5,276 matches
-
la câte un sofist ca Prodicos, la Platon sau la Aristotel. În primă instanță, grecii au gândit limita într-o formă care se situează la jumătatea drumului între intuiție și abstracție, deci ca limită care, deși concretă, nu putea fi experimentată sub forma unei percepții directe și simultane. Acesta este - am văzut - cazul limitei ca limită a corpurilor mari, ca perata ale pământului, astrelor, mării, bolții cerești, universului sau ca limite ale Ființei, "intuită" în parmenidiana ei sfericitate atotcuprinzătoare. Și totuși
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
cultivarea limitei, și nu printr-unul în contestarea ei. Eroii antici sânt sublimi prin persistența în limita care-i determină, și nu prin efortul de a o depăși. Conștiința nu se frânge aici în fața unei limite înfruntate și ea nu experimentează propria ei înălțare ca o consecință a acestei înfruntări și a căderii care o însoțește. Tragicul nu se naște aici din persistența cu care o conștiință ireductibilă încearcă să depășească o limită insurmontabilă. "Depășirea limitei" este un concept modern de
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
a proceda, de a trece la realizarea operei. Fără acest sfârșit anticipativ nașterea operei nu este cu putință. Artistul este, așadar, un agent al limitei, cel ce o poartă în sine, cel care are cultul ei, care o cultivă, o experimentează, care așază în limită și care, astfel, face ca ceva să ajungă la prezență, deci să fie. Dar ce se petrece în cazul omului? Există o limită a lui? Care este limita omului? Dacă limita este sfârșitul datorită căruia un
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
al naturii mele crispate, acel grad de cabotinism fără de care comunicarea socială și scrisul de o anumită factură nu sânt cu putință, Andrei, în schimb, a trăit, cred, prin mine o anumită cădere în gravitate pe care formal nu a experimentat-o și pe care la mine, temîndu-se de ea, a ironizat-o. Hazul acestei prietenii născute din diferență este cu atât mai mare cu cât, de când mă știu, mi-am căutat prietenul care să însemne altul meu identic. Ce crâncene
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
marți, 12 noiembrie Perioada mea heidelbergheză se apropie de sfârșit (mai am, de astăzi începînd, trei săptămâni în cap). Am umplut-o bine. Și cât este de important că e așa! Pentru că la o scară condensată și ca și cum aș fi experimentat-o în laborator, am avut senzația că îmi trăiesc viața în varianta ei îmbunătățită sau că am aflat cum ar fi trebuit, "într-o viață mai bună", să mă port cu ea. Am zis: "Astea sânt zilele tale. Vezi ce
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
de propunere a abecedarului, după ce s-a combătut obicinuita greșală ce trăia până mai în anul trecut în școalele noastre, s-au propus mai multe sisteme deosebite, între cari caută să reamintim sistema sonetară prin descompunerea vorbelor și cu ajutorul gesturilor, experimentată de d. Bălteanu, și sistema scriptolegă ce domnește în abecedarul d. B. Constantinescu și acela al învățătorilor din Iași, pe care d. Beiu o prezenta așa încît aduse în cei mai mulți din noi convingerea despre escenlența acestui metod. Cu Ocaziunea cestiunei
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cu ocazia apelului de pregătire pentru apărare*) dezvăluie că la 17 ani uzul regulat de canabis este de 54,6% la băieți și de 17,7% la fete. Vârsta medie de experimentare este de cincisprezece ani. Aproximativ 25% dintre consumatori experimentează canabisul într-o incintă școlară. Oare obrăznicăturile fumează astea pe ascuns? Statisticile administrative minimalizează numărul incidentelor și al victimelor. Doar ancheta de victimizare poate permite o mai bună cunoaștere a acestora (Killias, 1991). Principiul acestor anchete, asupra cărora vom reveni
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
dintre băieții cuprinși în această anchetă s-au plâns de agresivitate din partea adulților, mergând de la "priviri stânjenitoare" până la atitudini indecente. Rasismul, sexismul și elitismul sub formă de atitudini și comportamente negative față de anumite categorii de elevi fac parte din violența experimentată de elevi. Sexismul poate lua forma diferențelor de adresare față de băieți sau fete și a exigențelor mai mici după sexul elevilor. Anchetele despre school bullying conchid că acesta poate fi comis atât de băieți, cât și de fete (Olweus, 1993
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
care luau deciziile în materie de politică externă ale SUA, ceea ce acești teoreticieni considerau a fi inevitabilele complicații ale politicii mondiale și responsabilitățile uneori neplăcute ale unei superputeri. În timp ce ministerele afacerilor externe din Europa erau familiarizate, chiar saturate, precum și foarte experimentate în privința culturii diplomatice, americanii se aflau mult în urmă și le-ar fi prins bine un curs in-tensiv, sub forma unei teorii științifice. Refuzînd să se adapteze mecanic legilor învechite ale marilor puteri europene, elita politică americană avea nevoie de
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
nouă diferă de celelalte. Vom vedea mai în amănunt, în următoarele pagini ale acestei cărți, cum Franța și-a schimbat constituția în 2003 pentru a se defini Republique décentralisée dar și pentru a introduce principiul subsidiarității și dreptul de a experimenta de către autoritățile locale. Acest lucru este un strigăt îndepărtat al vechiului sistem în care totul se hotara la Paris și se aplica in mod uniform pe întreg teritoriul Franței (încluzând și teritoriile transoceanice). Dar nu se poate afirma că toate
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
securitatea socială a plăților. Les Trentes Glorieuses (1945-1975) Aceste eforturi de a determina reconstrucția postbelică au avut un succes deosebit din punct de vedere economic. Între 1945 și 1975, o perioadă care a fost botezată Les Trente Glorieuses, Franța a experimentat un avânt economic extraordinar. Tehnocrații și politicienii francezi care au condus această redresare aveau o concepție înflăcărată cu privire la noțiunea de "Stat" (l'État întotdeauna scris în franceză cu "É" mare), care, printr-o serie de procese de naționalizare, a luat
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
potabilă. Agricultura, mai ales în regiunile montane ca Auvergne (în Masivul Central) sau Ardèche, era caracterizată de un nivel scăzut al tehnologiei și de terenuri problematice. Așadar, nu a fost deloc surprinzător că în anii 1950 și 1960, Franța a experimentat un exod rural, care a făcut curățenie în rândul așezărilor rurale. Chiar dacă acest fapt era relaționat cu transformarea economică din interiorul Franței, a fost exacerbată și de dezvoltările de la nivel european. Una dintre primele politici redactate de Comunitatea Europeană Economică
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
fusese destul de puritan în problemele sexuale, noua abordare de stânga a îmbinat "lupta de clasă", "eliberarea" sexuală și ura împotriva societății "burgheze". Aceste curente au ieșit la lumină în timpul "evenimentelor" din mai '68, când Franța, și în special Parisul, a experimentat un fel de revoluție care a făcut-o să îngenuncheze.26 Președintele Charles de Gaulle a trecut cu succes de această criză iar aripa dreaptă a reușit să se reafirme în alegerile care au urmat, însă "evenimentele" au semnalat o
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
general să aibă loc. Acesta a fost cazul care privea regiunile ce căutau să-și mărească domeniul de competențe în timp ce căpătau experiență și încredere în sine. O lege din 1995, de exemplu, a permis unui număr de șase regiuni să experimenteze cu serviciile regionale de cale ferată.23 Politicienii și administratorii locali Programul legislativ din anii 1980 a abordat alte două aspecte ale administrației și politicii teritoriale. Primul, cuprins în două legi promulgate în 1983 și 1984,24 a fost, de
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
garanție constituțională principiului autoguvernării locale (libre administration 37), dar și garanția resurselor adecvate necesare îndeplinirii acesteia; în al patrulea rând, este vorba de introducerea unui număr de elemente de democrație directă; în al cincilea rând, de acceptarea dreptului de a experimenta conferit autorităților locale; iar în ultimul rând, recunoștea că departamentele și teritoriile transoceanice ar putea să-și adapteze aranjamentele instituționale (statutul lor) la circumstanțele lor specifice. Reformele lui Raffarin constituie un pas uriaș înainte în efortul Franței de a-și
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
era unul dintre ultimii fermieri rămași în zonă și locuia cu bătrâna lui mamă, plus doi baba cool (reîntorși la baștină) care locuiau în ruinele unei ferme împreună cu cele 40 de capre ale lor.13 Este adevărat că municipalitatea a experimentat o creștere a populației de aproape 400% în anii 1990, iar până în 1999 crescuse până la 36... (nu ne referim la capre!). Totuși, această municipalitate are același statut ca și Valence sau Montélimar chiar dacă îi este aproape imposibil să ducă la
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
recunoscute, printre care putem distinge: regiuni precum Centru, Aquitania și Alsacia în care recent au apărut noi pays, dar care au avut deja o perioadă de recunoaștere; regiuni în care mișcarea pays s-a dezvoltat mai recent, dar care a experimentat o dinamică puternică către crearea acestora. 3. În a treia grupă, în jur de 50% dintre pays au fost recunoscute. În aceste regiuni, trebuie să fi existat programe de politică teritorială, iar acest lucru explică amânarea înființării de pays, însă
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
révolution" și va dura până va fi inoculată în cultura dezvoltării locale franceze. Nicolas Portier, care a fost direct răspunzător de secțiunea pays din cadrul DATAR 2001, a afirmat că pays erau mai dezvoltate în acele regiuni ca Bretania, care a experimentat cel mai puternic grad de intermunicipalitate.48 Mai mult, crearea de pays a constituit o dezvoltare care a favorizat solidaritatea dintre oraș și sat fiind o platformă de dialog între communauatés d'agglomération și communauatés de communes. Pe de altă
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
de descentralizare din anii 1990, și noile entități de cooperare intermunicipală, CA și pays. În al patrulea rând, au existat noi aranjamente instituționale care au unit municipalitățile, și aranjamente contractuale de finanțare între municipalități și regiuni. Însă, municipalitățile mai mari experimentează cu noile forme de consilii de cartier ca o nouă metodă de a rezolva problemele de excludere socială și de a integra secțiunile alienate ale populației urbane în procesul politic. Fără îndoială, încă există multe probleme nerezolvate cum ar fi
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
destul de activă, și aceasta este una dintre explicațiile potrivit căreia a fost atât de greu să i se reformeze sistemul municipal. Francezii sunt foarte atașați de municipalități și de primarii acestora. Cu toate acestea, în ciuda acestei înrădăcinări (enracinement) local, Franța experimentează aceleași direcții care există în toată Europa și care se îndreaptă către nominalizarea alegerilor și politicii locale. Cu alte cuvinte, alegerile locale, ca și cele pentru Parlamentul European, reprezintă mai degrabă teste referitoare la problemele naționale, cum ar fi prestația
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
semnificative Constituției, cea mai importantă fiind recunoașterea "organizării descentralizate a Republicii".65 Alte două legi intrate în vigoare în august 2003 au pus în aplicare noile dispoziții constituționale cu privire la autoritățile locale 66. Prima a conferit autorităților locale dreptul de a experimenta și a definit condițiile în care acesta putea să se desfășoare 67, iar cealaltă se ocupa de referendumurile locale. Programul legislativ prin care se aduceau schimbări Constituției a continuat cu o lege cu privire la finanțarea locală, ce oferea garanție constituțională finanțării
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
în rândul celor aflați în slujba instituțiilor (ca HLM și CNFPT). Creșterea numărului administratorilor teritoriali a fost în favoarea celor angajați permanent (titulaires) al căror număr a crescut cu 38,8%, și în defavoarea celor angajați temporar (non-titulaires sau vacataires) care au experimentat o descreștere de 8,4%.71 Tabel 7.1. Evoluția poziției relative în procente a celor trei sisteme administrative din Franța (1969-1998) 1969 (martie) 1976 (media/an) 1983 (ianuarie) 1989 (ianuarie) 1995 (ianuarie) 1996 (ianuarie) 1997 (ianuarie) 1998 (ianuarie) Administrația
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
instituții erau singura lor posibilitate de a avea un reprezentant în politica scoțiană sau galeză și, prin urmare, au îmbrățișat aceste reforme. 10 Din nou, se poate face o paralelă cu situația Partidului Laburist din Marea Britanie, care de asemenea a experimentat o perioadă lungă în opoziție și care a ales devoluția ca una dintre noile sale abordări politice. 11 L. J. Sharpe (ed.), Descentralist trends in western democracies (London: Sage, 1979). 12 O analiză profundă a cetățeniei franceze poate fi găsită
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
în care acel cineva s-a manifestat în situația reală. Aici este vorba de înțelegerea de către individul nostru a semnificației comportamentului persoanei ce include interpretarea dată de el sau ea intențiilor acesteia și care a determinat realitatea pe care a experimentat-o. Sociologii se referă la acest proces ca la construcția socială a realității (Berger și Luckmann, 1966). Prin aceasta, ei înțeleg că realitatea pe care cineva o experimentează nu este pur și simplu determinată de ceea ce se desfășoară în sens
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
sau ea intențiilor acesteia și care a determinat realitatea pe care a experimentat-o. Sociologii se referă la acest proces ca la construcția socială a realității (Berger și Luckmann, 1966). Prin aceasta, ei înțeleg că realitatea pe care cineva o experimentează nu este pur și simplu determinată de ceea ce se desfășoară în sens obiectiv; ci aceasta este determinată de înțelegerea pe care individul o dă semnificației celor ce se întâmplă. Astfel, depinzând de ceea ce el sau ea înțelege, realitatea pe care
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]