2,988 matches
-
ei mentale"74 - tr. m.). În componentele numelor succesive ale eroinei citește un rezumat al programului narativ, combinând decoruri ale acțiunii: strâmtoarea, valea, mlaștina; ele sunt motivate, premonitorii și în armonie cu ansamblul datelor romanești (sens, acțiune, decor). Prin intermediul onomasticii eroinei, autoarea regăsește fenomenul de izotopie folosit în cazul personajelor episodice, destinat aici să cimenteze unitatea romanului. Personajul se înnămolește, se scufundă și se prăbușește odată cu mariajul său, când dobândește numele de Jeanne de Lamare; sunt semnalați o serie de termeni
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Alternativa mlaștinii (mare) este marea (mer), cel din urmă semnificant câștigând tot mai mult teren, în detrimentul celui dintâi; voiajul în Corsica este "verificarea luminoasă a împotmolirii în mlaștina numelui"75 - (tr. m.). Pe de altă parte, sesizează Marie-Thérèse Mathet, prenumele eroinei, Jeanne, prin banalitatea sa, înlătură a priori orice mister al eroinei. Deoarece numirea și apariția eroinei sunt concomitente, pe plan naratologic, ea se detașează radical de alte protagoniste (care vor fi anunțate sau prezentate) și se constituie în eroină prin
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
tot mai mult teren, în detrimentul celui dintâi; voiajul în Corsica este "verificarea luminoasă a împotmolirii în mlaștina numelui"75 - (tr. m.). Pe de altă parte, sesizează Marie-Thérèse Mathet, prenumele eroinei, Jeanne, prin banalitatea sa, înlătură a priori orice mister al eroinei. Deoarece numirea și apariția eroinei sunt concomitente, pe plan naratologic, ea se detașează radical de alte protagoniste (care vor fi anunțate sau prezentate) și se constituie în eroină prin acest statut nominal diferențial, dar într-o eroină cu cea mai
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
celui dintâi; voiajul în Corsica este "verificarea luminoasă a împotmolirii în mlaștina numelui"75 - (tr. m.). Pe de altă parte, sesizează Marie-Thérèse Mathet, prenumele eroinei, Jeanne, prin banalitatea sa, înlătură a priori orice mister al eroinei. Deoarece numirea și apariția eroinei sunt concomitente, pe plan naratologic, ea se detașează radical de alte protagoniste (care vor fi anunțate sau prezentate) și se constituie în eroină prin acest statut nominal diferențial, dar într-o eroină cu cea mai banală viață posibilă. În plus
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
prenumele eroinei, Jeanne, prin banalitatea sa, înlătură a priori orice mister al eroinei. Deoarece numirea și apariția eroinei sunt concomitente, pe plan naratologic, ea se detașează radical de alte protagoniste (care vor fi anunțate sau prezentate) și se constituie în eroină prin acest statut nominal diferențial, dar într-o eroină cu cea mai banală viață posibilă. În plus, de-a lungul întregii opere este desemnată printr-un prenume, prin diminutiv sau anaforă, mai rar prin titlul ei, ceea ce șterge toate aspectele
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
orice mister al eroinei. Deoarece numirea și apariția eroinei sunt concomitente, pe plan naratologic, ea se detașează radical de alte protagoniste (care vor fi anunțate sau prezentate) și se constituie în eroină prin acest statut nominal diferențial, dar într-o eroină cu cea mai banală viață posibilă. În plus, de-a lungul întregii opere este desemnată printr-un prenume, prin diminutiv sau anaforă, mai rar prin titlul ei, ceea ce șterge toate aspectele contingente sau calificative ale personajului 76. În ceea ce privește aristocrația, se
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
a sărbătorii, pe care le regăsim alăturate în sintagma Ileana Sânziana (Cosânzeana). Pentru Matei Călinescu numele personajelor din Noaptea de Sânziene devin inteligibile prin utilizarea mitologiei solstițiale, iar faptul că numele personajului feminin din acest roman este purtat și de eroina din Nuntă în Cer este interpretat ca semnificativ 37. Personajul feminin al poveștii lui Mavrodin vine din cealaltă poveste, a lui Hasnaș, cu numele de Lena38. Jocul fonetic al numelor redat prin niște modificări nesubstanțiale fixează natura personajului, destinul său
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
asceza, dar mai ales al transcendenței pe care o simbolizează"626; în acest caz, supranumele este, mai mult decât în altă proză, un semn "al canalului comunicativ între "între dincoace și dincolo". Utilizând codul lecturii gnostice, Ștefan Borbély analizează numele eroinei ca o sugestie de dedublare gnostică a Fecioarei din creștinism. (Și în alte puncte ale nuvelei cercetătorul clujean demonstrează existența unor structuri gnostice, așa cum este povestea lui Antim despre "saltimbancul de sorginte, probabil, nietzscheană" care își dă seama de decăderea
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
joc ambiguu al lui "doi-trei", el își amintește doar de Yvonne și de Henriette, și uită de cea de a treia: "îmi scapă acum numele"755. Cea de a treia referință, de data aceasta intertextuală (Two or Three Grâces) la eroina lui Huxley, cu incongruența perpetuă dintre sentimentele personajului și situația în care se află, cu încercarea zadarnică de a-și armoniza sufletul situațiilor amoroase (vampirul frivol, moderna feminitate de dix-huitième siècle, dar și femeia "simplă, inocentă și copilăroasă" etc.) este
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
e basmul corsican Il faut mourir. O legendă creștină din Bretania povestește cum un servitor este trimis cu o scrisoare în paradis, unde cinci sute de ani îi par o clipă. Într-o altă povestire bretonă, Le Chateau de cristal, eroina Yvon petrece câtva timp la sora ei în palatul de cleștar; întorcându-se, nu mai găsește nimic din ce a fost. Basmul italian L'Isola della felicitá se apropie mult de basmul muntenesc. Părăsit de zâna Fortuna, bărbatul pornește să
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
lumină al toreadorului; doar lucrurile moarte se lasă administrate din afară. Cred că, pe undeva, sunt o femeie tragică. − Îmi dai voie să te iert cu îngăduința-mi vinovat de posesivă, dragă Pajuelera? Risipitoare de intestine și iubiri, îmi evoci eroina lui Goya. Știu eu ce să zic? Poate c-ar trebui să fie grațiați doar taurii ce-și împung toreadorul jucând un joc al lor, de atragere în obscuritatea fatal de lungă și sinuoasă a contraatacului. Mi se pare că
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
reaminti românului de azi copleșit de griji materiale, de abundența varietăților (cel mai adesea vulgare) ale televiziunilor și tabloizilor, scârbit de jocul politicienilor, îndoit în cele din urmă asupra viitorului neamului de a reaminti, zic, de acest grup de tinere eroine ale aerului care au făcut onoare țării în timpul celui de al Doilea Război Mondial. Sfârșitul, dramatic pentru noi, al conflictului, în contrast cu încheierea fericită a Primului Război Mondial; urmat apoi de tăvălugul ocupației sovietice și, vreme de aproape două generații, de dominație comunistă
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
luat și îndurărilor fizice pe care le-au suportat până pe frontul îndepărtat din Kuban sau deasupra infernului de la Stalingrad. Citiți aceste povestiri atât de vii, pe care autorul a avut inteligența și delicatețea să le redea în chiar cuvintele venerabilei eroine. Scene de pomină ca acea aterizare forțată în spatele frontului, în câmp, în stepă, cu riscul apariției unor partizani... Femeie-pilot încercând disperată să repare singură avaria când apare, în amurg, ca un deus ex machina, automobilul unui ofițer de artilerie care
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
amurg, ca un deus ex machina, automobilul unui ofițer de artilerie care o ajută să repare motorul pentru a decola din nou înainte de noapte! Și câte altele, sub ploi, ninsori, viscole. Te minunezi. Nu voi enumera aici pe toate aceste eroine ale aerului, care nu se bucurau măcar de gloria pe care o câștigă așii aviației de vânătoare; cititorul va afla de fiecare. Pe mine m-a impresionat îndeosebi cazul Nadiei Russo, născută rusoaică get-beget, fiica unui general țarist și a
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
numele i-l rosteam românește: Rusu și nu m-a corectat. Știam însă de la Toni Dușescu, aviator, de la Bebe Nicolau, ofițer de marină, de la Alexandru Șuțu, prinț, că frumoasa doamnă, pe care și eu o iubeam în taină-publică era o eroină, fusese o aviatoare intrată în legendă, dimpreună cu "Escadrila Albă". Am schimbat cu dânsa vreo sută de cuvinte. Destule pentru ca 30 de ani mai târziu să o pun într-o carte: Adameva". Condițiile de viață la Lătești erau mai mult
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
Malherbe Introducere " NICIODATĂ SĂ NU-ȚI ÎNCEPI CĂSNICIA CU UN VIOL" Niciodată să nu-ți începi căsnicia cu un viol, recomanda Balzac în 1830. Un viol, legalizat, normalizat, ca acela pe care îl îndură Jeanne le Perthuis des Vauds, nefericita eroină a primului roman al lui Guy de Maupassant, O viață 1. În noaptea nunții, Jeanne, ghemuită într-un colț al patului cu baldachin, așteaptă. "Așteptă cu neliniște, cu inima strânsă de acel nu știu ce, abia bănuit, pe care i-l anunțase
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
acum să apară, raporturile amoroase pot fi chiar mai libere, mai "depravate", cum spuneau burghezii conservatori. Desigur, nu toate fetele se lăsau tăvălite cu brutalitate, la voia întâmplării, în orice haldă de mină sau ungher de magazie, precum Catherine, nefericita eroină din romanul Germinal al lui Zola. Însă nu se poate nega că promiscuitatea care domnește în relația dintre sexe, slaba influență a religiei catolice, răzvrătirea fățișă împotriva moralei burgheze înlătură multe dintre constrângerile sexuale. Concubinajul este frecvent, iar fetele devenite
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
cu o domnișoară, iar în cazul în care totuși o face, să se limiteze cu strictețe la subiecte dintre cele mai banale. "Am fost la bal, unde mi-am petrecut întreaga seară alături de mama", rostește zeflemitoare Louise de Chaulieu, o eroină a lui Balzac. Iar ea s-a priceput de minune să-mi găsească drept parteneri de dans tot soiul de netoți, care îmi pomeneau toți cât e de zăpușeală, de parcă eu aș fi fost înghețată, și cât de minunat e
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
micuț al unei limbi trandafirii și fremătătoare", sugerează o senzualitate vie, un soi de nesaț amoros. Tânăra trimite cu gândul la o floare de grădină, care se deschide în aer liber, proaspătă și parfumată. Este exact opusul canonului romantic al eroinei bolnave de ftizie, palidă și suferindă, ca un crin ce se sufocă din cauza închiderii și a lipsei de lumină. Lângă masa de biliard, Millie țopăie de bucurie când dublează "șasele", bate din picior la fiecare bilă pierdută. Îl lovește pe
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
sărutări cuviincioase ale lui Larderel devin în închipuirea ei un singur sărut pătimaș de îndrăgostit. Influențată de romanele lui Dumas, Mariei nu i se poate tăgădui simțul punerii în scenă. Ea romanțează episoadele propriei vieți, imaginându-se în rolul unei eroine pătimașe. Până aici, nimic ieșit din comun. Răbdare. Marie nu se oprește aici în această comedie, în acest joc al flirtului. Așa cum subliniază Catherine Pozzi, care i-a citit jurnalul deși în versiunea trunchiată Marie "merge mai departe", chiar mult
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
renunțase la alți bărbați, la alte idile, la alte fațete ale ei înseși, a căror nostalgie poate că încă o mai păstrează poate încă. Prin acest joc amoros, Cenușăreasa noastră aleargă nebunește după toate acestea, după acele povești a căror eroină ar fi putut să fie. Visul este o a doua viață", spunea Gérard de Nerval. Preț de o clipă, flirtând, această femeie este altcineva și iubește un altul. O dată în plus, totul devine posibil, totul basculează. Clipa aceasta este atât
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
adulter. Pot instrumentaliza această joacă amoroasă. De pildă, se pot folosi de ea nu ca de o floare care le sporește frumusețea, ci ca de un ghimpe menit să provoace gelozia persoanei iubite. Este ceea ce face, printre alte soții zbuciumate, eroina comediei bulevardiere Flirt pour deux a lui Maurice Hennequin, scrisă în 1912. Această piesă forțează nota și abordează flirtul într-o manieră burlescă. Geneviève este măritată de trei ani cu Henri Destourelles, un afacerist. Tânăra femeie e măcinată de o
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
ascundă", unor "valsuri-dezmierdări" lascive. Uneori, le vezi chiar încălecând, pe sub masă, pe genunchii partenerului... Dacă unele dintre aceste "destrăbălate nerușinate" nu caută decât să se distreze, altele flirtează pentru a-și găsi un soț. Jacqueline de Rouvre, de pildă, sora eroinei, nu se sfiește, în prezența lui Luc Lestranges șeful de cabinet al Ministrului de Interne să "mângâie clapele executând un arpegiu, aplecându-se cu atâta dibăcie încât corsajul, de-abia strâns, părea să-i lase dezgolit tot pieptul". Ea îl
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
ce oribil 70!" Însuși Olivier de Tréville sare în apărarea tinerelor fete ale epocii. În prefața lucrării sale, i se adresează direct "maestrului" Marcel Prévost: "Că există, în anumite medii interlope ale societății pariziene, caractere care se aseamănă cu nefericitele eroine ale domniei-voastre, asta nu neg, de vreme ce nu vă stă în obicei să scrieți ceva fără să vă fi documentat. Dar să deduci de aici că sufletele celor mai multe dintre tinerele din Franța sunt veștede!.. Așa ceva mi-este peste putință să admit
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
cugetele contemporanilor pe păcătoasa "semi-virgină" din perioada Belle Époque. Ea este cea care provoacă acum controverse, indignare și neliniște. O caricatură a semi-virginei? Ce se poate spune despre fetișcana băiețoasă? Ca și semi-virgina, ea este la origine un personaj literar, eroina celebrului roman de o calitate îndoielnică totuși al lui Victor Margueritte, apărut în 1922. Este vorba despre un personaj cu caracter dual. La prima vedere, băiețoasa pare a fi o caricatură a semi-virginei. Este o tânără care o întrece cu
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]