbare din interiorul ei? — Te rog, Phyllis, nu ți-am cerut multe. Las-o pe Franny să-și pună în practică ideea. Dacă planul eșuează, timp în care eu voi fi dat deja în mintea copiilor, atunci ești liberă să vinzi. Ai tot dreptul. Phyllis îi aruncă o privire lui Norman Jones, dar acesta îi evita cu bună știință privirea. Era pe cont propriu. — Bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
aculturări modern-francofile a elitelor culturale, estetismul decadent a fost îmbrățișat de „proletari intelectuali” (Bacovia, Petică, Traian Demetrescu, M. Cruceanu), de clerici eretici (Arghezi, Gala Galaction), de rentieri ruinați și urmași ai micii boierimi scăpătate (Macedonski, Anghel, Ion Vinea), de provinciali eșuați în boemă (Mircea Demetriade, Iuliu Cezar Săvescu), de amploaiați bucureșteni bine situați, neofili formați în atmosfera boemei pariziene (Ion Minulescu), de profesori gimnaziști francofili (Bonifaciu Florescu, I.M. Rașcu) de universitari latiniști cu bovarisme poetice moderne (Ovid Densusianu-Ervin ș.a.), de amatori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
în tot Apusul Mumai Goethe îl semnala într-o scrisoare. Dar era Balzac și era Goethe. Însă cel care s-a clasificat și s-a prezis mai sigur pe sine a fost tot el, Stendhal. Iată ceea ce trebuie reținut”. Vinea eșuează repede în clișeele romantice privind caracterul parazit al criticii în raport cu creația, mergînd pînă la propunerea de înlocuire a criticii cu eseul: „Critica, veșnic dezmințită de judecata posterității, ar trebui să renunțe la pretenția de a clasifica valori și să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
către Ygor” deplasează aparentul clasicism (infuzat obsesional, psihologizant) al primei părți către un monolog poetic de un lirism melancolic (narator: Dorimedont), drapînd sub străluciri cosmopolite nostalgii ale naturii sălbatice de pe fluviul Enisei, din Țara Sovietelor... Cucerit de muzica rusului, Dorimedont eșuează lamentabil în platitudinea domestică, dezvăluindu-și în final - cu ironie „teatrală” - trucurile propriului text: „victoria sălbatecă” se transformă astfel într-o înfrîngere personală. „Nobila frondă” a lui Jacques G. Costin. „Moralismul” avangardist. Fiziologia provincialului în București Lipsa de interes a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
frunte cu Ady Endre. „Singurul poet reprezentativ al Ungariei” de la Petöfi încoace, Ady este văzut ca continuatorul „spiritului rău” al lui Baudelaire și Verlaine, „chinuit pînă la moarte de literatura oficială”. Lupta izolată a revistei Nyugatt cu „obscurantismul” oficial a eșuat însă, ca urmare a „puterii dezorganizatoare și demoralizatoare a războiului european” ce a schimbat „și așa destul de impresionistele spirite într-o turmă de bătrîne bocitoare și gazetari interesați”. În continuare, pot fi citite considerații importante referitoare la caracterul „social” și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
era fratele scriitorului Paul Daniel, cumnatul lui Fundoianu, rămas în țară ca „element de legătură”.) Dintre dezideratele modeste, de bun-simț ale „Insulei”, ceva rămăsese totuși valabil pentru insurgenții avangardiști: „reintegrarea textului”, „deteatralizarea”... Emigrat la Paris, dornic să relanseze proiectul teatral eșuat în România din motive financiare și lipsă de audiență, autorul Priveliștilor avea în vedere și o carieră de dramaturg, din păcate abandonată înainte de a începe. În adolescență, publicase traduceri din dramaturgi idiș și o versiune a dramei Ahasverus a olandezului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
a discredita procedeul”. Nu se spune însă în ce ar consta această „poetizare”... După ce, în răspăr cu mitul precursorului absolut, criticul observă că „scriitorul nu apăruse din neant”, întrucît se produsese la începutul veacului „o restructurare a mentalității artistice”, el eșuează în clișeele critice ale anilor ’60-’70: „tragedia” generată de „neîncrederea torturantă în posibilitatea realei comunicări” și determinisme de genul: „Asumîndu-și tragedia, Urmuz a ajuns la sinucidere, criza culturală declanșînd, în cazul său, una existențială”. Este evidențiată modernitatea centrării pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
un stâlp de felinar mai arunca, în jur, o lumină palidă. Nu era țipenie de om pe stradă. „Orice fac se termină prost“, gândi Gaston. Era dureros de conștient de defectele lui. Și nu numai în seara aceea. Orice întreprindea eșua. Același ghinion, care a atras după sine și izgonirea lui din hotel, îl urmărise cu înverșunare încă din copilărie. Cum să-și permită unul ca el să întindă o mână de ajutor unei femei? Oare putea un om ca el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
-i omor. Nu, nu, liniștește-te, zice Dan. De mers, mergem. Asta e vestea bună. — Și-aia proastă care e? — Or să stea și ei cu noi. Se pare că iahtul pe care urmau să meargă avusese un accident și eșuase cumva, așa că socrii mei sînt acum la vilă, dar n-ar trebui să ne facem griji, că nu ne vor sta În drum. Și nu-i așa că va fi grozav de distractiv să petrecem o adevărată vacanță În familie? — Tu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
să verific dacă totul e În regulă. Păreai destul de... Încordată seara trecută. Eram Îngrijorată În privința ta. — N-am nimic, zic. Dar... Cum le spui oamenilor despre una ca asta? Cum recunoști faptul că soțul tău te-a părăsit, că ai eșuat ca soție? În decursul a doar douăsprezece ore, viața mea s-a schimbat irevocabil. — Dan a plecat. Altă formulare nu există. Lui Trish i se taie răsuflarea. — Cum adică a plecat? Vrei să spui că a plecat? — Da. — Dar unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
Mă răsucesc și-o văd pe Lisa În picioare lîngă masă, cu haina În mînă. — Urăsc să vă fac una ca asta, dar trebuie neapărat să mă retrag devreme. Vorbim dimineață, bine? Se apleacă, Îmi dă un pupic, Încercînd (și eșuînd) să-și ascundă un rînjet, după care Își ia la revedere de la Charlie. O voce din capul meu Îmi tot repetă că ar trebui să plec. Ridică-te În clipa asta, pune-ți haina și mergi cu ea. Pleacă. Haide
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
menținerii distanței dintre noi, a găsirii unei căi de a ne integra În familia ei și de a o integra pe a ei Într-a noastră, fără a ne lăsa devorați de ea. Dar, la vremea respectivă, eforturile acestea au eșuat. Nu am știut cum să Îi fac intrarea treptat În viața mea, iar ea nu a știut cum să construiască o relație Între noi În ritm mai lent, dar care să fie mai trainică. A alergat spre noi cu brațele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
când consideră că nu se mai afla În raza de acțiune a exploziei. Cel puțin așa calculase el. Se ascunsese după colț, protejat de zidul unui bloc. Numără până la douăzeci. Fă bum, se rugă. Fă bum! Nu se Întâmplă nimic. Eșuase. Fiasco total. Câinele Îi linse mâna credincios. Cartierul dormea, iar tăcerea Îl asurzea mai tare decât explozia pe care nu o auzise. Din păcate, nu era singurul martor al eșecului său. Ceilalți Îl așteptau În camionetă. Albă, răblăgită, cu apărătoarele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
șase, pe Isola Tiberina, nu era nimeni. Din toată Roma, pe care o colinda de multe ori noaptea, când era goală și primitoare, singur și Însoțit doar de câinii săi, Zero prefera insula. Forma ei Îi amintea de o navă eșuată În mijlocul Tibrului, cine știe când. Prova Încerca mândră să se opună cursului fluviului, iar Zero avea impresia că acea navă mergea, ca și el, Împotriva curentului. În zilele cu soare petrecea ore Întregi ghemuit la pupa navei, privind apa ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
dâră de parfum dulceag și dorințe neîmplinite. a noua oră Pe la nouă și jumătate, chipul agentului apăru pe ecranul interfonului - cenușiu ca o stafie din cauza imaginii filmate. Elio Își luă geanta cu discursurile redactate pentru el de Paolo Calvo, scriitor eșuat de romane introspective, ambientate În mediul Înalt-burghez, convertit acum În ghost-writer, și răspunse: — Cobor. Ușile automate ale ascensorului se Închiseră fâșâind. Elio se analiză În oglinda mică. Un norișor de păr cenușiu, un nas foarte lung, ușor deviat spre dreapta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
pentru că familia este scopul cel mai nobil al vieții unui om care altfel face umbră pământului ca o piatră, fără a avea roade sau urmași, și asta ați spus-o dumneavoastră odată când am vorbit, poate vă mai amintiți. Am eșuat, deci este de datoria mea să șterg orice urmă a mea sau a soției mele de pe pământul acesta, căci amândoi suntem o enormă eroare, și amândoi ne facem vinovați pentru asta. Dar mai ales ea, care este o femeie egoistă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
-și imaginase vreodată că ar putea fi, spuse că voia să asculte cazul În care acest Buonocore fusese protagonist. Un delincvent, aparținând unei etnii nomade, dar cu nume italian, Încercase să jefuiască un magazin de bijuterii din cartierul Pinciano. Lovitura eșuase deoarece alarma atrăsese o patrulă de carabinieri. Se iscase un conflict armat și un ofițer fusese ucis. Hoțul fugise, luând-o ca ostatecă pe fiica bijutierului. Mașina fusese semnalată tuturor patrulelor din Roma, dar, timp de douăsprezece ore, se pierduseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
și suntem Încă vii. Acum totul este În mâinile noastre. Tu, eu, noi, Italia, oamenii, viitorul. Vom aproba legile noastre, și chiar dacă tu nu vei fi acolo, pentru a le vota, vei rămâne omul care le-a inspirat. Nu vom eșua. Trebuie să fim Întotdeauna optimiști. Vei fi singur. Vei fi singur. Moartea politică. Moartea. — Elio, Începu să-i promită președintele, voi găsi pentru tine o funcție importantă, un post-cheie, o organizație internațională, un consiliu de administrație sau o funcție la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
unde pescărușii plonjau În picaj ca niște bombardiere japoneze. Valurile fluxului Începeau să lingă nisipul golfului la douăzeci de metri mai jos, iar stolul de păsări se Înverșuna cu furie peste ceva despre care Marie crezu că era vreun delfin eșuat pe nisip. Atunci de ce avea acel sentiment de neliniște difuz, insidios? GÎfîind, coborî val-vîrtej stîncile printre care se putea ajunge În golf, trecu În goană pe dinaintea intrării În peștera În care jefuitorii de corăbii Își depozitau odinioară prada și Începu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
a aplica o pedeapsă, și totodată de a face ca acest lucru să se știe, explică Lucas. În muzeul pustiu, cercetară cele mai mărunte detalii ale gravurilor inspirate de legendă. Puteau fi văzuți jefuitorii tăind gîtul supraviețuitorilor și deschizînd sipetele eșuate pe plajă. Aproape În același timp, aceeași idee le dădu prin minte la amîndoi: jefuitorii recuperau Încărcăturile - alimente și material - , dar și bijuterii, argint și aur. Lucas arătă spre un amănunt: un cufăr spart din care cădeau monede și obiecte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]