16,546 matches
-
am scris. Aș fi fost în stare să-l scriu și cu rujul direct pe mașină, numai să nu-l pierd. D.P.: Pe ce scrii de obicei? M.P.: Scriu mare, pe hârtie. Poemele le scriu pe hârtie obișnuită, mare, iar eseurile, textele critice le scriu pe jumătăți de coală, lăsând o margine mare. Dar totdeauna pe foi volante. Am și trei caiete și am și două agende pe care, din zgârcenie, nefolosindu-le, le-am valorificat drept caiete de scris poeme
MARTA PETREU - "Făcutul unei cărți este o activitate senzuală" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/8988_a_10313]
-
a terminat. Pentru că astea-s daruri. Astea-s ca pomul de Crăciun. Și, când nu-l primesc, zic: uite, s-a terminat! D.P.: Dar nu se termină niciodată... M.P.: Nu se știe, Dora, nu se știe. Cu studiile și cu eseurile e altfel. Ideea îți vine, mai trebuie însă să-ți pice și fisa. Trebuie să ai momentul de inspirație, și în cazul lor. Adică, poți să ai o materie imensă, dar care încă nu ți se structurează singură. Iar ea
MARTA PETREU - "Făcutul unei cărți este o activitate senzuală" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/8988_a_10313]
-
o frază strânsă, nervoasă, dar elastică, atent la formele modernității și la performanțele de expresivitate, un estet cu gustul rafinat al tradiției. Rezultatele acestei prime ipostaze sunt volumele de început: Modalități lirice contemporane (1973) și Poezia lui George Coșbuc (1976; eseu ce cunoaște alte două ediții, în 1994 și în 2004, cu unele adaosuri). Al doilea Poantă, erodat de boemă și pacte secrete, își pierde, în mod voit sau poate din neglijență, independența și se consacră unor obscure jocuri de culise
În căutarea Clujului pierdut by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9030_a_10355]
-
spre o sociologie culturală a provinciei, ingenioasă în reconstrucția unei atmosfere sau a coerenței unui grup, folosind totodată, într-un context nou, instrumentele criticului literar. Apar astfel, cu această "filosofie" de reconstituire a atmosferei estetice a unui grup literar, două eseuri minunate prin conturarea liniilor de forță, a legăturilor cu epoca și prin detașarea unor portrete: Cercul literar de la Sibiu. Introducere în fenomenul originar (1997, cu ediția a doua în 2006) și Efectul "Echinox" sau despre echilibru (2003). Din aceleași intenții
În căutarea Clujului pierdut by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9030_a_10355]
-
nu trebuie omise altele două, cele mai de seamă: Omul și Parisul. Din paginile Jurnalului, se configurează, ca într-un mozaic lucrat cu migală și aplicație, un mit al Parisului, completat, la sfârșit, în capitole separate (pp. 568-630), cu un eseu despre spiritul francez. Acesta este disecat și comentat în toate direcțiile, întors pe toate fețele în baza unei serioase bibliografii, pe verticală și pe orizontală, diacronic și sincronic. O temă pasionantă este condiția umană. Deși nu ocolește ipostazele neconvenabile - dimpotrivă
Editura Timpul lecturii by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/9011_a_10336]
-
sau articole de ziar. Chiar dacă misterul continuă să ne furnice. Cartea lui Andrei Oișteanu nu-și propune să aducă în altă lumină raporturile dintre Mircea Eliade și Ioan Petru Culianu. Ea este o colecție de texte despre cei doi cuprinzând eseuri, conferințe, recenzii, intervenții la mese rotunde și chiar prezentări improvizate la lansări de carte. Textele sunt inegale ca valoare, iar unele idei și informații se repetă deranjant de la o pagină la alta. Pe alocuri impresia de improvizat, de lucru făcut
Din nou despre Eliade și Culianu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9079_a_10404]
-
cuprinzătoare a ce s-a întâmplat pe piața editorială de la noi din 1990 încoace. Autoarea nu-și asumă veleități de clasificare, de aceea își grupează scriitorii alfabetic în trei (sau patru) mari secțiuni: poezie, proză, jurnal și egografie, critică și eseu - în primul volum, renunțând în al doilea la o secvență separată pentru jurnal și non-ficțiune. Primul volum este precedat de o introducere cu opinii generale și răspunsuri la anchete, dar tot nu-și asumă trasarea unor direcții sau identificarea unor
O cititoare profesionistă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9053_a_10378]
-
Alexandru George, Mircea Horia Simionescu, Gabriel Chifu, prezenți cu fragmente de proză, Barbu Cioculescu, prezent cu un portret al lui Șerban Foarță, Șerban Foarță însuși, prezent cu un text despre Urmuz, Paul Aretzu, prezent cu poezii, Luca Pițu, cu un eseu, Constantin Mateescu, prezent cu proză memorialistică, Gabriel Dimisianu, cu un articol despre Eugen Ionescu în viziunea lui Matei Călinescu, Pavel Șușară cu rubrica dedicată artelor plastice, Marina Constantinescu ( rubrica "Teatru"), Ada Brumaru ( rubrica "Viața muzicală"), Constantin Abăluță cu traducerile din
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9091_a_10416]
-
rubrica "Viața muzicală"), Constantin Abăluță cu traducerile din Marie-Claire Bancquart. Cronicarul literar al revistei, Gheorghe Grigurcu, scrie despre eseistica Anei Blandiana și tot d-sa creionează , la rubrica "Actualități", un portret acid al "domnului B.". Mai sunt prezenți cu articole, eseuri, poezii, contribuții istorico-literare: Nora Iuga, Magda Ursache, Petre Got, Constantin Călin, Constantin Trandafir, Adrian Dinu Rachieru, Nicolae Florescu, Val Gheorghiu. Un număr de revistă remarcabil prin bogăție, cu o lectură pe care o fac însă dificilă stângăciile de tehnoredactare. Ar
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9091_a_10416]
-
Deguy s-a născut în 1930, la Paris; a fost profesor la Universitatea Paris-VIII, președinte al Colegiului Internațional de Filosofie între 1989 și 1992; redactor-șef al prestigioasei reviste "Po&sie"; a publicat nenumărate volume de poezie (la Editura Gallimard), eseuri (la Seuil și Galilée) și studii de poetică; printre ele: Lumea lui Thomas Mann șLe monde de Thomas Mannț (1962), Acte șActesț (1965), Mormântul lui Du Bellay șTombeau de Du Bellayț (1973), Poeme 1960-1970 șPočmes 1960-1970ț (1973), Îngemănări, Urmat de
Michel Deguy:"Rațiunea care guvernează poemul este o rațiune pe care o numesc impură" by Luiza Palanciuc () [Corola-journal/Journalistic/9034_a_10359]
-
a aspirat la o cuprindere exhaustivă, fiecare aducînd însă la cunoștința publicului pentru prima dată un număr de "scrieri". Cu toate acestea, o bună parte a publicisticii lui C. Stere rămîne și în prezent nereeditată. Și aici intră atît articole, eseuri, comentarii, note înregistrate (cunoscute) de exegeți, cît și altele totalmente ignorate. Din cea dintîi categorie, fac parte, pentru a da numai cîteva exemple, articolul cu care se consideră că Stere a debutat, Socialiștii și mișcarea națională, apărut, fără nici o semnătură
Începuturile Publicistice ale lui Constantin Stere by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/9082_a_10407]
-
blocaje. Pentru că eseistica digresivă, rafinată și ancorată istoric din jurul noțiunii de cultură generală sau problematizarea pe filieră maioresciană a câtorva metehne locale nu se pot rezuma nici măcar sub pretextul plezirist al parantezelor. Imposibil de subminat sau de chestionat dinăuntrul său, eseul lui Patapievici nu are, la acest nivel, fisuri. E - în toate ale sale - impecabil. El poate fi doar luat ca atare, stârnind fie admirații superlative și elegiace, fie refuzuri compacte și doctrinare. Ambele la fel de lipsite de detentă intelectuală. Ambele net
Cum rămâne cu literatura ? by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9095_a_10420]
-
e oligatorie. Dar fără ea nu poți arăta nici ce ești, nici dacă ești, nici cum ești."(pag. 151) Totuși, sub specia unei interogații din categoria liminară a lui but what about, se poate instaura un dialog, cred, vivificant cu eseul lui Horia-Roman Patapievici. Cum de, subscrisă enormului spațiu cultural, literatura română și-a creat, totuși, o asemenea piață de idei? Cărțile momentului circulă, sunt supuse prizei directe a recenziei sau celei indirecte a dezbaterii. Altele sunt readuse în circuit, reeditate
Cum rămâne cu literatura ? by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9095_a_10420]
-
mai multe volume de versuri, multe deja laureate (îngerul ridică lespedea, 1992, premiul de debut al US filiala Timișoara, zăpada anului unu, 1994, omul de litere/viața de hârtie 1998, pregătiri pentru marea călătorie, 2002 ). A publicat și volume de eseuri, critică literară și traduceri, ale căror titluri și texte sunt scrise totuși cu majuscule atunci când e cazul (spre a sublinia, probabil, raționalitatea criticului): La răspântia scriiturii, eseuri, 1996; Pe aceeași Arcă, critică literară, 2001; Sistemul modei optzeciste, critică literară, 2004
"Ciocnirea civilizațiilor" și poezia by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/9083_a_10408]
-
de hârtie 1998, pregătiri pentru marea călătorie, 2002 ). A publicat și volume de eseuri, critică literară și traduceri, ale căror titluri și texte sunt scrise totuși cu majuscule atunci când e cazul (spre a sublinia, probabil, raționalitatea criticului): La răspântia scriiturii, eseuri, 1996; Pe aceeași Arcă, critică literară, 2001; Sistemul modei optzeciste, critică literară, 2004. Destinul a făcut ca poetul, până recent mulțumit de cărarea liniștită a livrescului, să aibă parte, la spitalul parizian Avicenne ("spitalul franco-musulman cu intrarea în formă de
"Ciocnirea civilizațiilor" și poezia by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/9083_a_10408]
-
și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma) surprinde prima serie de întruniri ale cercului Phantasma. Cum temele atinse în cadrul întrunirilor sunt de o varietate cu neputință de cuprins într-o recenzie de carte, m-am oprit asupra unui singur text: eseul lui Cornel Vâlcu, intitulat Hum-boldt, triada actanților ontologici și alteritatea. Textul are meritul de a readuce în memoria noastră numele unui filozof căruia posteritatea nu-i mai dă nicio atenție. E vorba de Wilhelm von Humboldt, un gînditor pe care
Despre imaginație by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9094_a_10419]
-
frații Grimm și frații Schlegel, într-o enumerare menită a-i indica succint pe urmașii piperniciți, purtători de stigmat epigonic, ai celui pe care nemții îl numesc der Alleszerbilder (atoatedistrugătorul). Se înțelege, e vorba de Kant. În schimb, dacă citim eseul domnului Vâlcu, ceea ce sare în ochi nu este atît epigonismul lui Humboldt, cît mai curînd ingratitudinea memoriei noastre culturale, o memorie care îi preferă pe unii și îi uită pe alții, după motive care deseori nu au de-a face
Despre imaginație by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9094_a_10419]
-
acestui spațiu geografic și spiritual, pe care am simțit-o imediat după ce am ajuns în București. Sigur, locul nașterii, apoi orașul în care mi-am făcut studiile m-au marcat definitiv. La fel și formația științifică. Pentru orice roman, articol, eseu mă pregătesc întocmai ca și pentru o lucrare științifică. Din clipa în care am renunțat la medicină în favoarea literaturii, mi-am făcut câteva proiecte, unele chiar pentru întreaga viață și de la care, pe cât posibil, încerc să nu mă abat. Nu
Augustin Buzura: ,,M-am retras din lumea literară din lipsă de timp" by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/9056_a_10381]
-
e însușirea de a discerne ce e esențial și definitoriu într-o situație sau profund caracteristic la o persoană..." (p. 89). Până la urmă spiritul practic este cel care stă la originea interpretărilor lui Alexandru Paleologu, fie că este vorba de eseuri, de articole de critică de artă, cronici de teatru sau literare, ori atitudini politice. În descrierea de mai sus este condensat întregul mecanism ce guvernează viața intelectuală a lui Alexandru Paleologu, cu bunele și cu relele. Pentru că, trebuie spus, dacă
Turnirurile inteligenței by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9102_a_10427]
-
ediția română ne dă în fiecare număr o imagine multidimensională a lumii și ne înlesnește înțelegerea mai subtilă a ceea ce se petrece la și cu noi. Numărul 63 - toam--na 2007 e exemplar din acest punct de vedere. De pildă, citind eseul Dunjei Melšiș, Un recviem sîrb, despre asasinarea prim-ministrului Zoran Djindjic la comandă politică, de către mafia economică provenită din serviciile secrete, nu putem să nu ne gîndim ce s-ar fi putut întîmpla și la noi, dacă nu s-ar
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9110_a_10435]
-
freatice ale unei concordanțe interioare: Ion își însușește - puțin spus - mașina, cardurile, identitatea agentului de vânzări elvețian și se repede dezinvolt către Europa vestică. Ceea ce pare o escrocherie banală, însă, are stil și șarm. Scrisoarea de adio are aparența unui eseu adnotat: "Fii binevenit, Godot! Beckett s-a înșelat. Câteodată așteptarea nu e zadarnică. Ai venit tu. Plecăm cu mașina ta în Elveția ca s-o vedem cu ochii noștri, cu ochii lui Marius, vreau să spun. Se zice că medicii
Un final românesc by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9115_a_10440]
-
a fost înțeles și apreciat de contemporani și că valoarea liricii sale s-a revelat doar după moartea poetului. Nici măcar apariția, în 1983, a cărții lui Alexandru Paleologu, Alchimia existenței, nu a zdruncinat semnificativ locul comun de interpretare. Cu toate că, în eseul Funeraliile poetului, se demonstra negru pe alb că nu putea fi un oarecine, în vremea sa, un om la a cărui înmormântare au participat trei președinți ai consiliului de miniștri (Mihail Kogălniceanu, Lascăr Catargiu - președintele în funcțiune la data respectivă
Ocheade mistico-semantice by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9121_a_10446]
-
mai sus. Ioan Pintea are dreptate în excelenta sa prefață: cartea lui Adrian Mureșan este un exercțiu de admirație, o probă de iubire arătată de un reprezentant al generației foarte tinere lui Nicu Steinhardt și textelor sale fundamentale. Autorul acestui eseu, altfel cât se poate de temeinic documentat, are însă nevoie de mai multă încredere în sine, în ideile sale și în capacitatea de a le exprima. Atunci când crezi cu adevărat în ele, ideile răzbat singure, fără să fie nevoie de
Ocheade mistico-semantice by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9121_a_10446]
-
Anca Măniuțiu Atracția adevărului Expunînd colecția tatălui său, Jan Lawers înfăptuiește un uimitor gest poetic, cu consecințe inedite în universul scenei. Or, o astfel de decizie se cere semnalată. Cu mult timp în urmă, Roland Barthes scria un eseu, binecunoscut la acea vreme, despre "maladiile costumului de teatru", diagnosticînd, printre alte simptome, în primul rînd, pe acela al "falsului", al "imitației", adică maladia care constă în a plasa teatrul sub semnul unei iluzii, recunoscută ca atare și denunțată de
George Banu - Portretul tatălui în chip de colecționar by Anca Măniuțiu () [Corola-journal/Journalistic/9126_a_10451]
-
recurență viguroasă. Oricît ne-am strădui să detectăm în simțămîntul de inadaptare acută a lui I. D. Sîrbu o sensibilitate excesivă sau un capriciu, iată că avem o justificare în plus a întristătoarei incomprehensiuni de care a avut parte, printr-un eseu al Sorinei Sorescu, apărut în 1999, unde în altă parte decît la Craiova? Aflăm de acolo că oropsitul prozator ar fi fost un ranchiunos, un egoist, un infatuat, un neserios, un "anacronic lipsit de valoare", un pseudodisident și - horribile dictu
Inepuizabilul Ion D. Sîrbu (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9139_a_10464]