12,690 matches
-
UE”, spune biograful. Am spus da (cred că asta se întâmpla prin 1992), deși consilierii săi au sfătuit-o să nu declare asta în public pentru că adversarii săi politici ar fi împins-o la marginea vieții publice”. Charles Moore, fost editor la The Daily Telegraph, nu realizase că informațiile pe care le dezvăluia erau necunoscute până atunci. Credeam că se știa asta, dar potrivit lui Andrew, este o știre”, a adăugat biograful, precizând că părerile baronesei din acea vreme relevau o perspectivă
Baroneasa Thatcher voia să scoată Marea Britanie din UE by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/56251_a_57576]
-
un mister. Chiar și numai pentru că a zădărnicit discuțiile în necunoștință de cauză, punând la dispoziția celor interesați textele, ediția îngrijită de Dimitrie Vatamaniuc este un eveniment. Însă meritele ei sunt mai mari de-atât. Dimitrie Vatamaniuc nu este doar editorul eminent al lui Eminescu, ci și unul dintre cei mai buni cunoscători ai epocii „Junimii” și, totodată, un mai vechi exeget al lui Ioan Slavici (vezi lucrările Ioan Slavici și lumea prin care a trecut, din 1968, și, respectiv, Ioan
Un nou Slavici apăru by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5637_a_6962]
-
ca substrat sufletesc”. Anticomunismul din câteva articole nu legitimează apologia fascismului, cu atât mai mult, cu cât are aceeași bază rasistă: „otrava de misticism a mentalității slave”. Cea mai valabilă literar este proza dintr-un Jurnal politic (intitulat așa de editor), recent descoperit, referitor la un scurt, dar dens interval dintre martie-mai 1931, când regele Carol pregătea terenul pentru un guvern de coaliție națională. Însemnările au o expresie plastică remarcabilă. Deși e vorba de portrete similare celor din Precursori, condeiul e
Octavian Goga (1 aprilie 1881-7 mai 1938) by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5647_a_6972]
-
critică, întrucât nu ne este furnizată decât traducerea textului originar. Multe dintre elementele obligatorii ale unei ediții științifice, prin urmare, lipsesc: variantele, informațiile bibliografice despre editarea parțială a unor fragmente, trimiterile la opere conexe relatărilor din jurnal ș.a.m.d. Editorul Vasile Arimia și traducătoarea Sanda Ileana Racoviceanu s-au concentrat asupra stabilirii textului românesc și a decodării diminutivelor, pseudonimelor și numelor proprii care apar în text. S-a intenționat, cred, o ediție care să pună textul în circulație, spre a
„Criza dinastică“, în jurnalul Reginei Maria by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5485_a_6810]
-
să facă parte dintr-un volum. Motiv pentru care nu cred că ne așteaptă dezvăluiri cutremurătoare în textele care, dintr-un motiv sau altul, nu fac parte din sumarul acestor prime trei volume ale ediției. Ceea ce nu înseamnă deloc că editorul, criticul Ion Bogdan Lefter, nu a întâmpinat greutăți, iar munca sa nu a depășit cu mult simpla (dar câteodată, vai!, atât de dificila) îngrijire filologică a textului. Dimpotrivă. Atât primele două volume ale seriei, despre care am scris aici la
Ultimul Dimov by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4490_a_5815]
-
fi fost ceva rușinos!), ci o adevărată revoluție, nu numai națională, ci și socială. Adică un fel de precursoare a ceea ce comuniștii numeau „revoluția” lor: schimbarea de regim produsă între 1944-1948, sub presiunea armatei sovietice de ocupație. După cum ne lămurește editorul, însă, volumul Litanii pentru Horia datează de mai demult, probabil dinainte de 1954, și nu a apărut la timpul cuvenit din cauza condiției precare a autorului însuși: fost deținut politic, ins suspect și, în orice caz, până în 1966, fără dreptul de a
Ultimul Dimov by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4490_a_5815]
-
este (sau ar trebui să fie) un subiect ca oricare altul, în literatură, este suficientă lectura cărții din 1975 spre a ne convinge că Dimov a rămas o conștiință literară pură, într-o epocă impură. Aș mai adăuga, la observațiile editorului, și o alta. Revenit în literatură în 1966, poetul nu s-a grăbit să recupereze Litanii pentru Horia. A fost mai importantă, pentru el, afirmarea onirismului estetic, șocul programatic produs în poezia română a anilor ’60. De-abia după ce afirmarea
Ultimul Dimov by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4490_a_5815]
-
prizonierul formulei consacrate. Sumarul conține 13 secvențe - cifră deloc întâmplătoare, căci o întâlnim și în sumarul volumului anterior, Dialectica vârstelor (1977) -, reprezentând tot atâtea decupaje din scenariul consacrat. Dicțiunea poetică dimoviană rescrie (sunt tentat să spun și eu, ca și editorul, postmodern) textul folcloric, oferindu- ne o demonstrație de măiestrie literară, defel disonantă în contextul poeticii „ultimului Dimov”. Dacă facem abstracție de planul epic, de sorginte folclorică, și această carte poate fi utilizată de exegeți ca o excelentă cheie de acces
Ultimul Dimov by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4490_a_5815]
-
Cronicar Ofensiva unei edituri Casa de Pariuri literare, editura înființată de un cristian și Victor Jalbă- Șoimaru își continuă ofensiva. Cu încăpățânare și cu vocație, dar și cu o precizie de ceasornic elvețian, acești doi tineri editori propun cititorilor, săptămână de săptămână, noi și noi titluri. Dintre aparițiile recente, amintim volumul de debut în poezie al lui Radu Nițescu, gringo, ca și reeditarea unei cărții semnate de Constantin Acosmei, Jucăria mortului. Este demn de a fi remarcat
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4497_a_5822]
-
Manuscrisele lui Eminescu cunosc, în cultura română, o situație cu totul specială. Monumentalizarea lor într-o ediție critică a fost însoțită de un discurs de escortă canonizant și mitizant: atât despre autorul unei opere atât de vaste, cât și despre editorii săi (din motive foarte diverse, mergând de la instrumentarul filologic la impozițiile politice, editarea s-a întins pe mai multe decenii). Bogăția manuscriselor este tratată, până astăzi, mai degrabă în termeni encomiastici decât științifici. Dificil de accesat direct de către cercetători, de
Un Eminescu plauzibil by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4523_a_5848]
-
de accesat direct de către cercetători, de nu chiar «tabu», manuscrisele eminesciene descurajează proiectele de genetică pe care instrumentarul de astăzi al domeniului le-ar permite. Lipsa de cunoștințe în materie de resurse, instrumente și metode ale geneticii literare face ca editorii actuali ai manuscriselor să ignore posibilitățile ce le stau la dispoziție, iar manuscrisele să fie în continuare greu de studiat” (pp. 96 - 97). Soluția (care nu este nicidecum un moft up to date) este editarea electronică a manuscriselor, care ar
Un Eminescu plauzibil by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4523_a_5848]
-
aduce versurilor este lipsa sensului, întrebarea pe care cred că ar trebui să ne-o punem privește definirea sensului pentru un text poetic: ce este sensul? Ceea ce transmite, ceea ce se înțelege la lectură? Interpretarea pe care comentatorii din această categorie (editori, exegeți) par să o dea sensului este una surprinzător de prozaică și de limitativă: presupunem că aceste versuri «nu au sens» pentru că nu pot constitui un enunț lingvistic în afara constrângerilor metrico-prozodice pe care le obiectivează [...] Desigur, la o asemenea «probă
Un Eminescu plauzibil by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4523_a_5848]
-
se lovește nu doar de regulile ortografice, care și înainte de 1989 impuneau folosirea lui â în derivatele cuvântului român. Mă tem că folosirea lui î, în aceste cuvinte, are o conotație politică pe care ar fi fost mai bine ca editorii să o evite. Până la urmă, și cei de la „Viața românească” au scris tot așa, dar editorii ulteriori au restabilit norma ortografică. Spre binele scriitorilor în cauză.
O raritate bibliografică by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4529_a_5854]
-
derivatele cuvântului român. Mă tem că folosirea lui î, în aceste cuvinte, are o conotație politică pe care ar fi fost mai bine ca editorii să o evite. Până la urmă, și cei de la „Viața românească” au scris tot așa, dar editorii ulteriori au restabilit norma ortografică. Spre binele scriitorilor în cauză.
O raritate bibliografică by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4529_a_5854]
-
de la publicarea primelor două. La fel au stat lucrurile și în România, Editura Polirom publicând deznodământul romanului la aproape 14 luni de la lansarea concomitentă a volumelor I și II. Foarte posibil avem de-a face cu o strategie de marketing, editorii mizând pe stârnirea interesului cititorilor și a unei tot mai mari nerăbdări. Numai că decizia aceasta s-a dovedit a fi o armă cu două tăișuri, pentru că a oferit răgazul necesar dezvoltării unui orizont de așteptare prea mare. De aceea
Înapoi în 1Q84 by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/4534_a_5859]
-
ilustrată, sper s-o primești. A fost o călătorie frumoasă și instructivă. Am primit înainte cu câteva zile, cu întârziere, scrisoarea ta. Îmi pare rău că nu-ți poți face timp să scrii câte ceva pentru „Tribuna”. Vezi, a fost consfătuirea editorilor 6, despre care puteai scrie ceva interesant. A fost apoi acel concert7- un eveniment de care puteai scrie. Și câte nu sunt! Ai văzut, poate, că ți-a apărut, în „Viața studențească”, articolul, dar ăia, nătărăi, au făcut prostia și
Mircea Zaciu: Scrisori către Octavian Șchiau by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/3296_a_4621]
-
toate țările lagărului socialist. 4Gewandhaus este sala de concerte din Leipzig, care dă și numele Orchestrei Gewandhaus din Leipizg. 5 Buba néni = gazda la care locuia Ion Pulbere și alți colegi de facultate. 6 Este vorba de o consfătuire a editorilor din țările socialiste, care a a vut loc la Berlin, în 1957. 7 A se vedea nota nr. 3. 8 Profesorul Octavian Șchiau a plecat, la postul său din Berlin, în noiembrie 1955. 9 Constantin Daicoviciu, noul rector al Universității
Mircea Zaciu: Scrisori către Octavian Șchiau by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/3296_a_4621]
-
Din 2009, scrie Le Magazine Littéraire, Apollinaire, mai precis românul Leș exploits d’un jeune Don Juan, circulă clandestin, iar editorii care l-ar publică riscă ani de închisoare pentru promovarea unei opere care stârnește dorințele erotice. Potrivit primului-ministru turc, unele cărți sunt mai periculoase decât bombele. Împotriva românului, considerat pervers, există o decizie a justiției din Turcia. Scenele incestuoase imaginate
Apollinaire, cenzurat în Turcia () [Corola-journal/Journalistic/3311_a_4636]
-
cele care ar trebui să-l împiedice pe Irfan Senci, proprietarul Sel Publishing, să-l publice, desi editură lui a obținut, recent, un premiu internă- țional pentru libertatea de expresie. Prea puțin important. După legea turcă, atât traducătorul, cât și editorul sunt buni de plată. Cu vreo 10 ani de pușcărie.
Apollinaire, cenzurat în Turcia () [Corola-journal/Journalistic/3311_a_4636]
-
purtată de Gabriela Adameșteanu cu Silviu Lupescu: directorul Editurii Polirom este un foarte bun cunoscător al fenomenului cărții din țara noastră, dar și din Europa și de aceea punctele sale de vedere sunt de luat în seamă. Iată ce observă editorul român: „Pe de altă parte, se fac deseori asemenea comparații - cum e în Franța versus cum e la noi. Or, în ce privește industria cărții, comparația nu e viabilă absolut deloc. Gândește-te că o editură de top din Franța, să zicem
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3312_a_4637]
-
români traduși de editurile franceze pentru Salon du Livre a fost de 2.500-3.000 de exemplare, mai mare decât tirajul mediu de la noi. Din punctul de vedere al eficienței, al costurilor, acest aspect este foarte important și net în defavoarea editorilor români, obligați să publice tiraje mult reduse într-un mediu ostil economic și legislativ. Sunt multe diferențele. Ca structură demografică, de pildă, la noi 50% din populție este rurală și trăiește în localități fără librării. Nu au nici biblioteci. Își
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3312_a_4637]
-
vor continua din toamnă și că o serie de vedete rămân la Pro TV. Nume precum Andreea Esca, Oana Cuzino, Andi Moisescu, Cătălin Măruță, Andra, Cabral "vor continua să facă istorie la PRO TV, alături de cele mai bune echipe de producători, editori, reporteri și alți profesioniști". Comunicatul Pro TV nu spune nimic de nume importante, precum Pavel Bartoș, Smiley și Loredana. „Îi asigurăm pe milioanele de români care ne urmăresc în fiecare zi că PRO TV va continua să fie un trendsetter și
Soarta Andreei Esca, decisă. Ce anunț a făcut Pro TV by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/33154_a_34479]
-
centrului de copiere care e și editură în același timp -, și față de curentele cârtiri scriitoricești conform cărora (prin gura personajului Cazimir) „scriitorii sunt niște grandomani care se împart în două categorii: narcisiști și negustori”, criticii sunt niște autori ratați, iar editorii, niște habarniști care „nu pricep niciodată ce vând”. M-au mirat proporțiile pe care le-au dat unii critici acestui pasaj din roman, considerat cumva o opinie a scriitorului însuși, ca și când acesta ar trebui să-și asume tot ce spun
Printre rânduri by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/3317_a_4642]
-
carte rară. „Ăsta Balzac, domnule, nu Cezar Petrescu ori Peltz!”, exclama un scriitor, entuziasmat de cele două volume, pe care regret că nu mi le-am însușit până acum. Ba chiar, iată, aș îndrăzni să te rog să dai dispozițiuni editorului să mi le trimită și mie aici. Mi-ar face mare plăcere, căci sunt demult în căutarea unei cărți bune, românești. Iartă-mi îndrăzneala, știu ce deranj e!, dar te rog să mă crezi că e prima dată când solicit
O epistolă necunoscută a lui Nicolae Crevedia by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4968_a_6293]
-
și o posibilă întâlnire în infinit. Concepută inițial ca un proiect de traducere a Enciclopediei engleze, Cyclopedia semnată de Ephraïm Chambers, editată în variantă finală încă de la 1728. Enciclopedia franceză își câștigă foarte curând propria identitate prin opțiunile principalilor săi editori, Diderot și D’Alembert. Aceștia proiectează o sinteză de mari dimensiuni (evaluată inițial în zece volume, avea să cunoască o formă finală de șaptesprezece tomuri), care să facă loc în paginile sale cunoștințelor existente la acea dată, în toate colțurile
Europa Enciclopediei și Europa Filocaliei by Nicoleta-Ginevra Baciu () [Corola-journal/Journalistic/3427_a_4752]