2,616 matches
-
această diferență au apărut și aroganța și viclenia, cu toate numeroasele vicii pe care le atrag după ele. Spencer (1892:400-409) include un capitol pe subiectul "Veridicității" în cartea sa Principiile eticii și prezintă o mulțime de exemple de comentarii etnografice din întreaga lume, inclusiv o remarcă făcută de un brahman cu privire la triburile indiene din zonele deluroase: membrii acestora "sînt atît de proști încît spun adevărul fără să-i oblige nimic la asta". Pe baza datelor respective, care, conform standardelor din
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
Simmel 1950:313) Știm mult mai mult despre complexitatea societăților preindustriale contemporane, complexitate care a fost prezentă, din cîte ne putem da seama din datele arheologice, în ultimele zece mii de ani. Contrastul semnalat de Simmel, care era plauzibil conform datelor etnografice disponibile la vremea aceea, pare mai puțin plauzibil în ziua de azi. El nu aduce nici o dovadă pentru a-și susține afirmațiile cu privire la "omul primitiv" și de fapt nici pentru justificarea celor referitoare la "viața modernă, civilizată". El nu amintește
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
lor revoluționar este limitat. Însă cînd Simmel a afirmat că minciunile "afectau mai puțin stabilitatea grupului", cred că se gîndea nu numai la continuitatea formei de organizare, ci și la continuarea grupului ca entitate închegată, cu o componență neschimbată. Datele etnografice, în special cele care se referă la popoarele invadatoare, indică faptul că în general un grup se destramă mai ușor din cauza conflictelor interioare atunci cînd nivelul tehnologic este scăzut. Simmel (1950:314) sugerează totuși că minciunile spuse "în împrejurări primitive
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
să spună adevărul, subiect menționat în capitolul 8. Studierea copiilor în viața reală și nu în laborator prezintă nenumărate obstacole pentru cercetători, însă chiar și acestea ar trebui depășite. Mă încurajează semnele unei renașteri recente a interesului cercetătorilor pentru studiul etnografic asupra copiilor (Benthall 1992). Ar trebui de asemenea să se studieze mai în detaliu consecințele sociale ale răspîndirii minciunii și a altor moduri de înșelătorie în cadrul comunității. În urmă cu douăzeci de ani, doi economiști, Darby și Karni (1973) au
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
științifice, o carte exemplară: De la românii din Serbia (1913), o culegere de literatură populară, selecție „dintr-un material mai vast”, adunat în cursul a două călătorii întreprinse de cei doi în anii 1910 și 1911, în vederea unor „studii lingvistice și etnografice”. Deși în prefață culegătorii subestimează importanța materialului, relevând că din punct de vedere estetic literatura populară a românilor din Serbia „nu prezintă decât rareori interes deosebit”, textele adunate de la o populație trăind izolat, în ritmuri arhaice, au o valoare de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287284_a_288613]
-
este exclus pentru totdeauna din învățământ, deoarece - critic neîmpăcat al realităților de după august 1944 - protestase împotriva răpirii Basarabiei și nu admitea ingerințe în autonomia universitară. A fost ales membru post-mortem al Academiei Române (1991). Autor a numeroase studii de profil complex, etnografic și lingvistic, C. abordează din perspectivă comparată, în tradiția școlii comparatiste a lui B.P. Hasdeu și a celei lingvistice a lui Ovid Densusianu, multiple aspecte ale culturii populare românești, între care balada și colindul dețin un loc central. Obrzęd kolędowania
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286098_a_287427]
-
de originea datinii și de constituirea colindelor-dedicații. Autorul stăruie asupra multiplelor laturi ale datinii, pe care nu o reduce la plăsmuirile muzical-literare, fără îndoială cele mai importante și de aceea analizate cu precădere, ci o înfățișează în întregul ei complex etnografic, fiindcă datina, în formele ei plenare, reprezenta o adevărată instituție. Sunt puse în lumină, cu consecvență, trăsăturile comune ale datinii la români, bulgari și ucraineni, uniți din vechime prin legături istorice și prin religie (colindatul fiind o datină creștină). Pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286098_a_287427]
-
descolindatului, unele benigne, umoristice (autorul știa bine că realiza, totodată, un studiu al satirei populare), altele reprobabile, „ignobile răzbunări”, venind „în conflict cu cea mai elementară etică”. C. a vădit, în tot ceea ce a scris, o profundă cunoaștere a realităților etnografice din numeroase zone, acumulată prin cercetarea directă ori prin intermediari. Din bogata culegere rezultată a apărut postum o selecție reprezentativă: Literatură populară (1982). În studiul (de asemenea postum, 1994) De la instinctul de autoorientare la spiritul critic axat pe tradiția autohtonă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286098_a_287427]
-
comparatistă la studiul epicii populare în versuri; Asupra originii și genezei unor balade populare sud-est europene având ca subiect fapte extraordinare, toate apărute în publicații periodice. Prin opera lui C., studierea comparată a folclorului a luat un avans considerabil, „geografia etnografică exterioară” constituind „un înalt ideal, în același timp, o imperioasă datorie, fiindcă numai studiul pe plan comparativ al etnografiei va avea drept rezultat adevărata cunoaștere de sine ca popor”. În Pământ și apă. Contribuție etnologică la studiul simbolicei eminesciene (1984
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286098_a_287427]
-
exprima năzuința sufletului uman de a se contopi cu Logosul divin. Dintre piesele de teatru ale lui V., Fata ursului, Umbra și Pribeaga reflectă climatul rural în care își are sursa lirismul de orientare tradiționalistă. Un climat cu pronunțat specific etnografic și reminiscențe de mentalitate arhaică, îmbibat de superstiții și credințe stranii, punctat și de anomalii sociale. Optica, scenic obiectivată, e demitizantă. În Umbra, venit după cincisprezece ani de absență în locurile de obârșie, un mărunt funcționar, Jorj Iuliski, alias Ghiță
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
în 1943 împreună, sub titlul Duhul pământului. Basm proiectat într-un timp istoric incert, dar într-o geografie precisă, Pribeaga expune la început evenimente de la Curtea împărătească din Bizanț, spre a se desfășura apoi în Valahia, alcătuind un vast tablou etnografic. Pornită în căutarea mirelui fugar, un Făt-Frumos de dincolo de Istru, Irina, fiica bazileului, Cosânzeană egeică, pribegește prin țara lui un an și mai bine, prilej de a cunoaște locurile și oamenii. Mai mult epică decât dramatică, scrierea concentrează materia unui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
și culturală. A fost director la "École des Hautes Études en Sciences Sociales" și este autorul mai multor lucrări de specialitate. Jean-Paul Colleyn (n. 1949) este un cunoscut antropolog belgian specializat în realizarea filmelor documentare. Este autorul mai multor filme etnografice de referință. În prezent, Jean-Paul Colleyn este conferențiar la "École des Hautes Études en Sciences Sociales" și cercetător de teren în mai multe zone din Africa. L'Anthropologie, Marc Augé, Jean-Paul Colleyn (c) 2004, Presses Universitaires de France (c) 2013
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
antropologiei / 41 I. De la etnografia de urgență la antropologia generală / 41 II. Diversificarea domeniilor / 43 III. Construcția obiectelor / 47 1. Rudenia / 48 2. Economie, mediu, ecologie / 55 3. politicului / 63 4. Antropologia religiei / 72 5. Antropologia performanței / 79 6. Film etnografic și antropologie vizuală / 83 7. Antropologia aplicată / 89 8. Etnografii și antropologia științelor / 91 IV. Domeniu și extradomeniu în antropologie / 91 Capitolul III. Terenul / 97 Capitolul IV. Lectura / 111 Capitolul V. Scriitura / 115 Capitolul VI. Depășirea alternativelor false / 121 Concluzie
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
referință, cum ar fi cele de non-loc, ideologic, ruină etc.. Cel de-al doilea autor al Antropologiei, Jean-Paul Colleyn, este un apreciat cercetător belgian, născut la Bruxelles în 1949. Este specializat în antropologie vizuală și este autorul mai multor filme etnografice de referință. Este licențiat în științe sociale la Université Libre de Bruxelles și doctor în antropologie cu o temă extrem de interesantă: L'anthropologie des cultes de possession. Le cas des Minyanka du Mali. Acum, Jean-Paul Colleyn este conferențiar la "École
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
subiectelor clasice sau mai puțin clasice ale antropologiei..." 11. Marc Augé și Jean-Paul Colleyn exemplifică aceste subiecte cu antropologia persoanei (Marcel Mauss) și simbolismul social (Claude Levi-Strauss), cu biopolitica (Michel Foucault) și rudenia, economia și ecologia, politica și religia, filmul etnografic și antropologia interpretativă și, nu în ultimul rând, cu cea aplicată. 3. Reconfigurări actuale în antropologie Două dintre subiectele clasice ale antropologiei aplicate (rudenia și practicile economice) cunosc astăzi ipostaze actuale pe care autorii cărții le pun foarte bine în
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
sacrificiu semnate de Franz Boas (1909), Bronislaw Malinowschi (1922), Marcel Mauss (1922). Toate luate împreună, dar și fiecare dintre ele în parte, sunt "fapte sociale totale" (Marcel Mauss)13. Astăzi, cercetarea socio-antropologică a lor nu poate face abstracție de filmul etnografic și, în general, de antropologia vizuală. 4. Filmul etnografic și antropologia vizuală Așa cum afirmă cei doi antropologi, noțiunea de "film etnografic" este una complexă și chiar histrionică în cuprinderea ei. Conține "filme ale exploratorilor, ale călătorilor, ale cineaștilor independenți, ale
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
Marcel Mauss (1922). Toate luate împreună, dar și fiecare dintre ele în parte, sunt "fapte sociale totale" (Marcel Mauss)13. Astăzi, cercetarea socio-antropologică a lor nu poate face abstracție de filmul etnografic și, în general, de antropologia vizuală. 4. Filmul etnografic și antropologia vizuală Așa cum afirmă cei doi antropologi, noțiunea de "film etnografic" este una complexă și chiar histrionică în cuprinderea ei. Conține "filme ale exploratorilor, ale călătorilor, ale cineaștilor independenți, ale reporterilor de televiziune"14. Dincolo de aceste realități, cei doi
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
parte, sunt "fapte sociale totale" (Marcel Mauss)13. Astăzi, cercetarea socio-antropologică a lor nu poate face abstracție de filmul etnografic și, în general, de antropologia vizuală. 4. Filmul etnografic și antropologia vizuală Așa cum afirmă cei doi antropologi, noțiunea de "film etnografic" este una complexă și chiar histrionică în cuprinderea ei. Conține "filme ale exploratorilor, ale călătorilor, ale cineaștilor independenți, ale reporterilor de televiziune"14. Dincolo de aceste realități, cei doi autori pledează argumentat pentru filmul antropologic realizat de profesioniști și, prin urmare
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
îți sunt bulversate. Ai două variante: "fie deprimarea, fie reflecția"16. Un om slab "alege" deprimarea, un altul puternic și educat alege reflecția. Ambele îi schimbă radical viața. A doua față a provocării vine din partea ta la adresa celorlalți. Impactul filmului etnografic realizat de antropologul occidental este însă unul mai mic, în condițiile în care cei din comunitățile exotice, arhaice, îndepărtate, s-au obișnuit cu prezența noastră. Detaliind subtilitățile tehnice ale captării vieții exotice și indigene de către cineaști, Marc Augé și Jean-Paul
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
s-au obișnuit cu prezența noastră. Detaliind subtilitățile tehnice ale captării vieții exotice și indigene de către cineaști, Marc Augé și Jean-Paul Colleyn remarcă și o mutație spectaculoasă și oarecum inedită în antropologia vizuală: "din ce în ce mai mult, oamenii care erau "subiecții" filmelor etnografice își produc propriile lor imagini și documente despre viața socială. Utilizarea strategică a mijloacelor media de către "popoarele indigene" le permite, pentru prima dată în istorie, să-și controleze propria imagine și să lanseze comunității internaționale mesajele pe care le dorește
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
expune pe scurt domeniile antropologiei, răspunsul la o întrebare simplă ne sugerează un plan: Ce face antropologul? Își construiește obiectul de studiu, alege un "subiect" legat de formele de viață colectivă. Se duce pe teren pentru a face acolo ancheta etnografică, cea care rămâne fundamentul demersului. Dar el trebuie, de asemenea, să citească, să parcurgă literatura consacrată acestui obiect de studiu. Dacă face o anchetă, minimul care trebuie știut este cum au fost definite, istoric, problematicile și conceptele pe care le
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
grijă pusă în scenă pentru a păstra resursele turistice din aceste regiuni. Departe de a încarna perenizarea unei culturi opace la schimbare, aceste două grupuri stau mărturie numai pentru starea societății respective în momentul observației. Combinată cu alte metode, descrierea etnografică apare ca o etapă necesară pentru orice studiu serios al fenomenelor noi, care rezultă din relațiile complexe dintre contextele de dominație și conceptele de minorități și de mișcări politico-culturale: mișcările chicano și zapatiste în Mexic, pan-maya în Guatemala, comunități
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
trecem în revistă noțiunile de bază, metodele de anchetă, nici diferitele "școli" în materie de studiu al rudeniei, care face parte, totuși, din formarea elementară a antropologului. Provocările sunt importante: este suficient să cităm câteva teme ca matriarhatul (un mit etnografic), incestul (universal în principiu, particular prin definiție), egalitatea între sexe (toate sistemele se construiesc plecând de la diferența sexuală), atomul de rudenie (toate sistemele cunoscute se bazează pe câteva relații fundamentale), filiația, adopția (universală sub forme diverse), divorțul etc. Cititorul francez
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
glorie sub numele de "ecologie culturală" (Julian Steward), apoi ca "materialism cultural" (Marvin Harris). Toate trăsăturile culturale de la tehnologie la ritualuri, trecând prin habitat și sistemele de rudenie ar corespunde unor alegeri raționale în funcție de necesitățile locale de adaptare. Înmulțirea descrierilor etnografice fine și chiar studiile istorice au repus în discuție rolul cheie jucat de noțiunea de adaptare: în istoria umană, exemplele abundă de alegeri dezastruoase în materie de adaptare la mediu. În anii 1960, holismul, care postula integrarea sistemelor sociale și
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
toate cazurile, finitudinea corpului individual, atunci când colectivitatea, corpul social supraviețuiește, cere să-i fie acordat un sens. Sprijinindu-se pe Sigmund Freud, anumiți autori au văzut practicile rituale ca expresia conflictelor interne la adepți. Chiar Freud utilizase mitologia și datele etnografice ale timpului său pentru a-și formula teoria asupra inconștientului. Universalitatea complexului lui Oedip și mitul hoardei primitive pe care el le-a reluat întâlniseră mai degrabă ostilitatea antropologilor, în schimb, principiile freudiene au exercitat o influență puternică, mai întâi
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]