4,374 matches
-
ministerelor cu rețea sanitară proprie care au structuri de profil ... 11. Programul național de terapie intensivă a insuficienței hepatice. Activități: - asigurarea în spital a medicamentelor și materialelor sanitare specifice epurării extrahepatice Criterii de eligibilitate: a) pacienți cu insuficiență hepatică de etiologie virală, toxicmedicamentoasă, metabolică (Boala Wilson), cu encefalopatie hepatică, tulburări de coagulare majore, pregătirea unor pacienți în pretransplant de ficat sau a celor ce necesită retransplant de ficat. ... Indicatori de evaluare: 1) indicatori fizici: ... a) număr de pacienți tratați prin epurare
NORME TEHNICE din 1 aprilie 2010 (**actualizate**) de realizare a programelor naţionale de sănătate în anul 2010*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/223115_a_224444]
-
100 externați- pe secții și pe tipuri de infecții): 5 % ... b) procent cazuri IN investigate cu laboratorul (nr cazuri investigate la 100 de cazuri IN depistate): 50% ... c) procent cazuri IN cu diagnostic bacteriologic și antibiogramă, din totalul cazurilor cu etiologie bacteriană identificată: 70% ... Pentru unitățile sanitare cu paturi care nu sunt selectate în sistemul sentinelă nosocomiale 1) Indicatori fizici (trimestrial): ... a) număr cazuri IN depistate în sistem de rutină, pe secții și tip de infecții: 30.000 ... b) număr cazuri
NORME TEHNICE din 1 aprilie 2010 (**actualizate**) de realizare a programelor naţionale de sănătate în anul 2010*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/223117_a_224446]
-
ministerelor cu rețea sanitară proprie care au structuri de profil ... 11. Programul național de terapie intensivă a insuficienței hepatice. Activități: - asigurarea în spital a medicamentelor și materialelor sanitare specifice epurării extrahepatice Criterii de eligibilitate: a) pacienți cu insuficiență hepatică de etiologie virală, toxicmedicamentoasă, metabolică (Boala Wilson), cu encefalopatie hepatică, tulburări de coagulare majore, pregătirea unor pacienți în pretransplant de ficat sau a celor ce necesită retransplant de ficat. ... Indicatori de evaluare: 1) indicatori fizici: ... a) număr de pacienți tratați prin epurare
NORME TEHNICE din 1 aprilie 2010 (**actualizate**) de realizare a programelor naţionale de sănătate în anul 2010*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/223117_a_224446]
-
epidermoliza buloasă, scleroza laterală amiotrofică) 5. Insuficientă renală cronică în dializa și predializă (G25) B. Afecțiuni pentru care unele medicamente specifice se aprobă prin comisie CAS/CNAS 1. Proceduri interventionale percutane după împlântarea unui stent (G3) 2. Hepatită cronică de etiologie virală (G4) 3. Ciroza hepatică (G7) 4. Leucemii, limfoame, aplazie medulara, gamapatii monoclonale maligne, mieloproliferări cronice și tumori maligne, sindroame mielodisplazice (G10) 5. Epilepsie (G11) 6. Boală Parkinson (G12) 7. Scleroza multiplă (G14) 8. Demente degenerative, vasculare, mixte (G16) 9
NORME METODOLOGICE din 1 aprilie 2010 (**actualizate**) de aplicare a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anul 2010*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/222080_a_223409]
-
A) Investigația imagistică a creierului și a vaselor cerebrale este crucială în evaluarea pacienților cu AVC și AIT. Imagistică cerebrală diferențiază AVC-ul ischemic de hemoragiile intracraniene, de afecțiunile care mimează AVC, identifică tipul de AVC ischemic și uneori și etiologia AVC; poate uneori să distingă zonele de țesut cerebral afectate ireversibil de cele care s-ar putea recupera, ghidând astfel tratamentul de urgență și pe cel ulterior și ar putea ajuta la evaluarea prognosticului. Imagistică vasculara poate să identifice localizarea
GHID*) din 2 septembrie 2009 de diagnostic şi tratament pentru bolile cerebro-vasculare - Anexa nr. 1*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/215307_a_216636]
-
viabil [148, 149]. Alte secvențe IRM (T2, FLAIR, T1) sunt mai puțin sensibile în detectarea precoce a leziunilor cerebrale ischemice. IRM este în mod deosebit important la pacienții cu AVC acut cu prezentări mai puțin tipice, varietăți de AVC și etiologii rare, sau la pacienții la care suspiciunea unei cauze ce mimează AVC este bănuita, dar nu a putut fi decelata prin efectuarea CT. Dacă este suspectată disecția arterială, IRM în regiunea gâtului cu secvențe T1 cu supresie pentru grăsime este
GHID*) din 2 septembrie 2009 de diagnostic şi tratament pentru bolile cerebro-vasculare - Anexa nr. 1*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/215307_a_216636]
-
detectarea surselor de embolie la pacienții cu AVC nu a fost evaluat sistematic. Analize de laborator: Analizele de laborator care sunt necesare la internarea în urgență sunt înscrise în Tabelul 3. Testele ulterioare depind de tipul de AVC și de etiologia suspectată (Tabelul 5). PREVENȚIA PRIMARĂ Scopul prevenției primare este de a reduce riscul de AVC la persoanele asimptomatice. Riscul relativ (RR), riscul absolut (RA), raportul cotelor (odds rațio - OR), numărul necesar a fi tratat (NNT) pentru a evita un eveniment
GHID*) din 2 septembrie 2009 de diagnostic şi tratament pentru bolile cerebro-vasculare - Anexa nr. 1*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/215307_a_216636]
-
o utilitate limitată de efectele secundare [570]. Eligibilitatea pentru recuperare Un predictor important al prognosticului recuperării este severitatea inițială a AVC [549]. Dizabilitatea pre-AVC este de asemenea un predictor puternic al prognosticului [571]. Alți factori cum ar fi sexul [572], etiologia AVC [573], vârsta [574] și topografia leziunii [575] au fost toți studiați că predictori ai prognosticului recuperării; totuși, nu există dovezi că acești factori nemodificabili ar trebui să influențeze deciziile asupra recuperării [576]. Internarea într-o unitate specializată neurovasculara ameliorează
GHID*) din 2 septembrie 2009 de diagnostic şi tratament pentru bolile cerebro-vasculare - Anexa nr. 1*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/215307_a_216636]
-
vene sau altei structuri vasculare cerebrale. Este important să se distingă HIP primară de transformarea hemoragica a unui infarct cerebral. În HIP primară evenimentul inițial este ruptură vasculara, în timp ce în transformarea hemoragica este ocluzia vasculara. Este esențială diferențierea pentru stabilirea etiologiei și tratamentului care sunt total diferite. EPIDEMIOLOGIE Hemoragia cerebrală reprezintă 10-15% dintre toate AVC la nivel mondial și în România frecvență este mai mare (cca. 30%). Se asociază cu mortalitate și morbiditate mare, incidența reprezintă 10-15 %dintre toate evenimentele vasculare
GHID*) din 2 septembrie 2009 de diagnostic şi tratament pentru bolile cerebro-vasculare - Anexa nr. 1*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/215307_a_216636]
-
hematomului. Hemoragia dezvoltată în putamem, globus palidus, talamus, capsula internă, substanța albă periventriculară, punte și cerebel sunt obișnuite la pacienții cunoscuți hipertensivi și este atribuită bolii de vase mici hipertensive. În aceste situații nu trebuie continuate investigațiile pentru o altă etiologie vasculara. CT și IRM au valoare particulară la pacienții cu hemoragie intraventriculara și la cei cu deteriorare clinică. La pacienții tineri necunoscuți hipertensivi trebuie continuate investigațiile cu angioTC, angioRM, si/sau arteriografie (DSA-Digital Subtraction Angiography). La bolnavii cu hemoragie lobara
GHID*) din 2 septembrie 2009 de diagnostic şi tratament pentru bolile cerebro-vasculare - Anexa nr. 1*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/215307_a_216636]
-
este totdeauna obstructiva. Metodele de tratament depind de tipul hidrocefaliei, de altfel toate tipurile pot fi tratate cu acces ventricular. Drenajul extern poate fi ventricular sau lombar. Calea lombara este absolut contraindicata pentru toate tipurile de hidrocefalie obstructiva sau daca etiologia este dubioasă. Drenajul intern se face cu shunt peritoneal. Ventriculostomia endoscopica a ventricului III este rareori cu succes în hidrocefalia asociată hemoragiei intracraniene cu exceptia nou-născutului. Sunt studii puține pentru alte metode care să compare diferite tipuri de drenaj. Este necesara
GHID*) din 2 septembrie 2009 de diagnostic şi tratament pentru bolile cerebro-vasculare - Anexa nr. 1*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/215307_a_216636]
-
VII activat recombinat (rFVIIa) în afara studiilor clinice de faza III (nivel B). - Hidrocefalia comunicanta poate fi tratată prin drenaj extern - ventricular sau lombar (clasa IIb). Drenajul lombar este contraindicat în toate tipurile de hidrocefalie obstructiva sau dacă nu este stabilită etiologia. - Tromboliza intraventriculara poate fi luată în considerare dacă devine necesar un drenaj ventricular extern (clasa IIb), dar nu la sugari. ASPECTE SPECIALE ÎN MANAGEMENTUL HEMORAGIEI CEREBRALE Hemoragia datorită tratamentului anticoagulant și fibrinoliza. Managementul hemoragiei și reluarea terapiei antitrombotice Datele recente
GHID*) din 2 septembrie 2009 de diagnostic şi tratament pentru bolile cerebro-vasculare - Anexa nr. 1*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/215307_a_216636]
-
mici(lacunarism/leucoaraioza). Alte mecanisme includ hipoperfuzia, tulburări hipoxic-ischemice și afecțiuni asociate degenerative. Alți factori de risc includ infarcte cerebrale bilaterale, leziuni de lob frontal, HTA, diabetul zaharat, dislipidemia, fibrilația atriala (FĂ). Epilepsia post AVC AVC este cea mai comună etiologie a epilepsiilor secundare (30% la pacienții peste 60 ani). Definiția acceptată include prezenta a cel puțin 2 crize într-un interval de minim 24 de ore. Crizele cu debut precoce survin în primele 2 săptămâni după AVC; se datoreaza activității
GHID*) din 2 septembrie 2009 de diagnostic şi tratament pentru bolile cerebro-vasculare - Anexa nr. 1*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/215307_a_216636]
-
acestui mediu. Continenta sfincteriană Incontinenta urinară este frecvent întâlnită post AVC; incidența crește cu vârsta și gradul de afectare cognitivă (40-60% din pacienții cu AVC acut; 25% la externare și 15% după 1 an). Reprezintă un indicator privind prognosticul funcțional. Etiologia este multifactoriala: anomalii ale mecanismelor de evacuare normală, infecții de tract urinar inferior și " incontinenta emoțională". Intervențiile fizice asupra vezicii urinare(reantrenarea vezicii și exerciții la nivelul etajului pelvin) pot fi benefice. Alte procedee mecanice sau fizice par a fi
GHID*) din 2 septembrie 2009 de diagnostic şi tratament pentru bolile cerebro-vasculare - Anexa nr. 1*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/215307_a_216636]
-
disconfortul poate să apară în regiunea epigastrică. În 1772, William Heberden a introdus pentru prima dată termenul de "angină pectorală" pentru a defini sindromul în care există senzația de "presiune și anxietate" retrosternală, asociată în mod special cu efortul, deși etiologia sindromului nu a devenit cunoscută decât câțiva ani mai târziu. În prezent termenul este atribuit situațiilor în care sindromul este cauzat de ischemia miocardică, deși simptome similare pot apărea în boli ale esofagului, plămânilor sau boli ale peretelui toracic. Deși
GHID din 2 septembrie 2009 de management al anginei pectorale stabile - Anexa nr. 2*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/215598_a_216927]
-
stenoză, pragul ischemie este influențat de alți factori care includ gradul de dezvoltare al circulației colaterale, gradul distribuției transmurale a vascularizației miocardice din zonele mai vulnerabile ale subendocardului către regiunea subepicardică, tonusul vascular și agregarea plachetară. Disfuncția endotelială ca și etiologie a anginei este discutată în cadrul Sindromului X coronarian. În cazuri rare, angina poate fi cauzată de existența unei punți musculare. În cazul anginei stabile, pragul anginos poate varia considerabil de la o zi la alta și chiar în cadrul aceleiași zile. Variabilitatea
GHID din 2 septembrie 2009 de management al anginei pectorale stabile - Anexa nr. 2*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/215598_a_216927]
-
tratament cu doze de aspirină 75 mg/zi.[383,385] Nu există nici o dovadă privind dependența de doza și riscul de hemoragie intracraniană atunci când aspirina se administrează între limitele terapeutic eficiente. La pacienți cu boală vasculară aterosclerotică, la care principala etiologie a accidentului vascular cerebral este ischemică, efectul net al tratamentului cu aspirină privind accidentul vascular cerebral este evident benefic.[383,385] Deci, doza de aspirină trebuie să fie cea mai scăzut-eficientă pentru a optimiza balanța între câștigul terapeutic și efectele
GHID din 2 septembrie 2009 de management al anginei pectorale stabile - Anexa nr. 2*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/215598_a_216927]
-
topici. Un număr redus de pacienți cu polipi refractari la corticosteroizi pot beneficia de terapie chirurgicală. 10. ASTMUL PROFESIONAL La pacienții cu astm cu debut la vârsta adultă sau cu reapariția astmului din copilărie medicul trebuie să suspecteze existența unei etiologii profesionale (grad de evidență B). Adevărata frecvență a astmului profesional nu este cunoscută, dar probabil este subdiagnosticat. Rapoartele publicate, care provin din supravegheri, registre de compensare sau studii epidemiologice estimează că astmul profesional ar putea reprezenta circa 9-15% din cazurile
GHID din 2 septembrie 2009 de management al bolilor pulmonare cronice - Anexa nr. 6*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/215614_a_216943]
-
agravat nespecific de praful, fumul și vaporii de la locul de muncă - astm agravat profesional - trebuie deosebiți de cei cu astm preexistent și care devin sensibilizați în plus la o substanță profesională. Câteva sute de substanțe au fost implicate ca și etiologie a astmului profesional și noi etiologii sunt raportate regulat în literatura medicală. Substanțele cel mai frecvent implicate sunt izocianații, praful de făină și semințe, colofoniul, latexul, animalele, aldehidele și praful de lemn. - [][] Profesiile cel mai frecvent implicate în astmul profesional
GHID din 2 septembrie 2009 de management al bolilor pulmonare cronice - Anexa nr. 6*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/215614_a_216943]
-
vaporii de la locul de muncă - astm agravat profesional - trebuie deosebiți de cei cu astm preexistent și care devin sensibilizați în plus la o substanță profesională. Câteva sute de substanțe au fost implicate ca și etiologie a astmului profesional și noi etiologii sunt raportate regulat în literatura medicală. Substanțele cel mai frecvent implicate sunt izocianații, praful de făină și semințe, colofoniul, latexul, animalele, aldehidele și praful de lemn. - [][] Profesiile cel mai frecvent implicate în astmul profesional sunt vopsitorii cu spray, brutarii și
GHID din 2 septembrie 2009 de management al bolilor pulmonare cronice - Anexa nr. 6*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/215614_a_216943]
-
1. Test scris din tematica teoretică. 2. Proba practică (tehnicile de laborator utilizate în biologia moleculară). I.3. MODULUL DE GENETICĂ MEDICALĂ (3 LUNI) A. PARTEA TEORETICĂ (50 ore) 1. Rolul factorilor genetici în producerea bolilor. a. Interacțiunea ereditate-mediu în etiologia bolilor. b. Ecogenetica, nutrigenetica și farmacogenetica. c. Mutațiile: cauza majoră de boală. d. Bolile genetice (clasificare, caractere generale, impact și consecințe). e. Abordarea genetică în relația medic-pacient. 2. Bolile cromozomiale. 3. Bolile monogenice. 4. Bolile multifactoriale. a. Anomaliile congenitale; tulburările
ORDIN nr. 1.398 din 4 noiembrie 2009 pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141/1.386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218963_a_220292]
-
produse, proprietăți, mecanisme de acțiune și farmacodinamie, indicații, contraindicații, limite de utilizare, reacții adverse, rezistență - sensibilitate (cu testare) a substanțelor și produselor utilizate în tratamentul infecțiilor cu produse biologice, antibiotice și chimioterapice, antiinflamatorii (cortizonice și nesteroidiene), imunomodulatori. Partea SPECIALĂ: Definiție, etiologie, patogeneză, semne clinice de recunoaștere, diagnostic (pozitiv și diferențial) clinic și de laborator, evoluție, tratament în: 1. Boli determinate de virusuri: gripa, rujeola, rubeola, parotidita epidemică, infecții cu herpesvirusuri (varicela, Herpes simplex, Herpes zoster, mononucleoza infecțioasă, infecția cu virusul citomegalic
ORDIN nr. 6.042 din 2 decembrie 2009 pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141/1.386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218964_a_220293]
-
25 9. Efectuarea a 8 gărzi la serviciul de consultații Bibliografia: la recomandarea coordonatorului de specialitate III. MODULUL DE IGIENĂ = 5 luni Pregătire teoretică (90 ore): MEDIUL ÎN RELAȚIE CU SĂNĂTATEA UMANĂ - 1 lună 1. Rolul factorilor de mediu în etiologia îmbolnăvirilor umane. Mediul înconjurător în concepția Organizației Mondiale a Sănătății. Cerințe de bază pentru un mediu sănătos. Noțiuni de drept privind mediul înconjurător. Obstacole și oportunități în rezolvarea problemelor de sănătate care implică mediul ambiental. Promovarea comportamentelor sănătoase pentru un
ORDIN nr. 6.042 din 2 decembrie 2009 pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141/1.386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218964_a_220293]
-
a. Definiție, obiective, categorii, atribute, evaluarea rezultatelor și a sistemului de supraveghere. b. Metode și mijloace de realizare a supravegherii, profilaxiei și dispensarizării bolilor. c. Prezentarea structurii, obiectivelor și prestațiilor incluse într-un program de supraveghere sero-epidemiologică în boli cu etiologie diferită. d. Evaluarea epidemiologică a Programelor Naționale de Supraveghere a bolilor infecțioase. 4. Supravegherea și controlul purtătorilor de germeni patogeni. 5. Supravegherea bolilor neinfecțioase: principii, metode, mod de realizare și controlul eficienței acestora. 6. Activități specifice ale Sistemului de alertă
ORDIN nr. 6.042 din 2 decembrie 2009 pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141/1.386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218964_a_220293]
-
mediului (10 luni) 8. Igiena alimentației și nutriției (10 luni) 9. Igiena copiilor, adolescenților și tinerilor (10 luni). CONȚINUTUL STAGIILOR 1. MEDIUL ÎN RELAȚIE CU SĂNĂTATEA UMANĂ - 1,5 luni 1.1. Tematica lecțiilor conferință ● Rolul factorilor de mediu în etiologia îmbolnăvirilor umane. Mediul înconjurător în concepția Organizației Mondiale a Sănătății. Cerințe de bază pentru un mediu sănătos. Noțiuni de drept privind mediul înconjurător. Obstacole și oportunități în rezolvarea problemelor de sănătate care implică mediul ambiental. Promovarea comportamentelor sănătoase pentru un
ORDIN nr. 6.042 din 2 decembrie 2009 pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141/1.386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218964_a_220293]