42,126 matches
-
exogenăă și prin controlul fertilității. Adoptarea decretului nr.770 din 29 septembrie 1966, pentru reglementarea întreruperilor de sarcină a reprezentat momentul de debut al politicii pronataliste în România și momentul de ruptură față de legislația similară din Europa centrală și de Est. În ideologia pronatalistă ceaușistă, avortul apărea ca „masacru intrauterin”, „inamic perfid al viitorului biologic al poporului”, care provoca „declinul mâinii de lucru”, submina independența patriei, denatura „împlinirea destinului femeiesc”, era un atac la „patria mumă” și la „plaiul strămoșesc”, împuțina
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
sexualăă pare să confirme această impresie. Politica natalistă nerealistă a regimului comunist din România, care, în lipsa infrastructurii socio-economice necesare, a preferat mijloacele coercitive, în locul celor stimulative, pentru a obține creșterea natalității, singularizează cazul românesc în spațiul Europei Centrale și de Est. 2. Emigrarea controlată Regimul ceaușist a acționat de o manieră nivelatoare, ostilă diversității, asupra întregii societăți românești, prin încadrarea ideologică, prin represiune și control politic, fapt ce a dus la intensificarea migrației cetățenilor români, mai ales a celor ce proveneau
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
precum și stadiul avansat al procesului de îmbătrânire demografică. Politica natalistă nerealistă a regimului comunist din România - care, în lipsa infrastructurii socio-economice necesare, a preferat mijloacelor de stimulare a natalității pe cele coercitive - singularizează cazul românesc în spațiul Europei Centrale și de Est. FIȘA DE LUCRU - L1 „Pro” Data: Unitatea școlară: LICEUL „I. N. ROMAN" Clasa: a XI-a Disciplina: ISTORIE Unitatea de învățare: România de la stat totalitar la stat de drept Tema: Politica demografică a regimului Ceaușescu: planificarea familială Mijloace de învățare
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
sud a munților Bucegi și Gârbova, în zona mediană a Subcarpaților Prahovei, fiind mărginit la nord de Depresiunea Comarnic-Talea (V. Mihăilescu, 1969), ce face parte din șirul depresiunilor subcarpatice interne, iar la sud de Depresiunea Câmpina, depresiune subcarpatică externă. La est și la vest sunt două șiruri de dealuri subcarpatice ce constituie o prelungire spre sud a munților. În est dealurile: Podu Corbului, Nistorești, Orădiei, Frăsinet și Sinoiu formează hotarul cu localitatea Șotrile, iar în vest dealurile: Lazului, Vrăbiești, Strajiștea, Gurga
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
V. Mihăilescu, 1969), ce face parte din șirul depresiunilor subcarpatice interne, iar la sud de Depresiunea Câmpina, depresiune subcarpatică externă. La est și la vest sunt două șiruri de dealuri subcarpatice ce constituie o prelungire spre sud a munților. În est dealurile: Podu Corbului, Nistorești, Orădiei, Frăsinet și Sinoiu formează hotarul cu localitatea Șotrile, iar în vest dealurile: Lazului, Vrăbiești, Strajiștea, Gurga și Răgman formează interfluviul dintre Prahova și Provița, în timp ce culmile dealurilor Surdești, Borungoci și Corneanca îi determină hotarul, în
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
terasele încep să capete o desfășurare din ce în ce mai mare. Eroziunea exercitată de Prahova, precum și intensitatea acumulării au fost favorizate și de unitatea structurală căreia i se suprapune. Formațiunile sunt dispuse sub forma unui larg sinclinal. De la Breaza, valea se abate către est, pe sub dealul Muscelu. Considerăm tăierea podului de terasă și acumularea acestuia s-a efectuat deci, pe o suprafață unitară de la Breza până la Câmpina. Prin acumularea continuă a materialului au luat naștere insule-ostroave care, cu timpul, s-au atașat malurilor, când
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
pare că exersează în vederea obținerii „formulei finale”. Voi relua lectura cât mai curând, ca să pot restitui manuscrisul, încât să am mulțumirea de a mă fi ținut de promisiune. Plebeu din fire, nu am perceput niciodată subtilitatea sentenței galice: „Promettre c'est noble, tenir c'est bourgeois!” (A promite este nobil, a ține promisiunea este burghez). 11 aprilie 2006 După ce am parcurs câteva pagini alese la întâmplare din caietul P.H.Lippa, mi-am dat seama că nu-l voi putea citi atât
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
obținerii „formulei finale”. Voi relua lectura cât mai curând, ca să pot restitui manuscrisul, încât să am mulțumirea de a mă fi ținut de promisiune. Plebeu din fire, nu am perceput niciodată subtilitatea sentenței galice: „Promettre c'est noble, tenir c'est bourgeois!” (A promite este nobil, a ține promisiunea este burghez). 11 aprilie 2006 După ce am parcurs câteva pagini alese la întâmplare din caietul P.H.Lippa, mi-am dat seama că nu-l voi putea citi atât de repede pe cât am
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
EDITURA JUNIMEA, IAȘI ROMÂNIA George POPA Ars Poetica Editura Junimea Iași 2016 Poezia a treia stare Martin Heidegger: arta propune o stare între ființă și neființă, posibilul devine real, și realul ideal Dacă, așa cum afirma Arthur Rimbaud, "La vraie vie est absente" adevărata viață este absentă omul fiind un străin în lume, experiența poetică încearcă să împace sufletul cu lumea, să pună acordul între ele, cum afirma Shakespeare, să le armonizeze, după cuvântul lui Rabindranath Tagore. De observat însă că absența
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
sufletul cu lumea, să pună acordul între ele, cum afirma Shakespeare, să le armonizeze, după cuvântul lui Rabindranath Tagore. De observat însă că absența unui eu propriu, dacă este o dramă ontologică, ea constituie totodată o mare șansă: "La vie est vaste, étant ivre d'absence" viața este vastă, fiind beată de absență consideră Paul Valéry. Prin urmare, noi putem să ne extragem conținutul existențial tocmai din "beția" pe care ne-o rezervă infinitudinea absenței noastre, absență care se transformă în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
laudei vieții în plină amiază cosmică (Focuri în primăvară, Ceasul de vară). * Lirica lui Eminescu însumează cele mai largi și variate deschideri cosmice: de la nemărginitele spații revărsându-se neîntrerupt în descrierea cosmogenezei din Scrisoarea I, la spațiile abisale din Mortua est!, Rugăciunea unui dac, Melancolie, Strigoii, episodul "Orfeu" din Memento mori: de la responsabilitatea cosmică în iubire, din finalul poeziei "Pe lângă plopii fără soț": "Tu trebuia să te cuprinzi/ De acel farmec sfânt/ Și noaptea candelă s-aprinzi/ Iubirii pe pământ." la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
și axiologic, tema din Rugăciunea unui dac; de la actul sacralizării și ridicării la sublim ale celor mai variate componente ale vieții și naturii, la eliberarea în inefabil; tensiunea transtanatos în dublu curent și anume, de la viață la moarte în Mortua est !, Melancolie, Strigoii, și de la moarte spre viață în Mai am un singur dor; de la originea divină a dicteului poetic: Noi suntem din cei cu-auzul fin/ Și auzirăm șoapta misterului divin", la sentimentul teleologiei dincolo de lumea umană a poeziei și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
a împiedicat să se arunce în Etna. Dar ce știm noi, pozitiviștii, care credem că avem toate explicațiile, ce bucurie poetică a impulsionat pe filozoful poet din Agrigent sau pe pictorul luminii absolute, Van Gogh la actul autolitic ? În Mortua est! se desfășoară o multitudine de stări poetice, fiecare cu potențialul său de încântare sau detașare exorcizantă a intelectului: suava descriere a copilei moarte "regină", feerica descriere a drumului spre imperiul morții, iar apoi intervenția lucidității neiertătoare și verdictul cosmic final
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
realizează abia în om cu ajutorul Poeziei, incluzând în sfera poeticului toate artele. Pentru Lucian Blaga, sensul cântului este apărarea mistică a tainei, bucuria vieții revenind iubirii transfigurată poetic și mitic. Pentru Eminescu nonsensul suprem este moartea, întrebându-se în Mortua est !: Tu chip zâmbitor trăit-ai anume/ Ca astfel să mori ?" Au sens e în lume ?" Viața este un joc al morții cu ea însăși, un joc al cunoașterii propriei puteri, al propriului absurd ? Este moartea demonstrația unei legi supreme neștiute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
trebuie doar să acceptăm totul așa cum este și să serbăm șansa că existăm ? Căutarea sensului ultim nu scoate omul din circuitul existențial ? După ce se întreabă dacă nu cumva "junghiem ființa pe-altarul omenirii", Eminescu opune pesimismului și revoltei din Mortua est! întrebarea fundamentală: dar dacă viața omenească are o solie pe care noi nu o cunoaștem? Din acest motiv nu suntem datori să binecuvântăm poetic viața? Ca atare, soluția cea mai "înțeleaptă", formulată după îndelungul periplu prin civilizațiile lumii, rând pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
sentimente antitetice sau în ce privește logica internă a poemului, structura sa. Prototip al ambiguității este întrebarea hamletiană, To be or not to be, that is the question cu dezvoltarea sa pe parcursul celebrului monolog, idee reluată dramatic de Eminescu atât în Mortua est !, cât mai ales în postuma Bolnav în al meu suflet. Filozofic vorbind, ambiguitatea este definitorie pentru formula ontologică umană, viața purtând în ea germenul pieirii. Pe de altă parte, și capacitatea de cunoaștere este ambiguă. Ca atare, cuvintele, instrumentul nostru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
Vincent, iar pe de altă parte, frumusețea discursului liric, cromatismul feeric și melancolia cuceritoare la Trakl și Nerval, exorcizează umbrele angoasei. Poezia lui Eminescu este o vastă epopee a neliniștii pe diverse planuri. Neliniștea față de moarte este inaugurată cu Mortua est! și culminează cu Strigoii. Neliniștea față de efemeritate și nimicnicia lumii străbate întreaga perioadă creatoare: Totuși este trist în lume". Luceafărul este o chintesență de neliniști: neliniștea fetei de împărat invocând, așteptând și refuzând pe luceafăr, neliniștea luceafărului în coborârile sale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
absurdul ca temă a liricii și absurdul privind modul de a privi ființa poeziei. Absurdul temă existențială În raport cu viața, absurdul este ceea ce o neagă: suferința, moartea, răul. Toate trei au constituit temă majoră în creația lui Eminescu, începând cu Mortua est!, care sfârșește cu declararea absurdului morții și, de aici, ateismul continuând apoi cu Rugăciunea unui dac, unde are loc condamnarea și renunțarea la existența umană, spre admirația superlativă a lui Emil Cioran. La un alt pol, postuma Bolnav în al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
este deșertăciune, durere și apunere. Georg Trakl semnează una din cele mai tragice poezii oglindind suferința metafizică La Eminescu, suferința apare sub cele mai felurite hipostaze. Ea începe încă din prima tinerețe cu evocarea morții copilei de la Ipotești, în Mortua est! injustiție cosmică ducând la negarea de către poet a oricărui sens și a însuși creatorului. Această suferință metafizică va marca întreaga viață pe poet, așa cum a remarcat cu multă subtilitate Svetlana Paleologu Matta în cartea sa, Eminescu și abisul ontologic. Din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
Al doilea copil este religia, sunt zeii, afirma Hölderlin. Armonia Constituită din triada melodicitatea, metrica și logica internă armonia dezvoltă virtuți sine qua non pentru ființa unui poem. (Baudelaire considera obligatorie și rima "Cel care nu știe să rimeze, nu est un bun poet"; dar există mari poezii, fără rimă, dezvoltând în schimb o metrică deosebit de rafinată, precum cea a vechilor greci sau a lui Hölderlin). Armonia este condiția ontologică a formelor în lumea umană. Diformul, dizarmonicul se dizolvă, se dezagregă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
nasce il di natale. Lirica lui Eminescu este un vast compendiu al imposibilului, dar și al încercării de depășire a lumii neputinței, a eșecului onto-axiologic al vieții omenești. Conștiința acută a imposibilului, a nereușitei existențiale începe cu ateismul din Mortua est ! -"Au sens e în lume ? Tu chip zâmbitor,/ Trăit-ai anume ca astfel să mori?/ De sens e într'asta, e-ntors și ateu"-; continuă cu radicala renunțare la viață din Rugăciunea unui dac, cu demascarea neputinței demiurgului și a răului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
5. Hidrografia Apa reprezintă una din resursele naturale cu o importanță deosebită, ea influențând repartiția populației, localizarea așezărilor omenești și activitățile economice, imprimând un anumit specific peisajului geografic. Teritoriul județului este drenat de două colectoare principale, Prutul în partea de est și Siretul în cea de vest. La intrarea în județ, în apropierea localității Lespezi, Siretul are o suprafață a bazinului de recepție de 5.874 km2 și o lungime de 263 kilometri. Aceste valori cresc până la ieșirea din județ la
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
cu care necontenit trebuie păstrat contactul. Și cartea ține sufletele blânde și bune ”. În bisericile ortodoxe de rit vechi întâlnim aceeași structură organizatorică internă ca în cele ortodoxe românești : altarul, naosul și pronaosul. Altarul, în formă semicirculară și orientat spre est, reprezintă spațiul tainic în care se săvârșește slujba. Majoritatea bisericilor au trei intrări: una în partea opusă altarului și două pe laterală, pentru accesul bărbaților. Elementele care diferențiază biserica lipovenească de celelalte biserici ortodoxe sunt: folosirea unor intrări separate pentru
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
hectare sunt cultivate cu legume, iar circa 40 de hectare reprezintă culturi protejate cu solarii. Aceste culturi sunt prezente atât în perimetrul orașului cât și în lunca Bahluiețului până la Jora și Dădești, spre vest și spre Războieni, în partea de est a orașului. Apa pentru irigații provine din pânza freatică din șesul Bahluiețului dar și din baza teraselor, fiind captată în fântâni. “Pentru a avea o idee despre gradul de dezvoltare a legumiculturii în zonă, trebuie să amintim faptul că circa
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
b) E583; c) E67; d) E70. 2. Cel mai apropiat oraș este: 5 p. a) Iași; b) Podu Iloaiei; c) Hârlău; d) Pașcani. 3. Orașul Tg. Frumos este situat în cadrul județului Iași în jumătatea de: 5 p. a) vest; b) est; c)sud ; d) nord. 4. Râul ce traversează orașul se numește: 5 p. a) Rediu; b) Bahlueț; c) Adâncata; d) Siret. II. Completați spațiile libere din propozițiile de mai jos cu informația corectă: 1. Orașul Tg. Frumos este unul din
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]