2,768 matches
-
în faptul că ea nu este proiecție iluzorie a omului sau autosugestie. Ea este disponibilitatea pentru adevărul deplin al existenței noastre, care uneori ia forma crucii. Cel care nu se roagă își este suficient lui însuși și se închide în egoismul său. Cel care se roagă constant riscă să i se pară că el a primit demult ceea ce cere. Adică să creadă că a primit răspuns înainte să fi bătut la ușă. Din nefericire, rugăciunile noastre sunt, de cele mai multe ori, imperative
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
odată cu moartea. Rugăciunea este ieșirea din spaimă. Din acea spaimă de nimic, care ne deconcertează și ne aruncă în cea mai dezolantă dintre tristețile fără leac pământesc. Rugăciunea este smerenie, pentru că recunoscând pe altul, mai mare ca noi, ieșim din egoism. Rugăciunea e intrare în comuniune cu un interlocutor spiritual care există veșnic, care e însăși existența, izvorul și creatorul ei: „Eu sunt Cel ce sunt”. El ne garantează și nouă veșnicia prin existența Sa. El dă sens vieții noastre pe
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
spiritual o întreagă serie de virtuți duhovnicești, ce stau la baza vieții creștine așezate pe dreptate, dragoste, respect reciproc, încredere, cinste și demnitate. în acest chip, rugăciunea devine mijloc de unitate în întreaga comunitate creștină, de solidaritate în dragoste, înlătură egoismul, nedreptatea, asuprirea care generează ura; vrajba, răutatea și neînțelegerea dintre oameni, așa cum ne cere învățătura Domnului nostru Iisus Hristos. în acest sens, omul tinde spre Dumnezeu și Dumnezeu se apleacă spre om cu mila și cu îndurările Sale. Dar, de
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
mocirla unui libertinaj haotic. A părăsit casa părintească, echilibrul moral de aici, a renunțat la iubirea părintească, ce i-ar fi dăruit posibilitatea să-și îndeplinească rostul său de om pe pământ. Se lasă orbit de impulsul tiran al propriului egoism, dominat de poftele vulcanice, care erup în propria-i ființă și îl determină să acționeze sub influența unui „autodestin”. Rezultatul faptelor sale este ieșirea din comuniunea unei vieți frumoase, echilibrate ce domina în casa părintească și în care era chemat
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
răul pe care îl aduc moravurile și faptele rele ale unui popor, unei societăți. Omul singur, prin viața și faptele sale își pregătește căderea sau înălțarea. O parte din societatea noastră, în care s-a cuibărit minciuna, furtul, mândria, calomnia, egoismul, răutatea, dușmănia, răzbunarea, și multe alte păcate urâte, nu poate progresa și nici nu poate dăinui. Activitatea actuală a Bisericii, cu aspectul ei social și moral, de comuniune, se intensifică în lumina lui Hristos, prin slujitorii ei, fiind asociată cu
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
săvârșește; după ce iese de la serviciu, merge la ședința yoga” etc. Intră și la Sf. Liturghie din când în când, dar „harul Domului nostru Iisus Hristos” nu-l pătrunde desăvârșit, pentru că el, omul, a ajuns ca un conductor acoperit de rugina egoismului, prin care cu greu mai pot trece puterile (energiile) divine. Rămâne un răvășit, nu are nici o direcție. Așa este el, așa este și societatea. „Este invadată de toate curentele negative venite ca influențe ale religiilor orientale, din practicile asiatice și
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
a unor formule, ea exercită un efect asupra comportamentului, întărește în același timp simțul spiritual și moral. Mediile în care rugăciunea este practicată se caracterizează printr-o persistență a sentimentului datoriei și a răspunderii, printr-un nivel mai scăzut al egoismului și al urii, prin mai marea bunătate arătată celorlalți. Pare să fie demonstrat faptul că, la indivizi cu o dezvoltare intelectuală egală, caracterul și valoarea morală sunt superioare în rândul celor care se roagă prin comparație cu cei care nu
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
cu o funcționalitate normală. Ea determină un fel de transformare mentală și organică, care se produce progresiv. S-ar putea putea spune că în conștiință se aprinde ceva ca o flacără. Omul își vede atunci adevăratul chip. El își descoperă egoismul, lăcomia, greșelile de judecată și orgoliul, care stăteau ascunse în umbră. Omul ajunge să se supună îndatoririlor morale, să caute să dobândească umilință; în fața lui deschizându- se, astfel, împărăția Milei. încetul cu încetul, se instalează o liniște interioară, o armonie
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
să ne gândim nici la problemele care-i frământă. Să spunem doar „miluiește pe robul Tău”. Părintele Paisie Olaru îi învăța pe ucenicii săi să zică: „Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-ne pe noi”, ca să se ferească de egoism. Dar rugăciunea pentru ceilalți este un efort necesar și din alt motiv. „Când ne rugăm pentru aproapele nostru, imediat primim lămurire de la Dumnezeu, despre ceea ce are în special nevoie și putem lucra efectiv pentru mântuirea lui. Inima devine foarte sensbilă
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
parte sunt tineri, se ocupă deci cu această neînțeleasă, pentru altă parte a oamenilor, îndeletnicire: despătimirea. După ce teai învelit ca o crisalidă, în diferite structuri pătimașe, trebuie să te dezvelești, să ieși din ele, să te dezlipești din aceste învelișuri: egoismul, iubirea de sine, iubirea de arginți, etc. Lectura ar fi operația prin care te desfaci din propriile tale coji limitative. Prin lectură, ai putea deveni, da, nemuritor. Capitolul 2 RĂSPUND: DE CE-AȘ CITI? - Lectura (și scriitura) exorcizează. Este poate
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
de vreme ce nu a fost bine primit, a făcut rău, și acest rău are un spectru din care nu va putea ieși decât cu efort. Cel care face rău este pândit de păcat, și care să fie aici păcatul decât gelozia, egoismul, dorința de a fi primul în ierarhia iubirii paterne. Tatăl nu îl îndepărtează de la El, dimpotrivă, îl lămurește, îl sfătuiește, îl încurajează. Cain însă se detașează de consilierea dreaptă paternă și își urmează dorința păcatului. Cu viclenie, plănuiește eliminarea adversarului
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
folosind atu-ul unic al vederii, într-un grup de femei destinat sacrificiului, cu o foarfecă și-l ucide pe șeful hoților. - Și în infern se poate manifesta eroismul. Singurul personaj care vede, ajunge să ucidă deliberat, dar nu din egoism. Regretă crima comisă. Se simte ucigașă chiar dacă cel ucis este un monstru orb care fură mâncarea și femeile altor orbi. Ceilalți nelegiuiți prind de veste că o femeie i-a venit de petrecanie șefului lor și încearcă să se răzbune
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
în logici monovalente. Cum să te înalți cu trupul la cer? Baștovoi nu se sfiește să-și așeze personajele în nimbul nemuririi. Ceea ce le trece dinspre viață spre viața veșnică este dragostea, comuniunea, păsul pentru celălalt, gândul la celălalt, destrămarea egoismului demonic. - Diavolul ca prezență ascunsă. Unde este diavolul în toată această construcție romanescă? Pe cine inspiră el? Cui îi suflă el în pânze? Pe cine conduce? Răspunsul se oferă pe tavă: pe decidenți, pe bogații care caută raiul pe pământ
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
el vine dintr-o familie cu alți trei băieți, el știe de acasă că atunci când unul își dispută egoist un măr, ceilalți îl corectează bătăios și recuperează eventual mărul revendicat de egoist. Dar cu o femeie în plin spectacol al egoismului cum să procedezi? Andi e mereu în impas procedural în relație cu feminitatea Margăi, la fel cum este și în impas financiar. Lucrează la o redacție a unui ziar postdecembrist care descoperise mecanismele unui furt. - România lui Dan Lungu. Pierzi
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
nu mai poate îndura absența lui. Gabriela reinventează motive pentru a trăi când viața alunecă spre moarte. Spiritual, se blindează cu citate din Maica Tereza, sau din Budda. Își spune că depresia este imorală, fiind la început semnul unui cumplit egoism, își interzice să fie tristă pe motiv că doar tinerilor le este permisă tristețea, bătrânii trebuie să se lumineze din interior. Se străduiește să coboare din viață senin, ca și cum ar merge la întâlnirea cu iubiții ei plecați, deși vestea fiecărei
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
ă și furie oarbă, mereu reținute, atât de tipice societăților totalitare. Trebuie să ne vindecăm și de ele. Să nu mai vedem în aproapele nostru doar un agent, un turnător, o primejdie și o amenințare adesea teribilă. De unde individualismul acerb, egoismul, pulverizarea conștiințelor, efect al instinctului de conservare mereu în alarmă. Să ne recăpătăm, în sfârșit, liniștea și echilibrul interior și să eliminăm spaima continuă, care sterilizează și paralizează, din conștiințele noastre. Foarte importantă este și alungarea principiului totalitar-dictatorial, al ierarhiei
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
acțiunea umană practică, ar fi opacă față de procesul luării deciziilor și s-ar autoexclude din dezbaterile politice 124. Centrarea pe ființa umană poate fi exprimată prin principiul precauției, expresie a unei atitudini prudențiale. Numai în forma sa radicală, înțeles ca egoism, acest principiu prudențial exclude alte ființe sau obiecte ale naturii 125. Din această perspectivă, am putea susține că o atitudine prudentă altruistă este pe deplin compatibilă cu luarea în considerare a naturii în procesul decizional. Argumentul cu privire la caracterul inevitabil al
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
înșine și nu am mai avea nici o bază pentru a ne raporta la ceilalți. Impresia de inadecvare din argumentul lui Grey vine din confuzia dintre preocuparea etică pentru sine și eliminarea tuturor amprentelor epistemice ale sinelui, adică din confuzia dintre egoism și situarea epistemică. Situarea epistemică în propria experiență sau în experiența culturală a unui grup nu presupune faptul că nu ne putem raporta la ceilalți sau la alte grupuri. De unde rezultă că este greșit să susținem că situarea epistemică este
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Cea mai serioasă obiecție împotriva acestui punct de vedere vizează cea de a doua premisă. Aceasta n-ar fi nimic altceva decât o reformulare a tezei egoiste, ceea ce ar face ca argumentul în favoarea șovinismului omenesc să fie o formă a egoismului. În măsura în care egoismul este respins întrucât confundă valorile cu avantajele, ar putea fi criticabil și argumentul împotriva șovinismului omenesc. Altă obiecție posibilă ar fi împotriva primei premise, caz în care ar fi luată ca punct de pornire o teorie a naturii
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
serioasă obiecție împotriva acestui punct de vedere vizează cea de a doua premisă. Aceasta n-ar fi nimic altceva decât o reformulare a tezei egoiste, ceea ce ar face ca argumentul în favoarea șovinismului omenesc să fie o formă a egoismului. În măsura în care egoismul este respins întrucât confundă valorile cu avantajele, ar putea fi criticabil și argumentul împotriva șovinismului omenesc. Altă obiecție posibilă ar fi împotriva primei premise, caz în care ar fi luată ca punct de pornire o teorie a naturii intrinseci a
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
a intra într-un contract". Vom avea următorul argument: • singura justificare a principiilor morale (X) este una contractualistă, și anume, intrarea agenților într-un contract (Zry); • agenții intră într-un contract (Z) numai dacă acesta servește intereselor lor egoiste (presupoziția egoismului); • oamenii (persoanele) sunt singurii agenți care intră într-un contract (Z); • oamenii (persoanele) intră în contracte (Z) numai dacă acestea servesc propriilor lor interese; • singura justificare a principiilor morale (X) o reprezintă interesele (egoiste) ale oamenilor (persoanelor). Argumentul este valid
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
conturată, cel puțin implicit, ideea valorii estetice a naturii și a relației dintre trăirea estetică și moralitate, este cel al criticii societății contemporane. Bunăoară, Clark discută despre a trăi în frumusețe în sens moral, tradiționalist, după virtute, ca alternativă la egoism, umanism, utilitarism și obiectivism modern 172. 4.5. Un argument teologic sau bazat pe credințe religioase Pot credințele religioase să întemeieze o etică a mediului? Dacă luăm în considerare faptul că diversele religii propun și un cod etic, atunci devine
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
oamenilor, deoarece luarea în considerare a propriilor interese nu presupune ignorarea altor interese, după cum a avea grijă de tine însuți nu presupune că nu ai grijă de ceilalți. Ideea de prudență nu presupune excluderea celorlalți, prudența nu este echivalentă cu egoismul. Egoismul și instrumentalismul sunt mai puternice decât prudențialismul. În acest sens slab, prudențialismul este compatibil cu o etică deontologică de tip kantian în care omul este scop pentru om341. Principiul subsidiarității Cred că justificarea principiului subsidiarității este asigurată prin consistența
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
deoarece luarea în considerare a propriilor interese nu presupune ignorarea altor interese, după cum a avea grijă de tine însuți nu presupune că nu ai grijă de ceilalți. Ideea de prudență nu presupune excluderea celorlalți, prudența nu este echivalentă cu egoismul. Egoismul și instrumentalismul sunt mai puternice decât prudențialismul. În acest sens slab, prudențialismul este compatibil cu o etică deontologică de tip kantian în care omul este scop pentru om341. Principiul subsidiarității Cred că justificarea principiului subsidiarității este asigurată prin consistența următorului
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
pornind de la confuzia dintre dualism și atomism. Dacă identificarea sinelui cu ceilalți înseamnă mai degrabă empatie decât identitate, atunci ea duce la expansiunea sinelui. Dar nu cumva această extindere a sinelui înseamnă o extindere egoistă, iar nu o depășire a egoismului? Tot ceea ce am realiza nu ar fi nimic altceva decât un transfer al egoismului de la sinele individual la un sine extins. Ecologia profundă lucrează cu aceleași presupoziții ale filosofiei tradiționale, și anume, că natura umană este egoistă și că alternativa
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]