2,734 matches
-
călugăr. Educat la St. Gallen de unchiul său, Ekkehard I, și de călugărul Geraldus, a ajuns el însuși mai târziu profesor la aceeași mânăstire. Mulți dintre elevii săi s-au călugărit, alții au ajuns episcopi sau au ocupat alte poziții ecleziastice importante. Ekkehard II a fost și autorul mai multor imnuri ecleziastice, cunoscute sub denumirea de “secvențe”. Din păcate aceste compoziții s-au pierdut cu excepția uneia singure, dedicate Sfântului Desideriu. Deși regulile ordinului obligau călugării benedictini să fie legați de o
Joseph Victor von Scheffel () [Corola-website/Science/304535_a_305864]
-
de călugărul Geraldus, a ajuns el însuși mai târziu profesor la aceeași mânăstire. Mulți dintre elevii săi s-au călugărit, alții au ajuns episcopi sau au ocupat alte poziții ecleziastice importante. Ekkehard II a fost și autorul mai multor imnuri ecleziastice, cunoscute sub denumirea de “secvențe”. Din păcate aceste compoziții s-au pierdut cu excepția uneia singure, dedicate Sfântului Desideriu. Deși regulile ordinului obligau călugării benedictini să fie legați de o anumită mânăstire și nu acceptau călugări itineranți, aceste reguli nu îi
Joseph Victor von Scheffel () [Corola-website/Science/304535_a_305864]
-
cunoscut zenitul importanței sale începând din 1599, când arhiepiscopii din Konstanz care fuseseră izgoniți de la sediul lor de către Reformă, și-au ales Meersburg ca nouă reședință și sediu al administrației. Era aceasta a durat până când Napoleon a dizolvat toate teritoriile ecleziastice în 1803. Castelul vechi ("Altes Schloss") este menționat pentru prima dată într-un document din 1113, dar este cu siguranță mult mai vechi. Se crede că regele merovingian Dagobert I a construit aici o fortificație în secolul al VII-lea
Meersburg () [Corola-website/Science/304686_a_306015]
-
reprezintă o reacție împotriva simbiozei dintre puterea ecleziastică și cea seculară prezentă în Biserica Catolica și păstrată de Protestantismul teritorial. Această aripă a Reformei a fost numită „radicală” fiindcă milita pentru o reformare completă, până la rădăcină, a Bisericii și a Statului [cuvântul radical provine din latinescul radius - rădăcină
Reforma radicală () [Corola-website/Science/303655_a_304984]
-
Biserica Piariștilor, cunoscută inițial ca Biserica Iezuiților din Cluj, respectiv ca Biserica Universității, situată pe strada Universității nr. 5, cu hramul Sfânta Treime, este prima biserică catolică edificată în Transilvania după Reforma Protestantă, totodată primul edificiu ecleziastic în stil baroc din provincie. Biserica a constituit un ansamblu arhitectonic cu colegiul academic iezuit, pe locul căruia se află astăzi clădirea centrală a Universității Babeș-Bolyai. Lăcașul de cult prezintă un contrast puternic între o arhitectură monumentală și sobră în
Biserica Piariștilor din Cluj () [Corola-website/Science/303672_a_305001]
-
din urmă fusese chemat de ducesa Margareta de Angouleme, sora lui Francisc I. Bourges era unul din locurile din Franța în care inima mișcării de Reformă bătea cel mai tare. Când, în 1534, Francisc I a dat edictul împotriva inovațiilor ecleziastice, Wolmar s-a întors în Germania și, în acord cu dorința tatălui său, Beza s-a întors la Orléans pentru a studia dreptul, petrecând acolo patru ani (1535-1539). Acest studiu nu îl atrăgea prea tare, bucurându-se mai mult de
Theodorus Beza () [Corola-website/Science/303677_a_305006]
-
unde s-a hotărât trimiterea unei solii la Paris. Întorcându-se la Lausanne, Beza a fost foarte tulburat. Împreună cu mulți clerici și profesori din oraș și împrejurimi, Viret se hotărâse în sfârșit să întemeieze un consistoriu și să introducă disciplină ecleziastică capabilă de excomunicare, în special de la celebrarea Euharistiei. Dar bernezii nu doreau un guvernământ bisericesc calvinist; aceasta a cauzat numeroase dificultăți, iar Beza s-a hotărât că ar fi mai bine să stabilească la Geneva (1558). Aici a ocupat la
Theodorus Beza () [Corola-website/Science/303677_a_305006]
-
lui Calvin, iar guvernământul în chestiunile spirituale, ale cărui organe erau "predicatorii Cuvântului" și consistoriul, fusese întemeiat pe o bază solidă. Nici o controversată doctrinară nu s-a iscat după 1564. Discuțiile se ocupau de chestiuni de natură practică, socială sau ecleziastică, cum ar fi supremația magistraților asupra pastorilor, libertatea în predicare și obligația pastorilor de a se supune majorității societății pastorilor ("la compagnie des pasteurs"). Beza nu își impunea voința asociaților săi și nu lua măsuri dure împotriva colegilor nejudicioși sau
Theodorus Beza () [Corola-website/Science/303677_a_305006]
-
și afirma că e legitim ca un popor să se opună practic unui magistrat nevrednic, chiar folosind arme sau destituindu-l, dacă este necesar. Pe scurt, fără a fi un mare dogmatician, asemenea maestrului său, nici un geniu creator pe tărâm ecleziastic, Beza dispunea de calități care l-au făcut faimos ca umanist, exeget, orator și lider în chestiuni politice și religioase, calificându-l pentru a fi călăuza calviniștilor din întreaga Europă. În diversele dispute în care a fost implicat, Beza arăta
Theodorus Beza () [Corola-website/Science/303677_a_305006]
-
St. Pierre, ca nu cumva savoiarzii să-i răpească trupul și să îl ducă la Roma. În activitatea literară a lui Beza, ca și în viața sa, trebuie făcută distincție între perioada umanistă (încheiată cu publicarea volumului "Juvenilia") și cea ecleziastică. Dar producții mai târzii ale sale, ca umanistul, sarcasticul, satiricul "Passavantius" și "Complainte de Messire Pierre Lizet..." dovedesc că în anii maturității s-a întors câteodată la prima sa dragoste. La bătrânețe, a publicat "Cato censorius" (1591) și a revizuit
Theodorus Beza () [Corola-website/Science/303677_a_305006]
-
ul este unul dintre cele trei mari curente existente, în prezent, în creștinism. Termenul „protestant” reprezintă o noțiune generică pentru diverse confesiuni, organizate după ideologii creștine și având structuri ecleziastice proprii. În general, prin confesiuni protestante se înțeleg acele culte care își au rădăcina istorică în reforma religiei romano-catolice, inițiată de Martin Luther, la începutul secolului al XVI-lea. Una din definițiile sale cel mai frecvent repetate este următoarea: „ul
Protestantism () [Corola-website/Science/303712_a_305041]
-
în rândul adepților confesiunii înnoite, care au dus în cele din urmă la scindarea în două confesiuni, și anume: luterană și reformată (calvinistă). Sciziunea a devenit definitivă în urma hotărârilor sinodului de la Dortrecht, și a condus la formarea a două structuri ecleziastice diferite. Începând din secolul al XVII-lea, din sânul celor două confesiuni s-au desprins alte grupuri care, în funcție de specificitățile naționale, respectiv de diferitele interpretări ale unor teze, au înființat noi confesiuni. O latură comună a tuturor confesiunilor protestante și
Protestantism () [Corola-website/Science/303712_a_305041]
-
a nobilimii și posedau, la moarte, doar atât pământ și avere cât să-și susțină fiul cel mai în vârstă. Din cauza acestei lipse de pământ, Thomas, care avea aptitudini pentru învățătură, și fratele său mai mic au îmbrățișat o carieră ecleziastică. În 1510, Cranmer a devenit membru al Colegiului Jesus, Cambridge. În 1515, pe când era încă la Cambridge, s-a căsătorit cu Joan, nepoata proprietăresei Tavernei Delfinul din apropiere; aceasta a dus la excluderea sa din colegiu, pe temeiul regulii că
Thomas Cranmer () [Corola-website/Science/303748_a_305077]
-
pontificat 13 ani și 10 luni. Aceste cifre însă sunt numai ipotetice. Istoricii pun la îndoială și afirmația Liber Pontificalis cu privire la locul său de baștină: Betleem. Acestui papă i se datorează - conform tradiției neconfirmate de date probante - o nouă organizare ecleziastică: constituirea parohiilor în cadru episcopiilor. Parohiile au luat naștere ca „Tittuli”, sau locul unde „liderii” creștini îndurau martiriul, acolo, mai întâi, era ridicată o cruce, iar mai apoi o biserică. Tot lui i se atribuie - dar fără probe concrete și
Papa Evarist () [Corola-website/Science/303749_a_305078]
-
Racine orfan și sărac, dar cu o cultură vastă și cu o serie de relații în rândul Janseiștilor. A studiat filozofia în liceul Harcourt. Acum scrie primele poezii. Ca un prim pas el încearcă să concilieze aspirațiile literare și cariera ecleziastică, dar în final, după un eșec în cariera ecleziastică, s-a devotat în întregime literaturii. În 1664 a fost introdus curții regale, scriind un poem în care îl lăuda pe Ludovic al XIV-lea. Apoi a jucat într-o piesa
Jean Racine () [Corola-website/Science/304261_a_305590]
-
și cu o serie de relații în rândul Janseiștilor. A studiat filozofia în liceul Harcourt. Acum scrie primele poezii. Ca un prim pas el încearcă să concilieze aspirațiile literare și cariera ecleziastică, dar în final, după un eșec în cariera ecleziastică, s-a devotat în întregime literaturii. În 1664 a fost introdus curții regale, scriind un poem în care îl lăuda pe Ludovic al XIV-lea. Apoi a jucat într-o piesa de Molière, în acelasi an, însa fără prea mare
Jean Racine () [Corola-website/Science/304261_a_305590]
-
al XVIII-lea, centrul insurgenților din timpul revoluției de la 1848-1849, sediul pentru armata germană în al Doilea Război Mondial (iarna lui 1944-1945). Catedrala Sf. Ștefan, construită în stil gotic în timpul lui Matei Corvin, este una dintre cele mai reprezentative monumente ecleziastice medievale din Europa Centrală. Deși am văzut-o de mai multe ori, nu pot să nu admir, de fiecare dată, ținuta grandioasă, cu portaluri bogat ornamentate, coloane, bolți în ogivă, vitralii, statui, altare cizelate. Totul degajă înălțare spirituală, transcendental... Catedrala
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
euro-atlantică. LOCURI ȘI FAPTE LEGENDARE Oferta turistică este deosebit de avantajoasă, de la coasta Mării Nordului și țărmurile Mării Baltice până la înălțimile Alpilor bavarezi, de la cetățile medievale la modernele localități urbane de astăzi, cu muzee și case memoriale, centre culturale, monumente istorice laice și ecleziastice, târguri de carte, universități, baze de agrement ș.a. Orice vizită în Germania începe cu capitala Berlin unde am poposit cu mulți ani în urmă când se menținea absurda separare a celor două state germane pe criterii ideologice și militare. Îmi
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
pește, flori, pentru a deservi cele mai variate cereri ale cumpărătorilor. După retragerea negustorilor ambulanți locul este curățat pentru a lăsa posibilitatea plimbărilor pe sub copacii seculari sau staționării pe o bancă înaintea intrării la slujba de seară în bătrânul lăcaș ecleziastic. Ascultând clopotele Catedralei, mă gândesc la durerea cu care, aproape două secole în urmă, dangătul lor a vestit acea zdrobitoare înfrângere a armatelor aliate austro-ruse de către împăratul Napoleon Bonaparte. SPLENDORILE FRANȚEI Cu o suprafață de 547.030 km2 și o
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
religioase, dar și de perioade de prosperitate și strălucire economică, politică, culturală care au făcut în timp să-și merite titlul de „Orașul Luminilor”. De la primele fortificații, datorate regelui Filip al II-lea (secolul al XII-lea) la impunătoarele edificii ecleziastice și laice din timpul lui Filip al IV-lea cel Frumos (secolul XIV-lea), Ludovic al XIII-lea și Ludovic al XIV-lea (secolul al XVII-lea) la Napoleon I (de când datează primul plan de sistematizare al Parisului, la începutul
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
Amintiri, amintiri... Astrul zilei își pregătește culcușul după zbuciumata zi, înserarea se furișează ca un alint de copil în poalele mamei... Coborâm agale colina, spre Sena când în fața ochilor se deschide în simetria și puritatea ei clasică, La Madeleine, edificiu ecleziastic după modelul templelor grecești cu coloane ionice. Noaptea își lasă mantia feerică peste grandioasa metropolă... Lampioanele s-au aprins, deja, pe Champs-Elysées... Firmele fluorescente, reclamele provocatoare din Place Pigalle te invită să servești cina într-un restaurant de lux pentru
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
și Palatul Westmin-ster și Wilhelm Cuceritorul o parte din Turnul Londrei. Preocupări edilitare au avut, pe parcursul timpului, Elisabeta I (secolul al XVI-lea), George al III-lea (secolul al XVIII-lea), Victoria (secolul al XIX-lea), construind noi palate, așezăminte ecleziastice, culturale, spitale, aziluri, deschizând bulevarde, parcuri, poduri peste Tamisa. Două mari dezastre naturale au avut loc în secolul al XVII-lea: sinistra ciumă (1665) care costase viețile a mii de oameni și marele incendiu (1666) care a distrus o parte
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
secolul al XVI-lea) și Stuarților (secolul al XVII-lea), înconjurat de clădiri guvernamentale, având în centru monumentul memorial, unde este îngropat Eroul Necunoscut din cele două războaie mondiale. Catedrala Sf. Paul a fost construită pe locul unui vechi lăcaș ecleziastic anglo-saxon, distrus de marele incendiu (1666), opera arhitectului Cristopher Wren (1710), cea mai mare catedrală protestantă. Cripta adăpostește mormintele celor doi eroi care l-au învins, naval și terestru, pe împăratul Napoleon Bonaparte, amiralul Nelson și ducele de Wellington. Guildhall
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
trei sute de ani, în procesul industrializării și a revoluției agrare. Micile ferme dispun de confort modern, într-un mediu ambiental plăcut și pe cât posibil ecologic. Ajungem la Liverpool centru industrial, maritim și cultural. Orașul impresionează prin docurile sale, muzee, edificii ecleziastice (Catedrală din secolul al XVIII-lea), largi bulevarde, cartiere muncitorești din epoca victoriană (cu un minim de confort), baze sportive (unde evoluează vestita echipă de fotbal F.C. Liverpool), discoteci, dar, mai ales, prin celebrul Grup al Beatles-ilor și prin Compania
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
Knox și altele. În secolul al XIX-lea, pe Prince Streed s-au construit numeroase edificii în stil victorian: sedii de bănci, magazine teatre, săli de spectacole, locuințe, s-au trasat noi bulevarde, parcuri, s-au ridicat monumente comemorative, edificii ecleziastice, universități. Alături de orașul nou, cel vechi resimte tinerețe, veselie, speranță. Edin-burgh-ul este gazda numeroaselor festivaluri naționale și interna-ționale de jazz, teatru, film, muzică simfonică, folk, operă, târguri de carte etc. În curtea castelului se desfășoară Tattoo, impresionantă paradă militară cu
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]