3,956 matches
-
nenorocirea lui Brâncoveanu ar putea fi mai mare.... Întotdeauna când se fac trădări grave, trădătorul își dă dreptate în baza preceptului „scopul scuză mijloacele”, dar... există și un dar. Constantin Brâncoveanu era fiul surorii sale Stanca și Ștefan Cantacuzino era feciorul lui Dinu, neica Dinu. Stanca, Dinu și Mihai s-au născut la un interval de un an și două, trei luni unul de altul, au crescut împreună, au visat aceleași vise, cu Stanca a fost chiar și la Ierusalim. Nu
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
se retrase cu spatele și, când ieși pe ușă, în văzul gărzilor care-i prezentau onorul, își făcu cruce. A doua zi, în Vinerea Mare, dis-de-dimineață au fost ridicați în zece carete Constantin Vodă cu doamna Marica și cu cei patru feciori, cu ginerii, cu nepoțelul Constandin, toți. Dorobanții care păzeau încărcatul cinstitelor neamuri în carete umblau cu capul în jos, neîndrăznind să privească la fața lor ca să nu-i umfle plânsul. În urma caretelor s-au aliniat patruzeci de care ducând bogățiile
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
rugându-i să se întoarcă la rosturile lor și urându-le ca praznicul Învierii lui Hristos să-i găsească împăcați creștinește și cu cugete curate. Boierii lăcrimau, doamna Marica plângea, la fel și celelalte femei, doar vodă și cei patru feciori ai săi zâmbeau ca de pe zugrăveala de la Hurezi, doar că între sprâncene li se desena la toți încruntarea..., chiar și lui Mateiaș mezinul. Ultimului boier care-i sărută mâna, Io Constantin Voievod îi înmână o scrisoare către Ștefan Vodă. — Mă
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
o rezervă surdă, ceea ce îl irita pe Ștefan Vodă, dar în special pe tatăl său, marele stolnic Cantacuzino. Și pe deasupra, spaima că Brâncovenii s-ar putea întoarce... Veneau mereu călărași de la Istanbul și veștile, deși erau bune, - Constandinul Stancăi cu feciorii erau închiși la Închisoarea celor Șapte Turnuri și, prin cazne, Ali Pașa, marele vizir, încerca să-l stoarcă de avere -, nu-l linișteau. În țară, imbrohorul umbla de colo până colo să vadă pe ce mai poate pune mâna în
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
i a dat lui Todirașcu pentru Mânzeștii și Băltățeștii de peste munte față de Hangu alte două sate, Cărcăcenii de la Hârlău și Miclăușenii de lângă Dorohoi, care fuseseră ale hatmanului Balica și pe care le-a luat domnia fiindcă Balica a murit fără feciori... Da, știu povestea, o spunea și taica, dar dacă judecata a hotărât așa... — Și dacă cei din neamul lui Balica în vremea lui Vasile Vodă Lupu s-au sculat, și-au cerut moșiile strămoșești înapoi, printre ele și satele Miclăușeni
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
său și dorea ca discuția să se încheie așa: — Finul nostru Brâncoveanu n-o să lase tronul nimănui dacă scapă de la Ediculé, și de data asta nu o să ierte, chiar de-ar vrea el, nu-l lasă nevastă-sa și nici feciorii... La Ediculé el n-a stat ca Mihai Racoviță, ci a fost întemnițat într-o pivniță în care se spune că nu se simte decât boarea pământului, a gropii... Era fericit când îl scoteau la interogatoriu, chiar dacă îl supuneau la
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
supărase modul în care stolnicul îl exclusese - la Târgoviște, vodă Ștefan, la București, domnia sa și doamna Păuna -, pentru „neica Mihai” nu mai era loc. Când a ajuns la Mitropolie nu s-a dat jos din caleașcă, l-a trimis pe feciorul de lângă vizitiu să întrebe dacă sfinția sa îl poate primi. Peste câteva minute află că mitropolitul Antim era la mânăstirea Radu Vodă și că pentru vecernie a rămas doar arhimandritul Manuil. Era hotărât să-l vadă pe sfinția sa, așa că porunci să
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
și nu-și putea da seama ce-i veni să-i spună surugiului să oprească. De jos, măsură din ochi poteca pietruită cu piatră rotundă de râu ce ducea spre biserică și nu i se păru anevoioasă, așa că făcu semn feciorului că vrea să urce până sus. Cum se vedea bisericuța văruită în soarele aflat spre apus, cu pridvorul adăugat de curând - slomn, cum îi spunea vlădica Thedosie, Dumnezeu să-l pomenească -, răsărind ca o mireasă albă din verdeața crângului ce
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
văzut fiii tăiați, după ce vorbele mele l-au trimis morții pe Mateiaș? Pentru voievod timpul se oprise în loc și clipele deveniră nesfârșite, ca să poată să cuprindă... Ce să cuprindă? O, Doamne, eu nu sunt dreptul Iov să pot îndura moartea feciorilor mei. Am crezut că suntem împreună legați în mărturisirea credinței în Învierea Fiului Tău și de aceea i-am îndemnat s o facă. Nu poți să mă pedepsești într-atât, Dumnezeule, încât cu trupul rănit și sufletul schingiuit să rămân
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
a făcut doamna Păuna sănătoasă după o vreme, dar viața greu și-a urmat cursul ei pentru neamul marelui stolnic Constantin Cantacuzino. Degeaba ctitoreau ei și-i citeau în liturghie preoții ieșind cu Sfintele Daruri: mai întâi a murit Radu, feciorul drag stolnicului, cel care nu a vrut să se facă părtaș la trădare și nu dorise să urce treptele scaunului domnesc. L-au îngropat la mânăstire la Cotroceni, dar la sfânta slujbă a înmormântării stolnicul nu a putut să ia
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
a familiilor bogate. Fiecare servitor își are specialitatea sa din care nu iese niciodată. Pe lângă lenjerese, călcătorese, spălătorese, băieșițe, frizerițe, cameriste și femei de serviciu, există un număr considerabil de servitoare ce depind de vătafi; serviciul masculin se compune din feciori, lachei, bucătari, vizitii, rândași, ajutoare de bucătari, lustragii, ordonanțe, pristavi și toată nomenclatura slujitorimii mari și mici. Luxul cel mare constă în a avea un arnăut (albanez) îmbrăcat în costumul său roșu brodat cu aur, cu ghetre și căciulă de
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
de a desfrâna o femeie cinstită (sic) și declară că vinovatul nu va ieși viu fără a plăti o amendă de 14 000 ducați 91. Prelatul nu avea decât 10 000 de ducați în casetă; fu silit să-și trimită feciorul să-i ia și să semneze un bon pentru rest. După ce a făcut acestea, a putut să ia drumul palatului său, [...] Rușinat și de uimire cuprins, Jurând, dar un pic cam târziu, că nu se va mai lăsa prins. Partea
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
a doua zi nu a mai luminat decât ghemuri spârcuite. Unele au fugit cătră Ionășești la vadul Siretului și de acolo cătră Oblucița, altele s-au plecat ostașilor moldoveni. În unii prinși au lucrat crâncen paloșele răzășilor. Unii bei și feciori de bei au fost închinați lui Vodă. Măria sa a poruncit numărătoarea morților și a căruțelor. A pus să se facă slujbă lui Dumnezeu pe câmp, la Podul Înalt, față de pieirea care fumega încă în mlaștini, și a rânduit post întregii
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
un păr bogat, castaniu, ochi căprui și un mers mândru. Când i-a venit vremea de a merge în armată, tatăl său l-a condus la cazarma Batalionului 2, care făcea parte din Regimentul 7 Dorobanți, cu sediul la Iași. Feciorul din Vaslui a fost repartizat în compania a V-a. Urmă un an instrucție, la cataramă, după care soldatului Constantin Țurcanu i s-au prins galoanele de caporal și a fost numit comandantul unei grupe de recruți. La 1 februarie
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
rămas ei ? Completează povestirea... A fost odată ca niciodată un împărat care avea un fiu, pe nume Făt - Frumos. Când a împlinit .........(2 + 6 + 10 sau mai avea 2 ani până să împlinească 20 sau 2 x 4 + 10) ani, feciorul a plecat în lume să-și caute norocul. A umblat mult și a trecut peste .... (3 +6 sau 25 + 14 - 30 sau 7 x 7 - 40 ) mări și tot atâtea țări, până a ajuns la Împăratul ....... ( dacă nu e Alb
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
care îl exprima și prin tresăriri, gesturi spontane și grotești, reluări bruște de conversație după momente de depresiune pe care le alunga cu un râs disprețuitor adresat soartei. Cum? Noi? Eram tineri! Soarta ducă-se dracului! Să bem! Era singurul fecior al mamei sale văduve care avea grijă de el și trăiau într-un cartier sărac, dar cu o căsuță a lor cu grădiniță idilică. În '44, după 23 August, m-am dus la el. "Dă-mi, i-am spus, ceea ce
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
în Țara Neamțului. Teama a fost mare mai deunăzi și mult se lungise; holera a slujit de vorbă prin salonurile Eșului. La acest prilej, am auzit multă aducere aminte a amânduror holere din Moldova. Din două sute de oameni, boeri și feciori de boeri, nici unul nu s-a găsit să nu fie voinicul unui episod; însă eu, care am avut nenorocire de a rămâne singur, viu din patruzeci persoane ce locuiau într-o casă, să spui drept că nu crez episodelor nouă
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
te calce în picioare, să-ți iei bocceluța și să pleci acasă. Să nu stai ca o proastă, să vii acasă cu copii cu tot, că la noi nu ți-a lipsi nimic. Am văzut că te uiți după un fecior a lui Ducu. Saveta lăsă capul jos și roși. Îi era drag Cristi. Ieșise odată cu el la horă, an’țărț, dar apoi s-a întâmplat că a plecat pe doi ani în armată. I-a scris și i-a promis
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
fanfara și la uncrop, de o crezut lumea că facem și botez după nuntă. Da’ ce știau oamenii. Frati-tu a venit la un an după ce ne-am așezat la casa noastră. O săptămână am stat beat că am fecior. M-am bucurat și de soră- ta. A dat Domnul să o știu mare și la casa ei și pe ea. Să o cresc și să văd cum își ia zborul. Da’ tu fata mea, draga mea, de tine nu
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
copii. Trei fete și doi băieți, cel mai mic fiind Andrei. - Băiatul mamei, odorașul mamei, mi-o mai lăsat Dumnezeu zile să-ți văd lumina ochilor. Lumina ochilor mei, draga mamei. Plângea pe uliță țața Tinca atunci când și-a văzut feciorul. Acesta însă deschise rece brațele și și-a îmbrățișat mama. Ea nu a simțit. Vroia să-și stingă dorul. Cât stați, mamă? Nu plecați acum, așa-i? - Stăm mamă, nu plecăm, stăm. Hai în casă. Haideți, haideți, că proastă sunt
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
pe cel mic să nu mai prind că... - Lasă, mamă, fie pe a ta, dar rogu-te să te gândești și la noi. Tinculița plecă ușor capul și își șterse lacrima, să nu o vadă lumea că iese din casa feciorului plângând. A tăcut, să nu audă că vrea să îi răpească și ultima ei speranță, ultima inimă tânără pentru bătrânețea lor. Lică s-a ținut de cuvânt și nu mai făcea treabă duminica. Lucra cât să nu-l vadă lumea
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
în zare, peste deal, ninge liniștit. Mai e până la primăvară, dar animalele au ce mânca. Iarna abia a început și ei, eh, ei tot cu bătrânețile. Poate mâine se va duce el la Lică, nu ar strica să vorbească cu feciorul lui. ‘Poi și bătrânețile astea au o limită, iar ei mai au atâta de multă iubire de oferit. - Hai, măi omule, intră în casă, ce ai rămas așa? Barem trage ușa aia că îmi sufla vântul în foc. Bătrânul intră
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
socotesc pe Ioan drept prooroc." 27. Atunci au răspuns lui Isus: "Nu știm!" Și El, la rîndul Lui, le-a zis: "Nici Eu nu vă voi spune cu ce putere fac aceste lucruri. 28. Ce credeți? Un om avea doi feciori și s-a dus la cel dintîi, și i-a zis: "Fiule, du-te astăzi de lucrează în via mea!" 29. "Nu vreau", i-a răspuns el. În urmă, i-a părut rău și s-a dus. 30. S-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
puțin învinețită de tăișurile briciurilor, părea că se simțea mai acasă ura decât dragostea. Deși scump la vorbă și veșnic serios, avea un glas pătrunzător de fierbinte, dovedind o inimă blândă și un suflet încordat de viață lăuntrică. A fost feciorul cel mai mare al unui preot sărac din Țara Moților, în a cărui familie rămăsese, ca un trofeu, amintirea strămoșului Grigore, fruntaș în răscoala lui Horia și tras pe roată, la Alba-Iulia, după potolirea țăranilor. În sufletul lui Iosif Bologa
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
trebuie să meargă băiatul în viață; avocatul, dimpotrivă, căuta să le documenteze că toată "minunea" e numai rezultatul exaltării religioase a copilului... În cele din urmă, neizbutind a-i convinge, Bologa se supără, le impută că vor să-i îmbolnăvească feciorul, umplîndu-i mintea fragedă cu fantasmagorii popești și, fiindcă el, ca tată, e răspunzător de sănătatea sufletească a lui Apostol, interzise pe viitor asemenea exhibiții odată pentru totdeauna. Clasele primare le făcu acasă, având pe doamna Bologa ca instructoare. Bologa îi
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]