2,802 matches
-
de cale ferată Târgoviște-Pietroșița. Pietroșița este așezată într-o zonă muntoasă (650 m altitudine) cu împrejurimi de păduri de brad și fag brăzdată de la nord la sud de râul Ialomița. Recunoscută încă din anii 1936 ca stațiune balneoclimaterică. Pășunile și fânețele din hotarele comunei ocupă jumătate din suprafața agricolă a comunei și favorizează creșterea vitelor. Cealaltă jumătate este plantată cu pomi fructiferi: pruni, meri, peri, în cea mai mare parte și cireși, vișini și piersici. Fiind aproape de munte, deseori primăvara florile
Comuna Pietroșița, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301184_a_302513]
-
evidență primăriei, în anul 2007 Runcu avea o suprafață de 7915 ha, din care peste 4950 ha fond forestier, incluzând și masivul Leaota și munții învecinați. Suprafață neîmpădurita, care se ridică la 2670 ha, este formată din: pășuni 1328 ha, fânețe 1085 ha, livezi de pomi fructiferi 209 ha și arabil circa 48 ha. Dealul Priporul Mărgineanca, de lângă Tamoslacul Runcului are o înălțime de aproximativ 580 m, find parțial acoperit cu pădure. Vârful Giurcului sau al lui Giurca. Cu înălțimea de
Comuna Runcu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301188_a_302517]
-
și conglomerate, sub acțiunea vegetației forestiere, depuse în straturi de-a lungul timpului. Prin sedimentari succesive s-au format mari cantități de humus și argilă, a căror fertilitate este considerată mediocra. Pe locurile defrișate sunt specifice solurile brune înțelenite, propice fânețelor și pășunilor dar și livezilor de pomi fructiferi. Deși destul de bogat în humus, solul deluros runcean are nevoie de îngrășăminte și apa, mai ales în condițiile de umiditate scăzute, cănd pământul se usucă și crapă. Un fenomen specific Văii Ialomicioarei
Comuna Runcu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301188_a_302517]
-
Petrești; în sud - comuna Șelaru; în est - comunele Uliești și Corbii Mari și în vest comunele Răscăieți (fostă componentă a comunei Vișina până în 2005) și Morteni. Suprafața comunei este de 7497 ha, din care terenuri arabile 5881 ha, pășuni și fânețe 416 ha, livezi 61 ha și păduri 647 ha. Relieful înclină ușor pe direcția NV-SE, direcție urmată și de apele curgătoare, lucru care este confirmat și de altitudinea relativă de 190 metri înălțime în partea de NV și 169
Comuna Vișina, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301197_a_302526]
-
mai există. Păsările cele mai numeroase sunt: fazanul, sitarul, gaița, ciocârlia de pădure, privighetoarea, ciocănitoarea, pupăza, cucul, vrabia de câmp, cioara, guguștiucul. Fauna de câmp este reprezentată de: iepure, dihor, nevăstuică, cârtiță. Resursele naturale sunt: petrolul, gazele naturale, pășuni și fânețe naturale , terenurile arabile. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Vișina se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,42%). Pentru 2,58% din populație, apartenența etnică
Comuna Vișina, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301197_a_302526]
-
jud. Covasna) de la izvoarele Oltului și nu de la coloniștii din Valahia Mică (Oltenia de azi, așa cum se credea până acum și locul acesta nu a fost pustiu ci pustiit). Odată ajunși în această zonă bogată, cu terenuri mănoase, păduri și fânețe multe, și-au amenajat fântâni pentru asigurarea apei necesare la adăpatul animalelor, dar și pentru oameni. Așa se face că în zona de astăzi cunoscută sub denumirea de Fântână lui Cucu, strămoșul nostru a amenajat o fântână (fântână în limba
Comuna Cuca, Galați () [Corola-website/Science/301209_a_302538]
-
li s-a dat denumirea de salahori. În anul 1864, domnitorul Alexandru Ioan Cuza da legea de reformă agrara, împroprietărind 79 de salahori ce lucrau pe moșia lui Mihail Sturdza. Fiecare clăcaș a primit câte patru fălci de pământ: arabil, fâneața, imaș, bălti. Șase ani mai tarziu, în 1870, o parte din moșia Sturdzeștilor a fost vândută lui Vintilă Cicei - care stăpânea moșia Perieni. În "Marele Dicționar Geografic al României", redactat de George Ioan Lahovari (1898), se menționează: În "Dicționarul Geografic
Bălteni, Iași () [Corola-website/Science/301259_a_302588]
-
iar în viitor pe cereale, lapte și struguri. Din suprafața fondului funciar (4.590 ha), terenul agricol ocupă peste 3186 ha, iar arabilul (2.124 ha). În arabil o pondere mare o au pădurile (peste 1050 ha), pășunile (716 ha), fânețele naturale (196 ha); livezile ocupă 92 ha și viile 58 ha.
Comuna Dagâța, Iași () [Corola-website/Science/301272_a_302601]
-
din cea feudală. Clima este temperat-continentală, cu ierni geroase și veri foarte calde. Temperatura medie anuală este de 9,6 °C, iar media precipitațiilor anuale nu depășește 475 ml. Fondul funciar este de 3900 ha și cuprinde teren agricol, pășuni, fânețe și păduri (100 ha). Satul este înconjurat de pădure, în care predomină stejarul și pinul, dar mai sunt și zone cu salcâmi, nuci și peri sălbatici. O parte din pădurea inițială a fost defrișată începând cu secolul al XVII-lea
Comuna Aroneanu, Iași () [Corola-website/Science/301256_a_302585]
-
râului Vasluieț (din bazinul hidrografic al râului Bârlad), s-au concentrat așezări omenești din cele mai vechi timpuri. Fosta poiana își mai păstrează încă înfățișarea ei de altădată, dar este larg deschisă către sud-est, unde se întinde țarina cu pășuni, fânețe și terenuri agricole, valorificate complex de către populația locală. Comună Dobrovăț se află la circa 25 km de centrul orașului Iași. La sud și la vest se mărginește cu comunele Codăești și Tăcută din județul Vaslui, la nord-vest cu comunele Grajduri
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
comună fiind înfloritoare. În Moșna întâlnim suprafețe mari cu vii(16,1% din terenul agricol), livezi(6,60% din terenul agricol).Structura culturilor de câmp e relativ dezechilibrată, remarcându-se porumbul(52,8%), și culturile păioase(28,8%).Pajiștile și fânețele sunt relativ rare, potențialul productiv al solului zonei fiind moderat, fiind reprezentate mai ales prin izlazul Gura Bohotin și prin izlazul Recea, ultimul fiind cel mai mare izlaz de pe teritoriul comunei, dar fiind și afectat însă de alunecari de teren
Moșna, Iași () [Corola-website/Science/301295_a_302624]
-
de la Răducăneni. Economia comunei Răducăneni are un caracter preponderent agricol și zootehnic. Fondul funciar al comunei este de . Trenurile agricole însumează , adică 72,3% din suprafața totală a comunei.Terenul agricol este împărțit astfel: teren arabil - 58,9%, pășuni și fânețe - 29,6%, vii - 6,5%, livezi - 4,9%. Efectivele de animale au scăzut, mai ales la bovine, ovine și păsări, excepție făcând cabalinele, a căror efective sunt în ușoară creștere. Perimetru silvic este de , fiind într-o continuă scădere datorită
Comuna Răducăneni, Iași () [Corola-website/Science/301303_a_302632]
-
locuitori. Casele înșiruite de o parte și de cealaltă a râului Bega sunt construite din cărămidă arsă, cu 2-3 camere la stradă și bine cunoscută poartă de la "sura" pentru acces în "ocol". Locuitorii satului se ocupă cu creșterea animalelor, cositul fânețelor și cultivarea terenurilor agricole. Un loc aparte îl ocupă plantarea de livezi cu pomi fructiferi, mai ales cele cu pruni pentru producția de "răchie de pruna". Zona nu a fost cooperativizata în regimul comunist, dar sătenii au suferit la fel de mult
Crivina de Sus, Timiș () [Corola-website/Science/301354_a_302683]
-
2 400 metri. Pentru o listă completă vezi Lista vârfurilor muntoase din România după înălțime. Haina vegetală a Masivului Făgăraș este foarte bogată și variată. Păduri compacte acoperă pantele munților până la o înălțime de aproape 1.700 m, iar întinse fânețe și poieni - împodobite cu tot felul de flori - împânzesc malurile văilor, luminișurile pădurilor sau plaiurile ondulate de sub centura împădurită a masivului. Dincolo de regiunea fânețelor începe pădurea de fag, care acoperă în mare parte poalele masivului. Fagul se dezvoltă aici puternic
Munții Făgăraș () [Corola-website/Science/300137_a_301466]
-
variată. Păduri compacte acoperă pantele munților până la o înălțime de aproape 1.700 m, iar întinse fânețe și poieni - împodobite cu tot felul de flori - împânzesc malurile văilor, luminișurile pădurilor sau plaiurile ondulate de sub centura împădurită a masivului. Dincolo de regiunea fânețelor începe pădurea de fag, care acoperă în mare parte poalele masivului. Fagul se dezvoltă aici puternic, înalt și drept, alcătuind codrii cu adevărat măreți. Pentru frumusețea pădurilor de fagi argintii de pe Valea Bâlei ca și pentru celelalte valori turistice ce
Munții Făgăraș () [Corola-website/Science/300137_a_301466]
-
mohorul ("Gallium verum").</br> Fauna este reprezentată prin mamifere; iepuri, vulpi, dihori, lupi, nevăstuici, porcul mistreț, căprioare; păsări: cucuveaua, coțofana, vrabia, rața sălbatică etc.</br> Solurile reprezentative sunt cele de luncă, aluvionare, solurile acide, brune, solurile gleziate, regosolurile, negru de fâneață, podzolurile cu fertilitate, în general moderată. ASPECTE DE GEOGRAFIA POPULATIEI Satul Doștat este compus din 248 gospodării; în satul Boz - 157 gospodării. În sat funcționează o școlă generală și o grădiniță, un cămin cultural, o bibliotecă, un dispensare uman și
Doștat, Alba () [Corola-website/Science/300238_a_301567]
-
Valea Sebeșului, pornind din municipiul Sebeș în sus. Distanța Sebeș - Laz este de 12 km. Populația este de aproximativ 450 locuitori cu 150 de gospodării. Suprafața este de 437,47 ha, din care 40,73 ha arabil, 40,52 ha fânețe, 27,27 ha vii, 118,15 ha pășune, 167,36 ha pădure, 43,44 ha alte terenuri (construcții, drumuri, neproductiv, etc). Denumirea localității - derivă din limba sârbă având corespondent în limba română: loc curățit de tufe și mărăcini, fâneață. În
Laz (Săsciori), Alba () [Corola-website/Science/300247_a_301576]
-
ha fânețe, 27,27 ha vii, 118,15 ha pășune, 167,36 ha pădure, 43,44 ha alte terenuri (construcții, drumuri, neproductiv, etc). Denumirea localității - derivă din limba sârbă având corespondent în limba română: loc curățit de tufe și mărăcini, fâneață. În așezarea satului lor (pomenit în acte la 1366) localnicii spun că este așezat ,între dealuri mari lângă râu”. Alte denumiri : Slawendorff (germ.), Negfalva (maghiară). Prima atestare documentară a satului a fost făcută în 19 iunie 1357, însă așezarea este
Laz (Săsciori), Alba () [Corola-website/Science/300247_a_301576]
-
pe Valea Arazii, afluent al râului Arieșul Mare și se află la 102 km.distanță față de Albă Iulia, reședință de județ și la 26 km nord-vest de Câmpeni.Suprafața arabila a comunei este de numai 315 ha , în timp ce pășunile și fânețele private au o suprafata totală de 758 ha. Pădurile dețin cea mai mare parte din suprafța comunei, respectiv 4.475 hectare, din care 466 ha. reprezintă proprietate privată.Comuna mai dispune de 2.286 ha. pășune împădurita , la care se
Horea, Alba () [Corola-website/Science/300245_a_301574]
-
Inocențiu Micu-Klein a dispus o conscripțiune în Transilvania, în localitatea Tâmpăhaza a fost recenzat preotul unit "Georgie". La Tâmpăhaza trăiau 27 de familii, adică vreo 105 locuitori. În localitate funcționa o biserică. Din registrul aceleiași conscripțiuni, mai aflăm că de pe fânețele parohiei se strângeau 5 care de fan. Localitatea "Tâmpăhaza" a fost redenumită în "Rădești" la mijlocul anilor 1920. Noul nume a fost ales în amintirea episcopului greco-catolic Demetriu Radu, originar din localitate, victima a unui atentat pus la cale de extremiști
Rădești, Alba () [Corola-website/Science/300266_a_301595]
-
Mureș (cu debitul mediu de circa 80 m3/s) și de pârâul Valea Pețelcii (cu regim semipermanet pe aproape întreaga lungime a cursului); c) vegetația forestieră inițială (păduri nemorale) a fost înlocuită cu pajiști secundare xerofile și mezoxerofile valorificate ca fânețe și pășuni; d) soluri cu fertilitate medie (pseudorendzine, brune eu-mezobazice, negre clinohidromorfe și aluviale) utile pentru cultivarea plantelor. Pețelca, sat de agricultori români, a fost atestat documentar, pentru prima dată, în anul 1264, sub numele de terra Bolcholka. Toponimul „Săliște
Pețelca, Alba () [Corola-website/Science/300264_a_301593]
-
fier. Situată la o altitudine de aproximativ 800 m, în valea Roșiei se îmbină culmile domoale ale dealurilor premontane cu masivele muntoase înalte pe care se mai pot vedea urme ale exploatării îndelungate. Munții sunt acoperiți de păduri, pășuni sau fânețe dând aspectul specific Munților Apuseni. O caracteristică unică a peisajului este prezența nenumăratelor lacuri artificiale numite "tăuri". Aceste lacuri au fost creeate inițial pentru a folosi activității miniere iar astăzi folosesc în scopuri de agrement. Există în această localitate peste
Roșia Montană, Alba () [Corola-website/Science/300270_a_301599]
-
jeleri fără casă - 1; Tot la acest recensământ este specificata suprafață de teren folosită,ea fiind în jurul a 2572 de iugăre mici (aproximativ 40 de arii),din care: - 176 de iugăre în intravilan; - 955 de iugăre arături; - 1230 de iugăre Fânețe. Această suprafață care era în posesia populației reprezenta doar 1/7 din hotarul de 19000 de iugăre al comunei Șepreuș,restul fiind alodiale,fiind proprietatea erariului. În anul 1774 la inițiativa Mariei Tereza s-a hotărât reglementarea urbarială - în speță
Șepreuș, Arad () [Corola-website/Science/300305_a_301634]
-
100.000 de florini.Cu această ocazie se face o nouă reglementare de hotar.Din suprafață de 19.000 de iugăre o suprafață de 2028 iug.reprezentand sesiile iobăgești,au fost repartizate în felul următor: - terenuri arabile 1.378 iug. - Fânețe 200 iug. - Pășuni 450 iug. În anul 1848 suprafață pământurilor țărănești era de 1306 iug.,în anul 1898 ajungând la 2147 iug.+ 350 iug.pășune comunala. În 2009 președintele Traian Băsescu participa la slujba de sfințire a amplasamentului pe care
Șepreuș, Arad () [Corola-website/Science/300305_a_301634]
-
de arbuști, vegetația ierboasa cuprinde specii că Tamus communis (fluierătoare), Polyfonum spp. (troscot), Lithospermum spp. (mărgelușa), iar în culturi, Agropyron repens (pir), Lolium perenne (raigras), Cirsium arvense (pălămida), Rubus caesius (mur), Setaria viridis (mohor), Dactylis glomerata (golomăț). În pășuni și fânețe sunt prezente graminee precum Lolium perenne, Agropyron repens, Bromus inermis (obsiga), Dactylis glomerata și leguminoase că Trifolium hybridum (trifoi), Ț. pratense (trifoi roșu), Lathyrus tuberosus (oreșnița), L. pratensis (lintea pratului), dar și buruieni că Xanthium spinosum (holeră), Carduus acanthoides (spin
Șagu, Arad () [Corola-website/Science/300304_a_301633]