5,967 matches
-
delicată, chiar dacă e făcută În măsura amintită, ținând de comandamente sociale: a ne asigura pe noi, ori a vinde altora ceva ce am primit gratis, energia solară, care oricum cade pe pământul nostru; dar care văduvește ecosistemul nostru În favoarea altui ecosistem. Ar mai trebui amintit că prin cules omul face concurență animalelor ce populează În mod obișnuit acel ecosistem. Treaba nu e chiar atât de rea; nu trebuie să uităm că acele animale Își extind domeniul de pe care-și culeg hrana
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
vinde altora ceva ce am primit gratis, energia solară, care oricum cade pe pământul nostru; dar care văduvește ecosistemul nostru În favoarea altui ecosistem. Ar mai trebui amintit că prin cules omul face concurență animalelor ce populează În mod obișnuit acel ecosistem. Treaba nu e chiar atât de rea; nu trebuie să uităm că acele animale Își extind domeniul de pe care-și culeg hrana și peste agroecosistemele noastre, adică dijmuiesc recolta. N’avem decât să le urmăm exemplul, extinzându-ne și noi
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
condițiile unei educații Îndelungate, care evită distrugerile. Lăsând laoparte aspectul educațional, care va fi desigur sarcina viitorului, vreau doar să subliniez deosebirea esențială dintre cele două forme de cules. Cel din natură trebuie făcut cu măsură, pentru a nu perturba ecosistemul, dar suprarecoltarea integral, justificând astfel complet Împrumutul de la natură care e agroecosistemul, căci Înlocuind extensivul cu intensivul evităm majorarea acestui Împrumut; și dobânda. Practicat Însă cu Înțelepciune, culesul apără natura. Cum face, fără să știe chiar, veverița. “Radiosfera”, 28 octombrie
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
spun că m’am simțit minunat, În sânul naturii, chiar dacă oleacă cam simbolică. Căci buletinul de vot - ce păcat că era așa de mare! câți copaci au plătit cu viața lor exercițiul nostru electoral... - buletinul de vot deci era un ecosistem ce adăpostea o adevărată biocenoză: autotrofe, cu ghilimele, și veți afla de ce, brazi, spice, trandafiri - stingheri sau În companie - chiar și crini - voalați, zic aceia care fac politică, sub simboluri neînsuflețite -, mere, dar și heterotrofe, tot cu ghilimele, adică cai
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
biocenoză: autotrofe, cu ghilimele, și veți afla de ce, brazi, spice, trandafiri - stingheri sau În companie - chiar și crini - voalați, zic aceia care fac politică, sub simboluri neînsuflețite -, mere, dar și heterotrofe, tot cu ghilimele, adică cai și vulturi. Dar acel ecosistem mai cuprinde și oarece elemente ale biotopului: conturul cam ciuntit al unei țări, ba chiar și o sursă de energie primară, Soarele și ceva stele, prea depărtate de noi Însă pentru a ne folosi, ele fiind de fapt sursele de
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
elemente ale biotopului: conturul cam ciuntit al unei țări, ba chiar și o sursă de energie primară, Soarele și ceva stele, prea depărtate de noi Însă pentru a ne folosi, ele fiind de fapt sursele de energie primară ale altor ecosisteme... Răsuflu ușurat că au trecut alegerile, căci nu vreau să fiu Învinuit de - ptiu, drace! - politică... Și, totuși, politica e o ocupație de primă importanță pentru societate, alcătuită din oameni, adică din ceea ce natura a produs mai bun și pe
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
vorba, pe un termen cu mult mai lung, ce cuprinde și viitorul, de o oscilație, ca aceea anuală din iaz, ori de o tendință spre “heterotrofie”? Aceasta din urmă ar Însemna Însă că viitorul ne va oferi alte mijloace, exterioare “ecosistemului”, poate tehnologice, pentru a suplini rolul “autotrofelor” de dreapta ținute prea mult timp “pe tușă” și a compensa efectul hegemoniei Îndelungate a “heterotrofelor” de stânga. În natură, un astfel de mijloc a existat cândva, În zorii Vieții; și l’am
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
și epigenetic al variabilității individuale, cu aprecierea rolului evolutiv al diverselor categorii de variații; studiul biologiei unor specii de plante sexuate și apomictice înrudite, cu aprecierea rolului evolutiv al apomixiei; protecția și ameliorarea mediului; posibilități de intervenție în dinamica unor ecosisteme naturale; fundamentarea științifică a acțiunilor de selecție și ameliorare a plantelor medicinale; studiul frecvenței unor boli ereditare umane, în perimetrul Moldovei etc. A avut contribuții deosebite în: clasificarea pe criterii informaționale a modalităților de reproducere; dezvoltarea concepției evoluționiste prin definirea
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
Facultatea de Istorie din Iași, în iunie 1980. Dunării i-a dedicat nu doar pasiunea de cercetător, dar și dragostea lui, profesorul Dan Boțescu fiind cunoscut ca un admirator al marelui fluviu și un excelent cunoscător al istoriei, geografiei și ecosistemului său. A publicat peste 40 de studii și articole pe teme de istorie contemporană, a susținut peste 80 de comunicări și referate la reuniuni științifice de prestigiu. Dintre studiile publicate, reținem câteva: România și problema Dunării în preajma celui de-al
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
se află Carcinologia, domeniu în care a publicat studii referitoare la grupul Crustacee-Amphipode din țara noastră, la sistematica, ecologia și zoogeografia lor. Un alt domeniu de cercetare a fost Hidrobiologia apelor marine și dulcicole, reprezentat prin cercetări privind viețuitoarele din ecosistemele acvatice, despre hidrologia, hidrobiologia și valorificarea lor complexă. De mare importanță este contribuția profesorului Sergiu Cărăușu la istoria biologiei românești, prin studii asupra vieții și operei marilor biologi Emil Racoviță, Grigore Antipa și Ioan Borcea. Hidrobiolog de seamă, Sergiu Cărăușu
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
oamenilor simpli: lasă-i în amarul lor. O privire poporanistă mângâie noile șosele reparate din banul public: situația este sub control. Da, e drept că avem asfalt nou, occidental, dar n-am pierdut nimic din specificul național și integrarea în ecosistem: baligile au revenit la locurile lor, pe mijlocul șoselei. Natura ca cireadă triumfă asupra civilizației ca asfalt și automobile. O altă față a elitismului o reprezintă felul în care intelighenția românească își înțelege rolul social. Mai precis, felul în care
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
post de conferențiar la Facultatea de Biologie, unde lucrează și acum. A continuat să predea Biologia în conservare și Etiopatologia operei de artă la Facultatea de Teologie-Ortodoxă, iar la Biologie a predat și predă Ecologie umană și Deteriorarea și reconstrucția ecosistemelor. Împreună cu soțul său a coordonat tezele de doctorat ale doctoranzilor: Georgiana Moldovan (Gămălie), Mina Moșneagu, Bogdan Ungurean și Loredana Axinte. Astfel putem să afirmăm că a luat naștere la Iași o școală de entomologie consacrată conservării bunurilor de patrimoniu împotriva
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
Fier”, în zona Maramureșului, la Poiana Stampei etc. Aplicațiile erau organizate timp de 2-3 săptămâni și se lucra exact ca în agricultură, „zi lumină”. Stabileam tabăra într-o anumită localitate și de acolo mergeam în împrejurimi, în diferite tipuri de ecosisteme. Foloseam două metode de lucru: colecțiile totale de insecte, sau colectarea lor pe grupe. Cum urmăream mai ales ichneumonidele, efectuam mai ales colecțiile selective. Nu refuzam însă niciodată să luăm și insectele mai rare și mai frumoase. Am rămas impresionat
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
al doilea volum a apărut în urma sesiunii jubiliare organizate în 2001, la 75 de ani de la înființarea Stațiunii. În anul 2006 a fost organizată la 20-21 oct. Conferința Națională cu participare internațională „Biodiversitate și impact antropic în Marea Neagră și în ecosistemele litorale ale Mării Negre”. Comunicările au fost publicate într-un volum special în cadrul Analelor Științifice ale Universității „Al. I. Cuza” Iași. Reluarea cercetărilor marine a fost făcută. Au fost reluate și publicațiile, însă pentru revenirea la ceea ce a fost trebuie să
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
desființată în 1970 și trecută în cadrul I.R.C.M. Constanța și să-i asigur funcționalitatea atât pentru studenți cât și pentru cercetările științifice. Între obiectivele de cercetare la Marea Neagră a fost reluarea unor aspecte privind biodiversitatea în această mare și cunoașterea structurii ecosistemelor litorale din dreptul țărmului românesc, sub puternica influență a impactului antropic. Un alt obiectiv al cercetărilor efectuate este orientat către ecologie. Am efectuat cercetări sinecologice în cadrul ecosistemelor amenajate, pentru a oferi o bază științifică pentru aplicarea metodei biologice de combatere
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
a fost reluarea unor aspecte privind biodiversitatea în această mare și cunoașterea structurii ecosistemelor litorale din dreptul țărmului românesc, sub puternica influență a impactului antropic. Un alt obiectiv al cercetărilor efectuate este orientat către ecologie. Am efectuat cercetări sinecologice în cadrul ecosistemelor amenajate, pentru a oferi o bază științifică pentru aplicarea metodei biologice de combatere a insectelor dăunătoare. Între preocupările științifice se înscriu și cele de Istoria biologiei. Am urmărit și prezentat, în diferite lucrări științifice istoria cercetărilor entomologice din România, a
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
de doctorat, de disertație și de licență. Am reușit să punem baza următoarelor laboratoare la Stațiunea Biologică Marină: La Facultatea de Biologie am dezvoltat Laboratorul de Hidrobiologie. Am realizat, în 1995, o expediție româno-britanică în complexul lagunar Razelm-Sinoe și în ecosistemele de pe litoralul românesc al Mării Negre. Expediția științifică a fost subvenționată de către Consiliul Britanic și a fost efectuată cu specialiști de la Departamentul de Oceanologie al Universității din Southampton din Anglia. În august 1997 am organizat o expediție științifică consacrată controlului biologic
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
la Bănel? Probabil că, după spectacolul de gală de la Mondiale, ne va fi foarte greu să ne uităm la niște meciuri fără cap și fără coadă. Cît timp marile vedete se duelau în Germania, forme primordiale de existență coabitau în ecosistemele autohtone. S-au reunit, au efectuat vizita medicală, au transferat, au căzut cu maltezii, au început să joace meciuri amicale și s-au luat la pumni cu Tavria Simferopol. Trecerea de la Mondiale la Divizia A e abruptă, însă inevitabilă. Mondialele
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
oferit Mapamondului cătușele ruginite atîrnînd de brațele a doi amărășteni, Trifina și Cănănău, implicați prin ’95 într-un blat între Iași și Brăila, înfățișat ani la rîndul publicului ca material didactic pentru ora de stîrpire a corupției. În spatele acestor peștișori, ecosistemul a îngrășat marii rechini, iar autoritățile fotbalistice au cerut mereu probe, în loc să le producă. Și dacă existau probe, probabil că împricinații scăpau cu șapte etape, din care la apel rămîneau vreo trei. Pentru fapte similare, în alte părți nu se
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
ameliorator. De exemplu, organismele triploide, care sunt sterile, sunt cele mai căutate. Nu este vorba numai de fructe fără sâmburi (struguri, pepeni, etc.), dar și de restrângerea arealului de înmulțire a unor specii de animale, care nu sunt dorite în ecosistem. De exemplu, crapul comun, sau cosașul, sunt specii considerate neavantajoase în SUA, astfel că introducerea loturilor triploide împiedică reproducerea, deci înmulțirea lor necontrolată. De asemenea, ținerea sub control a reproducerii unor specii nedorite evită încrucișarea acestora cu linii sau populații
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
sunt specii considerate neavantajoase în SUA, astfel că introducerea loturilor triploide împiedică reproducerea, deci înmulțirea lor necontrolată. De asemenea, ținerea sub control a reproducerii unor specii nedorite evită încrucișarea acestora cu linii sau populații de organisme preexistente, sau introduse în ecosistem. Nu în ultimul rând, sterilitatea determină o mai bună conversie a hranei, deci o creștere mai economică, iar în unele cazuri, reduce agresivitatea la speciile care se luptă pentru teritoriu și pentru femele. Producerea organismelor poliploide nu se realizează la
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
în cultură, îndeosebi în cazul plantelor. S-au obținut soiuri de porumb sau de soia cu coacere precoce, cu rezistență mai mare la boli sau dăunători specifici, etc. Din păcate, cultivarea acestui tip de plante poate avea efecte imprevizibile asupra ecosistemului, dacă avem în vedere că polenul (deci gameții masculi) pot întâlni alte plante cu care se pot încrucișa. Si acesta nu este singurul efect probabil. Din aceste considerente, pe paln mondial se evită culturile plantelor transgenice, impunându-se și inscripționarea
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
obținute prin experimentări repetate fiind corecte, logice și prezentate într-un stil limpede și convingător. Cercetările efectuate contribuie la dezvoltarea supurtului științific necesar în abordarea studiilor de ameliorare a ihtiofaunei de cultură, cu implicații directe în calitatea producțiilor obținute în ecosistemele acvatice amenajate. Cantitatea și calitatea datelor prezentate reprezintă în același timp un material documentar deosebit de valoros pentru specialiști care își desfășoară activitatea de cercetare și producție în țara noastră. Metodele de cercetare utilizate sunt dintre cele mai moderne unele având
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
Alături de speciile din categoria grea, trăiesc specii de pești de talie mică, precum bibanul, carasul, caracuda, linul, plătica, roșioara, boața, cleanul, chișcarul, zvârluga, ce alungă tristețea de pe fețele pescarilor și transformă ieșirile în natură în adevărate clipe de fericire. Acest ecosistem, populat cu toate vietățile pământului, este la 24 km de Iași, la Larga Jijia, ocean de liniște care vă așteaptă să savurați plăcerile pe care vi le oferă. 195 S.C. PISCICOLA IAȘI 196 S.C. PISCICOLA IAȘI 197 S.C. PISCICOLA IAȘI
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
într-un moment decisiv al istoriei sale. Ne confruntăm cu o disparitate crescută între popoare și în cadrul acestora, o creștere a sărăciei, tot mai multă foamete, tot mai multe boli și tot mai mulți analfabeți, precum și o deteriorare continuă a ecosistemelor de care depinde bunăstarea noastră. Prin integrarea și respectarea sporită a intereselor cu privire la mediu și dezvoltare vom reuși să facem posibilă îndeplinirea necesităților de bază, ameliorarea nivelului de trai al tuturor oamenilor, o protecție sporită și o mai
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]