4,085 matches
-
trei Tineri, Avraam Îl primește pe Dumnezeu Însuși, fapt ce Îl Învrednicește să primească un fiu și să devină părinte al unei descendențe atât de numeroase precum stelele cerului și nisipul mării. Pe de altă parte, capitolul următor din cartea Facerii (19) arată că nesocotirea legii ospitalității atrage pedeapsa divină. Și peste secole, Sfântul Apostol Pavel, plin de vervă, În Epistola către Evrei, Îi Îndemna astfel pe creștini, reamintindu‑le episodul avraamic : „Primirea de oaspeți să n‑o uitați căci prin
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
gurile sfinte ale Părinților Bisericii. Sfântul Grigorie al Nyssei, fratele marelui Vasile, cel care a organizat sus‑numitul așezământ ce i‑a purtat numele, Într‑una din scrierile sale În care tratează În mod magistral tema iubirii de săraci și facerea de bine, ne Învață ca cel puțin fiecare să poarte de grijă de cei din apropierea lui, acest lucru considerându‑l ca fiind de mare preț : „Nu lăsa pe cei din jurul tău să fie Îngrijiți de altcineva ! Să nu cumva să
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Dumnezeu l‑a Învrednicit pe Cuviosul Nectarie de harul Duhului Sfânt. Pentru aceasta mulți bolnavi și săraci alergau la biserica mănăstirii din Eghina și cereau ajutorul lui. Aceștia se vindecau cu rugăciunile fericitului Nectarie, căci Dumnezeu Îl Învrednicise de darul facerii de minuni. Multe sunt minunile săvârșite În timpul vieții sale, așa că oamenii din Eghina l‑au considerat protectorul și patro‑ nul lor spiritual, recunoscând deschis puterea sa de a face minuni, pe care o primise de la Dumnezeu. Minunile sfân‑ tului au
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
punem tuturor În atenție, ca o concluzie finală, cuvintele unui mare trăitor și dascăl al Bisericii, Sfântul Ioan Damaschinul, referitoare la cinsti‑ rea moaștelor sfinte : „Stăpânul Hristos ne‑a dat ca izvoare mântuitoare moaștele sfinților, care izvorăsc, În multe chipuri, faceri de bine și dau la iveală mir cu bun miros. Nimeni să nu fie necredincios ! Dacă prin voința Lui Dumnezeu a izvorât În pustie apă din piatră tare și din falca măgarului apă pentru Samson căruia Îi era sete, este
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
filosofii diferenței, considera că omul este ființa care nu mai este niciodată contemporană cu originea sa. El pretindea că se desparte de teologie care privește omul ca pe o geneză ideală, după chipul și asemănarea cu Dumnezeu. Dimpotrivă, prin încercare (facere), omul își pierde integral originea, căci "reîntoarcerea nu devine posibilă decât prin îndepărtarea la extrem a originii, acolo unde zeii și-au întors spatele", ca o neîncetată sfâșiere ce eliberează de origine exact în măsura retragerii ei. Omul ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
prezent, deși, după spusa lui Eminescu, "în prezent le-avem pe toate", căci el trebuie "să moară" neîncetat, dat fiind că "n-avem în noi o viață desăvârșită, infinită". În acest sens, omul nu este un dat, ci o continuă facere, cum spun și filosofii diferenței. Prezentul iubirii este, într-adevăr, etern, după intuiția lui Eminescu, dar omul nu-l are decât murind și învingând moartea: Înseamnă a învinge moartea prin moarte"44. În Așteptându-l pe Godot, Samuel Beckett schițează
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
un cum, în sensul că se autocreează neîncetat: "Omul se creează pe sine însuși"57. Dar nu ca o "revoluție permanentă" troțkistă, în care Michel Foucault s-a recunoscut, la un moment dat, spre a-și găsi sprijin în doctrina facerii neîntrerupte a omului ca uitare a originii. Ca uitare a nimicului, da, dar nu ca uitare a lui Dumnezeu. Postmodernii privesc autocreația umană prin teoria simulacrelor, sub semnul hazardului. În realitate, hazardul este fața complementară a libertății umane. În spațiul
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
creștin], explic] morală că pe o încercare uman] necesar] de a alinia natură noastr] imperfect] la voința divin]. Mitul originii este C]derea Omului, care a produs acea imperfecțiune în natură noastr] așa cum a fost descris] - din nou, simbolic - în Facere. Simplitatea ins]și este întotdeauna bine-venit] într-o lume confuz], așa c] popularitatea acestor dou] variante nu este surprinz]toare. Dar simple relat]ri nu pot explica cu adev]rât fapte complexe și a devenit clar deja c] nici unul din
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
stemă”, la „ceșmeaua cea din drum” și, pentru a birui „împotrivnica armadă dă patimi”, adresează molitve în versuri Sfintei Fecioare. Toate sunt încă greoaie, forțate. În mod neașteptat, într-o vreme când lirica era ținută drept delectare minoră (iar „poeticile faceri” anonime intrau din „mișmaiale” sau culegeri comune în zestrea lăutarilor), V., care exprimă odată cu simțirile intime deșteptate de iubire supunerea la „legea” trăirii general-omenești, a acceptat, intuind în simplitatea ei prezența principiului etern, poezia populară ca mare model. Alegere de
VACARESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290399_a_291728]
-
despre abjecție (miercuri), despre tăcere (joi), despre seninătate (vineri), despre singurătate (sâmbătă), despre durere (duminică), alcătuiesc o a opta, cu statut de artă poetică (despre despre*). Grupajul dedicativ, reunind parodii camaraderești: buzăul din sânge și uneori luni (iova), ieudul de dinaintea facerii lumii (ioanes), de către o(h)m (legea lui groșan), eclipsa continuă (ion mureșan), rezolvă prin notele de subsol posibilele dileme relative la un portret congener cu optzeciști de succes în anii ’90. Un „el” privește la măcelărie carcasele care capătă
VINICIUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290577_a_291906]
-
popoare vechi și noi, pare a fi scris din dorința de a Înfățișa fenomenul mitologiei românești În contextul unei sinteze de folclor comparat, cu aspect teoretic. Soarta Își găsește loc semnificativ În construcția cărții alături de alte puncte de interes precum: Facerea lumii, Sărbători agrare, obiceiuri, vrăji, Moartea și Înmormântarea, Locurile bântuite, Bolile, descântecele, Simbolismul numerelor, Nașterea, Nunta, Magia imitativă etc.Artur Gorovei a adunat În volumul Credinți și superstiții ale poporului român credințe și superstiții ce privesc destinul. De altfel, autorul
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
exemple și din literatura de autor: I. L. Caragiale, V. Voiculescu, M. Sadoveanu. Dan Horia Mazilu scrie un studiu intitulat O istorie a blestemului, În care face mai Întâi o incursiune printre mitologii (Omul a fost apăsat de blestem Încă de la facere), apoi arată că și Creștinii anatemizează. Dar și blestemă, ajungând la Blestemul și mentalitatea românească. Între magie și credință, pentru a Încheia cu alcătuirea unei retorici și a unui imaginar al blestemului. Ce legătură are blestemul cu destinul? Lexiconul și
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
vede că atât casa cât și curtea Îi erau pline de copii. În povestea Dunăraș și Sf. Duminică, o femeie Însărcinată merge la sora ei, Întrucât i s-a făcut poftă de păstăi (fasole). Revenind acasă au apucat-o durerile facerii. Imaginarul popular are În centru nuclee desprinse din legendele biblice, despre eroi antici sau contemporani, din romanele populare despre căderea Ierusalimului, a Bizanțului, despre nașterea și faptele lui Alexandru cel Mare. Povestea lui Alexandru Macedon prezintă cazul unei nașteri miraculoase
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Sfântul Gheorghe al preafericitei Anglii [Basme și povești populare englezești], când o vrăjitoare, care se-ndeletnicea cu răpirea și uciderea pruncilor abia născuți, a Încercat să-l omoare și pe fiul prințului din Coventry. Profitând de moartea mamei În durerile facerii și de lipsa tatălui, prin descântece și farmece, ea a reușit să fure pruncul din brațele doicilor neatente. Dar chiar În clipa nașterii sale, copilul fusese sortit să Îndeplinească fapte de vitejie, căci pe pieptul lui firav se distingea imaginea
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
indică anumite semne. Sunt zile bune și zile rele, zile fericite și nefericite. Zilele cele mai potrivite, bune și ,,norocoase de pornit În pețit, de logodit și de cununat sunt joia și duminica. Timpul cel mai uzitat pentru Încheierea sau facerea nunților e toamna, după ce s-a sfârșit tot lucrul câmpului si s-a stors vinul. Câșlegile de iarnă sau cârnilegile sunt perioade menite pentru celebrarea nunților; sfârșitul acestor câșlegi cade În ziua lăsatului de sec. În celelalte câșlegi se fac
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
o imagine vizuală din strofa a doua. 6. Interpretează o figură de stil din prima strofă. 7. Numește două trăsături de caracter ale lui Adam. 8. Explică titlul, în raport cu textul literar. 9. Rezumă episodul biblic folosit ca sursă (V. T., Facerea). Barem de notare: se acordă câte 1 punct pentru fiecare cerință corect rezolvată și 1 punct din oficiu. CAPITOLUL JOC ȘI JOACĂ Limbă și comunicare- Lexic Testul nr. 2 Rezolvă cerințele prin încercuirea literei corespunzătoare: 1. Există pleonasm în exemplul
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
diaconii” la înmormântarea lui Vassili, cântecele „vieții noi”, intonate de săteni, vor ține loc de slujbă. Totuși, propagandistul Dovjenko are inteligența de a intercala mulțimii care cântă din inimă prim- planuri cu femei făcându-și cruce, o gravidă în pragul facerii care se închină larg, o bătrână întrebându-se speriată : „Fără popi... Dacă nu există, atunci așa să fie, dar dacă totuși există un Dumnezeu ?”. Secole de credință bazată pe o crimă urmată de Înviere nu pot fi spulberate de o
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
sub regimul comunist, Fundația Academia Civică, București, 2010 ; Lavinia Betea, Maurer și lumea de ieri, Fundația „Ion Slavici”, Arad, 1995 ; Paul Niculescu-Mizil, O istorie trăită, Editura Enciclopedică, București, 2002) Filme cu caracter politic și propagandistic ale perioadei Mihai Viteazul, Serata, Facerea lumii, Asediul, Frații (1971) ; Puterea și Adevărul, Aventuri la Marea Neagră, Cu mâinile curate, Bariera (1972) ; Ceața, Ultimul cartuș, Conspirația, Dragostea începe vineri, Departe de Tipperary, Șapte zile, Despre o anume fericire, Vifornița (1973) ; Capcana, Trecătoarele iubiri, Întoarcerea lui Magellan, Proprietarii
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Duminică la ora 6, Procesul alb, Cerul începe la etajul III, odată cu Canarul și viscolul (premiera, 21 septembrie 1970) se inaugurează o serie impresionantă de 24 de pelicule pe această temă, încheiată cu Bietul Ioanide (premiera, 28 aprilie 1980) : Serata, Facerea lumii, Asediul, Puterea și Adevărul, Cu mâinile curate, Bariera, Ceața, Ultimul cartuș, Conspirația, Departe de Tipperary, Capcana, Întoarcerea lui Magellan, Un comisar acuză, Tatăl risipitor, Zidul, Mastodontul, Oaspeți de seară, Împușcături sub clar de lună, Roșcovanul, Râul care urcă muntele
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
192-193, 248-249 Emisia continuă (1984) 234, 241 Erupția (1957) 61, 68, 73, 98-99, 140, 159, 165 Escapada (1986) 243 Eu, tu și Ovidiu (1977) 196 Evadarea (1975) 193 Evreul etern (1940) 18, 43 Există joi? (1989) 234, 244, 248 F Facerea lumii (1971) 191, 193 Fair Play (1977) 196 Falansterul (1979) 192 Faleze de nisip (1983) 233- 235, 239, 252, 267-268, 270-272, 285-286 Fata Morgana (1981) 234 Faust XX (1966) 116 Figuranții (1987) 234 Filip cel bun (1975) 192, 196, 217
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
fiecăruia din tablourile lui Stahi, ale- se spre a fi comentate printr-o imaginară substi- tuire a autorului. Ne vom strădui ca, aflându-ne în fața obiectelor transfigurate în imagini pictural-compoziționale ale armoniei și echilibrului dintre ele, să descifrăm secretele acestor faceri dincolo de aparențe. Ceea ce ni se pare a fi mister și de nepătruns, va deveni revelație prin simplitatea în sine a retoricii autorului. Nu dezordine vom descoperi în aceste spații, ci rigoare și ordine compozițională, dar ca expresie a personalității autorului
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
la o săptămână după Paștele ortodox. Primul se celebrează în scopul redobândirii condiției umane de către spiritele benefice ale morților"blajinii" . Revenirea lor este temporară și simbolică, ei reîntorcându-se pe tărâmul celălalt, dincolo de "Apa Sâmbetei". Întrucât au luat parte la facerea lumii, ei sunt stâlpi de sprijin ai pământului, percepuți de localnici ca niște oameni înțelepți, iertători și paș nici. Acești rohmani sau blajini se aseamănă cu oamenii buni menționați de Alexandru Macedon în India, sub numele de nagomudri și de
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
velnițe" și faptul că "aici sunt cei mai buni rotari din județ", dar mai adaugă următoarele: "Comuna Gârbeș ti are, printre altele, două mori cu vapori și o velniă"; "Locuitorii se mai ocupă și cu cărăușia pentru transportarea lemnelor și facerea mangalului. În perioada interbelică numărul crescut al Întreprinzătorilor se reflectă în existența a 12 băcănii și prăvălii, 2 firme de comercializat cereale, 2 brutării, 2 crâș me, 1 ha, 2 căsăpii, 6 mori, 1 oloiniță etc. Putem constata că morile
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
să o umple cu dorul după lumina dumnezeiască și desăvârșire. Aceștia ajung să-L vadă pe Dumnezeu chiar din aceasta viață, aflându-L pretutindeni, și, mai ales, în făpturile Sale, precum este scris: „Cele nevăzute ale Lui se văd de la facerea lumii, înțelegându-se din făpturi, adică veșnica Lui putere și dumnezeire, așa ca ei să fie fără cuvânt de apărare” (Rom. 1, 20). Curățenia inimii este condiția cea mai însemnată pe care o cere Mântuitorul la îndeplinirea oricărei fapte. Prin
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
rupe de dimensiunea practică a vieții în general și de cea a vieții omului in special. Această ruptură este cauza profundă și reală a crizei ca transformare iminentă. Dihotomia dintre spirit și materie declanșează necesitatea rejudecării și reordonării, a re facerii legăturii dintre gîndire și acțiune. Aflarea în criză nu e altceva decât situarea într-un punct critic, acel punct în care, sau lumea este transformată prin re-gîndirea ei sau este lăsată să moară. Așadar, refuzul crizei echivalează cu moartea, iar
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]