3,289 matches
-
Fecioara Maria Și din neamul lui Avram Din sămânța lui David Și din Duh Sfânt zemislit Trei Crai de la Răsărit La-nchinare au venit Daruri scumpe aducând Și către Hristos cântând Culcă-Te Împărat Ceresc În sălaș... dobitocesc Te culcai pe fân uscat De Îngeri Înconjurat Craii te v-a lăuda Și mărire Îți va da Slavă Întru cei de sus Și Pace pân’ la apus Cu mult dar și bucurie Pacea Domnului să fie Că de-acum până-n vecie Mila Ta
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
pace” pe poslușnici și „să nu-i supere cu nimic”. De pildă, la 3 noiembrie 1653, domnitorul Gheorghe Ștefan (1653-1658), aflat la Roman, scria șoltuzului, pârgarilor și tuturor târgoveților din Huși să nu scoată satele Episcopiei la lucru, podvoade, căratul fânului, a gheții, la teslărie și să nu dea cai de olac, ci numai să-și plătească cisla. De asemenea, Ștefăniță Lupu (1659-1661) cere dregătorilor hușeni și târgoveților, la 21 februarie 1661 (Iași) „să nu supere pe poslușnicii din satele Episcopiei
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
au durat până la sfârșitul anului 1849. Târgoveții hușeni. În prima jumătate a secolului al XVII-lea (circa 1650), târgoveții din Huși, ca și din alte târguri ale Moldovei, aveau numeroase obligații față de domnie: jold, podvoade, cai de olac, cară de fân, „teslărie”, „ghiață” și altele. Alte obligații ale târgoveților erau: vinul, secara, mierea, tămâia, berea pentru hramul bisericii episcopale. Ureadnicul și șoltuzul trebuiau să asigure „să facă fânul Domniei Sale acolo la târg” și de „a secera pâinea Domniei Sale” pe moșia târgului
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Moldovei, aveau numeroase obligații față de domnie: jold, podvoade, cai de olac, cară de fân, „teslărie”, „ghiață” și altele. Alte obligații ale târgoveților erau: vinul, secara, mierea, tămâia, berea pentru hramul bisericii episcopale. Ureadnicul și șoltuzul trebuiau să asigure „să facă fânul Domniei Sale acolo la târg” și de „a secera pâinea Domniei Sale” pe moșia târgului. În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, se accentuează destrămarea societății feudale. Atelierele manufacturiere din centrele urbane din Moldova și Țara Românească se dezvoltă. Se
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
fi trimiși și alți 40 de cai), 251 de vite sacrificate, 3.701 ocale fasole, 134 ocale linte, 51 ocale bob, 77 ocale mazăre. Au fost rechiziționate pentru hrana cailor în localitate 1.292 ocale orz și 3.852 ocale fân. La 13 iulie, Prefectura județului Fălciu comunica Ministerului de Interne că a expediat 1.851 ocale brânză, „prin calea ferată Bârlad d-lui C. Vrabie, intendentul depozitelor militare din Craiova”. La 20 iulie, prefectul județului Fălciu, Ion Mârza, a raportat
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
porumb, 195.388 hl de orz, 1.192.445 kg mălai, 1.383.641 kg alimente diverse (brânză, carne etc.), 66.387 vite, 6.311 hl de fasole și alte legume; 9.527 hl de ovăz, 19.181.274 kg fân etc. Valoarea globală a rechizițiilor este de 11.227.098 de lei, sumă ce reprezenta 82,70% din bugetul Ministerului de Război pe 1877. În virtutea Legii din 24 aprilie 1877, statul trebuia să despăgubească pe cetățenii ale căror obiecte au
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de acord, dar mereu împotrivă. * Rob cu rob sporește puterea stăpânului. * În timp ce unii adună bani albi pentru zile grele, alții strâng bani negri pentru zile cu zăbrele. * Când ai sufletul înnorat, nu cerul e de vină. * Acul în carul cu fân nu se caută cu mânuși de box. * Nu pune bani în buzunare sparte. * După omul frumos toată lumea întoarce capul; și după cel prost, dar în sens invers. * Adevărata frumusețe nu este întotdeauna la vedere. * În unele cazuri, caloriferul poate înlocui
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
își bate singur cuie în talpă. * A scos castanele din foc cu mâna altuia, dar tot el s-a fript. * Trufașul nu e un cultivator de trufe, ci de trufie. * Fotbalul se joacă pe... bani. * Calul cu mânere nu mănâncă fân. * Calul Troian mănâncă soldați. * Istoria nu e o antologie de povestiri, ci de drame. * Nici o agenție turistică nu organizează călătorii pe hartă. * Drumul drept nu e neapărat și direct. * Cei născuți la aceeași dată nu sunt întotdeauna de-o seamă
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
ceea. La fiecare pas sărea câte o prepeliță. Pil!... P..a..a..c!... Torba se umplea văzând cu ochii. Pe la oarele 10, când soarele ridicat de câteva suliți se încălzise din cale-afară, m-am adăpostit la umbra unui stog de fân și, după cer am ospătat bine, cânele și eu, din merindele aduse cu noi din Folticeni, ne-am așezat frumos, la pământ, eu lungit pe spate pe un strat de fân, cânele colac lângă mine și, să dea Dumnezeu bine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
cale-afară, m-am adăpostit la umbra unui stog de fân și, după cer am ospătat bine, cânele și eu, din merindele aduse cu noi din Folticeni, ne-am așezat frumos, la pământ, eu lungit pe spate pe un strat de fân, cânele colac lângă mine și, să dea Dumnezeu bine; am dormit duși sub bolta cerului pănă pe la vreme de toacă, de ne-au trezit clopotele de la biserica din Baia. Apoi, odihniți, ne-am pus iarăși pe răscolit miriștea. De astă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
puțin lesnicios de a călători. Carul cu boi, dacă în adevăr lasă de dorit în privința comodităței și a iuțălei, are totuși farmecul coloarei locale și te predispune la veselie. Când te vezi gurguțat 179 colo sus pe un pat de fân și tras în pas leneș de doi plăvani bine scoși din iarnă, duși de funie de un țăran cu opinci, suman și căciulă, parcă-ți tot vine a râde și a zburda. Ei, așa veneam eu odată într-o zi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
din afara țării, canalizați prin achiziționarea și vânzarea unor instrumente de investiții precum titlurile de valoare, sau folosiți ca acoperire pentru împrumuturi (Sheptycki 2000b). Depistarea lor este, din două motive principale, mai dificilă decât a căuta un ac în carul cu fân: o astfel de misiune poate rezulta, cel puțin în final, în localizarea unui obiect identificabil; și fără îndoială, este întreprinsă și de un personal dedicat căutării acelui ac. Totuși, o stratificare eficientă face ca banii murdari să fie imposibil de
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
localizarea unui obiect identificabil; și fără îndoială, este întreprinsă și de un personal dedicat căutării acelui ac. Totuși, o stratificare eficientă face ca banii murdari să fie imposibil de deosebit față de cei curați, ca și cum, în timp ce se caută în căpița de fân, acul se transformă în mod misterios într-un pai. În plus, acei care vânează banii murdari nu sunt o parte a unei singure forțe de investigare, lucrând în cadrul unei singure jurisdicții, cu o structură de comandă unitară. Ei sunt mai
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
grijă și îmi părea că lumea întreagă este a mea. După întâlnirea cu cei dragi din casa bunicilor, împreună cu bunicul și cu fratele meu, trecând pârâul Probota, numit de săteni pârâul Magaziei, am urcat pe o potecă îngustă până pe dealul Fânului. Acesta desparte satul de comuna Tătăruși. La fel ca în fiecare vară dealul mă întâmpina cu flori multicolore, frumos parfumate și drăgălașe ca surâsul sincer al unui copil. De aici privesc satul; un sat mare și vesel, sat de țărani
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
dragoste, admirată și la Stroești. Veneau vara amândoi la Stroești și-și petreceau concediile. Mircea Își lua cărțile și un scaun cu trei picioare și pleca, Îm preună cu Lucreția, pe „Ogrezele“ sau pe „Obor“. Se afundau În livezile de fân sau În pădure și rămâneau până i răzbea foa mea. Coborau apoi la hanul Măndichii, unde Începeau dis pute de idei cu juristul Dumitru M. Negulescu și cu avocatul G. Vișoescu. Această romanță de dragoste a durat 24 de ani
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Era miezul nopții când am sosit lângă Iubitul meu. 12 iulie 1952 Întors acasă din Portugalia, am înghițit ceva în grabă și am plecat din nou: la frizer, apoi la Aro și, în fine, împreună cu Mihai la ștrand. Soare, apă, fân și El. Seara rămân acasă și aștept amici care poate vor veni să mă vadă. 13 iulie 1952 Dimineață, împreună cu Monseniorul, la Portugal - audiție de discuri... Mă simțeam oarecum lăsat deoparte: se vorbea despre lucruri pe care eu nu le
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
domeniul dansului și dansatorilor - urmând o pasionată discuție principială în care mi-am rezervat rolul de spectator. Concert la Poarta-Albă - ți-l voi povesti. Concert la Cernavodă - drum lung, două ore și jumătate de autobuz, întoarcerea noaptea târziu. Mirosul de fân cosit și sulfină intră în unde mari prin geamurile deschise. Fânul cosit și sulfina de stepă dobrogeană - frați cu cei din jurul lacurilor bucureștene. Florile câmpului fac un lanț între noi, aruncă o punte suspendată peste distanța ce ne desparte - ca
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
mi-am rezervat rolul de spectator. Concert la Poarta-Albă - ți-l voi povesti. Concert la Cernavodă - drum lung, două ore și jumătate de autobuz, întoarcerea noaptea târziu. Mirosul de fân cosit și sulfină intră în unde mari prin geamurile deschise. Fânul cosit și sulfina de stepă dobrogeană - frați cu cei din jurul lacurilor bucureștene. Florile câmpului fac un lanț între noi, aruncă o punte suspendată peste distanța ce ne desparte - ca de altminteri toate lucrurile de pe lume care ne sunt complice... Constanța
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
și de ohabă și de nimeni neatins, după spusa Domniei mele, lui și copiilor lui și nepoților și trănepoților lui, începând dela vama oilor, de vama porcilor, de vama stupilor, de vama găleritului, de vama vinăriciului, de dijmă, de cositul fânului, de talpe, de copaci, de podvoade, de curătură, adică de celelalte slujbe mari și mici, câte se află în țara singur stăpânitoare a Domniei mele. Și să nu cuteze să-i turbure nici-un sudeț, nici globnic, nici birari, nici numeni
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
20-25 denari pentru băutură. Fiecare iobag trebuie să aducă cetății câte un car cu lemne la Sfântul Mihai sau la Crăciun, să facă 3 zile la secerișul grâului sau ovăzului, 2 zile de coasă și să adune și să ducă fânul cosit unde zice dregătorul curții. La seceriș, să care tot felul de semănături unde i se spune. Fiecare preot dela sat dă la Rusalii câte 1 fl. Românii ținutului, dacă fură - afară de cal - bou, vacă oaie, porc, îl plătește de
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
boierii din Ucea de Jos se plâng cam în acelaș fel de mizeriile nobilului ungur Andrei Horvath care le-a ocupat locurile de moară și joagăr și «își priponește caii în grânele noastre, ne-a luat cu puterea livezile de fân și locurile arătoare și munții pe care-i ține și îi folosește». Iobagii din Viștea de Jos se plâng de Keszei, arătând după ce înșiră multele danii și plăți în bani: «Slujba noastră a crescut peste măsură, pentru că în loc de 4 săptămâni
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
ținut unde nu se produce deloc vinul, umblau totdeauna turmentați printre iobagi, bătându-și joc de ei, mai existau și alți delegați sau comisari care cercetau satele pentru diferite anchete și fiindcă se purtau omenos, iobagii le dădeau mâncare, băutură, fân și ovăz la caii lor «căci nu ne iau cu puterea ca executorii, ci ne cer frumos și le dăm», spun iobagii din Oprea Cârțișoara. Neajunsuri înrobitoare mai sufereau românii din Țara Făgărașului și din lăcomia dintotdeauna pe avutul altuia
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
a unei populații harnice și nevinovate ca cea din Țara Făgărașului, din partea armatei austriece. Așezarea în aceste sate a soldaților călăreți îi neliniștea mult pe iobagi, căci li se rechiziționau livezile și grădinile din primăvară până în toamnă pentru păscutul și fânul necesar cailor, încât oamenii n-aveau de unde-și mai face un braț de fân. Iar dacă le scăpa o vită în propriile lor livezi, erau aspru pedepsiți, obligați să achite fără zăbavă la termenele fixate, fânul necesar armatei pentru iarnă
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Așezarea în aceste sate a soldaților călăreți îi neliniștea mult pe iobagi, căci li se rechiziționau livezile și grădinile din primăvară până în toamnă pentru păscutul și fânul necesar cailor, încât oamenii n-aveau de unde-și mai face un braț de fân. Iar dacă le scăpa o vită în propriile lor livezi, erau aspru pedepsiți, obligați să achite fără zăbavă la termenele fixate, fânul necesar armatei pentru iarnă. Uneori iobagii erau puși să curețe și adăposturile cailor, sub supravegherea disprețuitoare a soldaților
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
toamnă pentru păscutul și fânul necesar cailor, încât oamenii n-aveau de unde-și mai face un braț de fân. Iar dacă le scăpa o vită în propriile lor livezi, erau aspru pedepsiți, obligați să achite fără zăbavă la termenele fixate, fânul necesar armatei pentru iarnă. Uneori iobagii erau puși să curețe și adăposturile cailor, sub supravegherea disprețuitoare a soldaților. Produsele naturale ce constituiau obiectul impunerii se achitau în bani sau în natură. Atunci când obligațiile se percepeau în bani, acestea erau stabilite
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]