2,955 matches
-
artificial, ci printr-o aglomerare de detalii. Asupra personajului feminin se aruncă o umbră de mister prin detalii neexplicate și evenimente neașteptate. Vocile sunt înlocuite printr-un solilocviu naratorial, iar atenția autorului se îndreaptă către analiză. „Bărbatul este misogin și egoist, apăsând prea mult asupra drepturilor lui de artist și lamentându-se disproporționat de inferioritatea femeii, zice Călinescu.”<footnote Nicolae Manolescu, Lecturi infidele, Editura pentru literatură, București, 1966, p. 161 footnote> Romanul static e diferit de romanul de idei prin fuga
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
fragmentare și nu domină, nu se organizeză într-o structură unitară. Personajul suferă o serie infinită de percepții momentane și de multe ori e caricatural. G. Călinescu observă că motivul literar unic este dat de raporturile între bărbat și femeie. ”Egoist și experimentalist, eroul lui Anton Holban se refuză și el tiraniei căsătoriei, de unde tot procesul. Bărbatul, misogin, apăsând prea mult asupra drepturilor lui de artist, se lamenteză disproporționat de inferioritatea femeii, căreia îi cere totul, nedându-i în schimb nici
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
epuizez prea repede spectacolul.” Apoi vin detaliile oricărei înmormântări burgheze iar Sandu pătrunde în capul doamnei Axente, cea care potrivit afirmațiilor lui Sandu, va exploata multă vreme evenimentul nefast, povestind tuturor boala și înmormântarea fetei. Sandu se folosește în mod egoist de posibila moarte a lui Viky, pe când mama, prin reconstituire, caută să-și aline o durere. Sigmund Freud denumește acest proces psihologic “travaliul doliului”. Ioana are toate ticurile sufletești ale lui Sandu, chiar dacă s-a despărțit de el, încearcă chiar
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
păcălită și zidită fără consimțământ în proiectele bărbaților. Chiar și Ana „lui Manole” a protestat, dar a făcut-o degeaba într-o cultură surdă la glasul femeilor. „Spiritul de dominație, domnia forței (...) au asigurat bărbatului partea leului (...). Îmbibat de spirit egoist și preocupat de a nu avea în fața sa un rival și un concurent înarmat cu aptitudini egale, bărbatul a îndepărtat-o pe femeie de oriunde i-ar fi putut face umbră, sau, dacă a lăsat-o să pătrundă, a retribuit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
bărbații îngrijesc femeile, copiii și casa; - Uneori femeile mai și știu, nu doar fac. Iau și inițiativa, nu doar așteaptă să li se întâmple ceva; - Se emoționează și bărbații, au slăbiciuni, se sperie, ba chiar devin ispititori; - Femeile devin ocazional „egoiste”, obosite de rolul de îngrijitoare și de bombe sexy, sunt amatoare de distracții, ies din casă, sunt independente, dinamice și nonconformiste, chiar conduc și mașini; - Femeile mature sunt uneori atrăgătoare și iubesc viața mai mult decât iubesc detergenții și condimentele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
imensitatea spațiului astral nu cunoaștem ceva de o asemenea valoare. (...). Omul care a priceput odată fie și în chip trecător și pentru scurtă vreme, în ce constă măreția sufletului nu mai poate fi fericit dacă își îngăduie să fie meschin,egoist, tulburat de mici necazuri, temător de ceea ce i-ar putea rezerva soarta. Omul capabil de magnanimitate va deschide larg ferestrele minții sale, lăsând să pătrundă în ea vânturile venite din toate părțile universului. El își va făuri despre sine, despre
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
bine conștientizate. "Căile principale prin care interesele individuale conduc la cooperarea socială sunt selectate pe bază de înrudire și reciprocitate"169. În acest sens, omul se află într-o victorie pe care o repurtează în fața naturii și a tendințelor sale egoiste. Pentru că "... nu organismele individuale sunt egoiste, ci genele"170. Apartenența laolaltă, traiul în comun se fundamentează pe "conștiința de specie"171 așa cum o numește Mises în Acțiunea umană. Oamenii au tendința naturală de a vedea în ceilalți oameni posibili colaboratori
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
interesele individuale conduc la cooperarea socială sunt selectate pe bază de înrudire și reciprocitate"169. În acest sens, omul se află într-o victorie pe care o repurtează în fața naturii și a tendințelor sale egoiste. Pentru că "... nu organismele individuale sunt egoiste, ci genele"170. Apartenența laolaltă, traiul în comun se fundamentează pe "conștiința de specie"171 așa cum o numește Mises în Acțiunea umană. Oamenii au tendința naturală de a vedea în ceilalți oameni posibili colaboratori și realizează că împreună frica ancestrală
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
la bază aceeași dorință nemărturisită de a trăi mai sigur, mai ușor, mai durabil și mai mult. Egoismul este permanent învins de cooperare. Francis Fukuyama în a sa genealogie a moralei 172 își pune întrebarea "Cum reușesc agenții raționali dar egoiști să ajungă la norme de cooperare care maximizează bunăstarea grupului, din moment ce ei se simt tentați să abandoneze soluția cooperării și să obțină beneficii mai sigure pe cont propriu?"173. Da, comportamentul uman este înclinat spre egoisme și interes propriu, numai
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
comun, al omului, de apartenență la comunitate. Engels vorbește despre plata în bani ca despre "singurul element de legătură al societății"399. Banii asigură, prin funcțiile lor, existența și perpetuarea naturii umane în dubla complexitate a omului de ființă, individ, egoist, cu nevoi și interese proprii, dar care nu pot fi satisfăcute decât în contextul exprimării și existenței omului ca ființă socială, aparținătoare grupului și colectivității. Nigel Dodd subliniază la rândul său că " În ciuda atenției deosebite acordată detaliului fizic (este vorba
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
proprietate personală". Fără să-și dea seama, prin această sintagmă negau însăși esența lumii în mijlocul căreia trăiau și ai cărei aderenți se declarau a fi, în mod oficial, cu toții. Socialismul nu a reușit niciodată să elimine din conștiința umană gena egoistă 1139, deoarece acest lucru nu se afla la îndemâna sa. Dacă ar fi putut, ar fi reușit. Încercările au fost multiple și, uneori, chiar cu efecte, dacă vom lua în considerare multitudinea de comportamente umane deviante înregistrate în societățile post - comuniste
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
exterior. Statul trebuia să ne dea apartamente, statul trebuia să ne dea loc de muncă, statul trebuie să ne școlarizeze copiii, statul trebuia să ne dea să mâncăm 1142. Pe fondul imposibilei operații prin care să fie dată afară gena egoistă, "omul nou" al socialismului a devenit în practică un parazit care aștepta totul de la alții. O ființă moale, lipsită de posibilul antrenament al unei competiții sociale și economice reale. În aceste condiții nu este de mirare că socialismul nu a
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
evoluează într-o direcție greșită. Acceptarea riscului și a posibilității de alegere, adică a libertății, se pare că sunt o sarcină grea, extrem de dificilă. Ideea că societatea (adică mereu ceilalți), va munci pentru a-mi asigura bunăstarea mie, ca individ egoist, care am nevoi multiple, este însă dintre cele mai mari utopii ale socialismului. Niciodată bunăstarea și prosperitatea nu vin și nici nu pot veni din exterior, aceasta deoarece economia și activitatea economică este în sine o luptă cu raritatea în raport cu
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
ci frica, teama de foame, de noapte, de Dumnezeu, de necunoscut. Teama de foame, mai ales, ne împinge la cooperare economică și socială. Mereu oamenii își vor dezvolta morala, societatea, și își vor perfecționa civilizația, plecând de la dimensiunea lor individuală, egoistă. Cu noi înșine trăim tot timpul, totul se desfășoară prin raportare la noi înșine. De aceea dimensiunea individuală, egoismul ființei noastre, ne va împiedica de la recunoașterea posibilității de a ne păsa de ceilalți, mai mult decât ne pasă de noi
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
1214. Dintotdeauna apropierea obiectului s-a făcut în scopul satisfacerii acestor nevoi, omul primitiv și animalele intră permanent în conflict pentru satisfacerea lor. Este o iluzie că omul, într-un anumit moment al evoluției sale, poate să nu mai fie egoist. Există păreri care spun că ființa umană reacționează prin sistemul său nervos, într-un anume fel, diferit la cuvinte și fapte și acțiuni care-i privesc interesul propriu, personal 1215. Mises definește în mod clar finalitățile acțiunii umane. Este vorba
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
anume fel, diferit la cuvinte și fapte și acțiuni care-i privesc interesul propriu, personal 1215. Mises definește în mod clar finalitățile acțiunii umane. Este vorba despre "împlinirea plăcerii" și "evitarea durerii". Și din această cauză omul este o ființă egoistă și temătoare. Ne căutăm în permanență împlinirea nevoilor, chiar dacă de cele mai multe ori intrăm în concurență cu ceilalți oameni 1216. De altfel, Engels, în opera sa "Anti-Dühring" recunoaște în mod indirect că în calea reformei sociale pe care o vizau socialiștii
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
întotdeauna cei răi, și nu "noi". Egoismul fără limite provoacă un fel de dramă la nivelul societății, pentru că omul este o ființă socială și ca atare trebuie să-și caute valorizarea și împlinirea prin socializare. Nesocializând, întrăm într-o izolare egoistă, în care vecinul ți-e dușman, prietenul te-a dezamăgit, copiii nu te ascultă, soția te înșeală. Izolarea prin egoism este o dramă pe care multe milioane de oameni o resimt fără a o putea numi clar, explicit și fără
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
și dezordinea și nu să gestioneze viața economică. 947 Tomas Sedlacek, Economia binelui și a răului, Editura Publica, București, 2012, p. 25. 948 Vezi, pentru cercetări mai noi despre om și caracterul natural al egoismului uman și Richard Dawkins, Gena egoistă, Editura Publica, București, 2013. 949 Tomas Sedlacek, Economia binelui și a răului, Editura Publica, București, 2012, p. 76. 950 "Întrebarea dacă omul este bun sau rău constituie o interogație fundamentală pentru științele sociale. De la această întrebare va porni reglementarea. Dacă
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
invidie, exploatare etc" din lucrarea lui Robert Nozick, Anarhie, stat și utopie, Editura Humanitas, București, 1997, pp. 285-329. 1136 Fernand Braudel, Gramatica civilizațiilor, Editura Meridiane, București, 1994, vol. II, p. 88. 1137 Ibidem. 1138 Ibidem. 1139 Vezi Richard Dawkins, Gena egoistă, Editura Publica, București, 2013. 1140 Problema egoismului în viața personală și cea socială nu este una nouă. Libertarienii cred că egoismul și nu generozitatea împing lumea înainte. Acest lucru este un adevăr. Asocierea în societate nu trebuie confundată cu generozitatea
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
nu cel mai puternic". Sigmund Freud, "Angoasă și civilizație" în Opere, vol. I ", Editura Științifică, București, 1991, p. 335. 1214 Sigmund Freud, "Angoasă și civilizație" în Opere, vol. I, Editura Științifică, București, 1991, p. 334. 1215 Vezi Richard Dawkins, Gena egoistă, Editura Publica, București, 2013. "Să încercăm a-i învăța pe oameni generozitatea și altruismul, deoarece, din naștere suntem egoiști. Să înțelegem ce pun la cale genele noastre egoiste, deoarece am avea măcar atunci șansa de a le dejuca planurile, ceea ce
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
1214 Sigmund Freud, "Angoasă și civilizație" în Opere, vol. I, Editura Științifică, București, 1991, p. 334. 1215 Vezi Richard Dawkins, Gena egoistă, Editura Publica, București, 2013. "Să încercăm a-i învăța pe oameni generozitatea și altruismul, deoarece, din naștere suntem egoiști. Să înțelegem ce pun la cale genele noastre egoiste, deoarece am avea măcar atunci șansa de a le dejuca planurile, ceea ce nicio altă specie n-a mai încercat să facă vreodată", p. 38. 1216 "Acțiunea întemeiată pe rațiune, prin urmare
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
I, Editura Științifică, București, 1991, p. 334. 1215 Vezi Richard Dawkins, Gena egoistă, Editura Publica, București, 2013. "Să încercăm a-i învăța pe oameni generozitatea și altruismul, deoarece, din naștere suntem egoiști. Să înțelegem ce pun la cale genele noastre egoiste, deoarece am avea măcar atunci șansa de a le dejuca planurile, ceea ce nicio altă specie n-a mai încercat să facă vreodată", p. 38. 1216 "Acțiunea întemeiată pe rațiune, prin urmare acțiunea care poate să fie înțeleasă, numai prin rațiune
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
încredere. Pentru aceasta atitudinea de penitență este atitudinea care ne face să descoperim cât de puțin contăm, cât de puțin suntem potriviți pentru Împărăția lui Dumnezeu, la chemarea iubirii; cât de puțin suntem dezinteresați, altruiști, cât de mult suntem, însă, egoiști, narcisiști, aplecați asupra noastră, preocupați de noi, de imaginea noastră; preocupați de a fi iubiți, acceptați, nu însă de a crea amabilitatea. Aceasta este sărăcia noastră care, pe parcursul vieții, o cunoaștem din ce în ce mai mult. - „Ce face Isus pentru mine?” Isus îmi
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
îl are pe Iurie Matei al său. De aceea țin să-ți mulțumesc. Ne-ai ușurat calea, unghiurile de privire, de intrare în universul picturii tale. I.M.: Da. Eu sugerez doar direcția aceasta, a percepției. Fiecare creator este și un egoist. Crede că are dreptate și sugerează această direcție. Mă bucur când un privitor îmi sugerează o altă pistă în ce privește interpretarea tabloului. În felul acesta, mă privesc și eu cu ochii altuia. În toate tablourile mele, sunt oameni. Sunt prezente personaje
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
cu artiștii din Bacău veritabile și pertinente pledoarii pentru artele frumoase. În fapt, stabilește traseele posibile către inefabil!". Douăzeci este numărul celor intervievați. Să vedem ce spune Carmen Mihalache despre bărbați. Aproape că îți taie respirația: "Mie nu-mi plac egoiștii, infatuații imaturi și iresponsabili, nevricoșii, cei cu tardive crize de personalitate. Aștept de la un bărbat să respire o siguranță liniștită, să fie calm, cald, generos, sensibil, inteligent, relaxat, cu o bună dispoziție contagioasă, să fie, în chip firesc, curtenitor, oferindu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]