11,556 matches
-
mod real de ei. * Conducătorii eficienți folosesc tehnici diferite în raport cu fiecare membru al organizației. * În raport cu situația, o ședință de consiliere se întinde de la scurte cuvinte de laudă sau câteva minute de îndrumare, la lungi și bine structurate ședințe de dialog. Filtre și distorsiuni perceptive în comunicarea organizațională În opinia comună, regulile comunicării eficiente par a fi simple, însă pe circuitul informației în organizație și grup sau pe traseul comunicării interpersonale pot surveni o serie de perturbări. Comunicările interpersonale ascendente, orizontale și
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
opinia comună, regulile comunicării eficiente par a fi simple, însă pe circuitul informației în organizație și grup sau pe traseul comunicării interpersonale pot surveni o serie de perturbări. Comunicările interpersonale ascendente, orizontale și descendente din organizație întâmpină dificultăți din cauza anumitor filtre (denumite uneori "bariere") ce produc blocaje, distorsiuni și bruiaje atât în transmiterea cât și în recepționarea informației. Comunicările fie sub forma unei convorbiri fie a unui raport scris pot fi făcute greșit parțial sau total din mai multe motive. Discutăm
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
la asemenea călătorii spre nicăieri. Oricum, realizarea cu rigoare logică a discursului scris sau rostit rămâne mereu un deziderat de atins. Distorsiuni perceptive Circulația informației în cadrul organizației între transmițător și receptor, înțelegerea corectă a mesajelor nu sunt stânjenite numai de filtrele comunicaționale prezentate până aici, ci și de așa numitele "distorsiuni perceptive" despre care vom vorbi în continuare. Efectul halo Prima impresie asupra unei persoane duce la evaluări pozitive sau negative care influențează percepția și spusele ei și în situațiile viitoare
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
pozitive ce dau posibilitatea să comunicăm și, în egală măsură, să îi învățăm pe alții cum să-și îmbunătățească această activitate esențială pentru orice individ indiferent de poziția lui socială. În caseta 6.1 sintetizăm regulile care ne feresc de filtre, distorsiuni, obstacole și alte capcane pe care le putem întâlni în paleta atât de diversă a interacțiunilor comunicaționale din cadrul organizației, precum și în multe alte activități sociale la care participăm. Ședințe, întruniri, conferințe Ședințe de informare Pentru că am discutat despre comunicarea
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
în jurul sălii rostind fiecare idee către o altă persoană. * Variem tonul și viteza cu care vorbim. Manifestăm entuziasm prin voce pentru fiecare problemă pe care o abordăm. Nu vorbim prea încet, prea tare, prea rar sau prea repede. Nu folosim filtre cum sunt "hm", "ă". În locul lor facem o pauză. * Folosim eficient gesturile și expresiile faciale. Zâmbim către audiență. Folosim gesturile cu mâna în mod potrivit. Între gesturi, ne odihnim mâinile sau le punem încet pe pupitru. Ne aplecăm ușor înainte
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
că emițătorul adaptează stilul comunicării în răspuns la feedback-ul pe care îl primește. Feedback-ul este prezent continuu în conversație. El poate fi un răspuns deliberat (de exemplu, o replică) ori unul neintenționat (de exemplu, unele manifestări comportamentale nonverbale). Filtre (bariere) ale comunicării Factorii din procesul comunicării care împiedică o comunicare deschisă între sursă și destinație. Ei există în indivizi (filtre psihologice) în semnal / mesaj (filtre semantice) și context (filtre mecanice). Grup doi sau mai mulți oameni care interacționează cu
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
El poate fi un răspuns deliberat (de exemplu, o replică) ori unul neintenționat (de exemplu, unele manifestări comportamentale nonverbale). Filtre (bariere) ale comunicării Factorii din procesul comunicării care împiedică o comunicare deschisă între sursă și destinație. Ei există în indivizi (filtre psihologice) în semnal / mesaj (filtre semantice) și context (filtre mecanice). Grup doi sau mai mulți oameni care interacționează cu regularitate și într-o manieră stabilită în raport cu unele scopuri comune, cu un set de norme și cu o structură a statusurilor
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
deliberat (de exemplu, o replică) ori unul neintenționat (de exemplu, unele manifestări comportamentale nonverbale). Filtre (bariere) ale comunicării Factorii din procesul comunicării care împiedică o comunicare deschisă între sursă și destinație. Ei există în indivizi (filtre psihologice) în semnal / mesaj (filtre semantice) și context (filtre mecanice). Grup doi sau mai mulți oameni care interacționează cu regularitate și într-o manieră stabilită în raport cu unele scopuri comune, cu un set de norme și cu o structură a statusurilor și rolurilor în grup. Ideologia
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
replică) ori unul neintenționat (de exemplu, unele manifestări comportamentale nonverbale). Filtre (bariere) ale comunicării Factorii din procesul comunicării care împiedică o comunicare deschisă între sursă și destinație. Ei există în indivizi (filtre psihologice) în semnal / mesaj (filtre semantice) și context (filtre mecanice). Grup doi sau mai mulți oameni care interacționează cu regularitate și într-o manieră stabilită în raport cu unele scopuri comune, cu un set de norme și cu o structură a statusurilor și rolurilor în grup. Ideologia este un termen pentru
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
agreabil și elementul real, dar e necesar ca elementul agreabil să fie el însuși bazat pe real (adevăr). B. PASCAL Vorbitul sau scrisul fără gândire este ca și trasul cu arma fără țintă. A. GLASOW Fraza nu poate fi decât filtrul gândului. Cuvintele nu trebuie să fie decât haina gândului, făcută foarte riguros pe măsură. J. RENARD Scrisul este o adevărată aventură. La început el este o joacă și un amuzament. Apoi el devine o amantă, după care devine un stăpân
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
socială, 33 ajutoare vizuale, 147 analogie greșită, 128 arta comunicării eficiente, 12 articulare / pronunție, 149 Ascultare activă, participativă, 160 atentă, 160 marginală, 160 ascultător eficient, 159, 165 audiență, 19, 26, 27, 39, 82, 86, 172, 173 autoprețuire, 37 B Bariere (filtre) mecanice, 42 psihologice, 42 semantice, 42 C căile convingerii și credibilității, 126 canal, 28 capacitate de comunicare, 16, 82, 86, 159 Cod, 28, 182 nonverbal, 28 al imaginii, 28 compromisul slab, 128 comunicare, 11, 12, 13, 15, 16, 17, 18
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
pentru legea pătratului invers. Dacă, însă, nu vă plac aceste două exemple, dați-mi voie să mă întorc către cea mai lăudată lege a zilelor noastre, principiul incertitudinii. Recent, s-a întâmplat să fiu implicat în scrierea unei cărți despre filtre digitale, deși știam foarte puține despre această tematică. Ca urmare, am pus devreme întrebarea: "De ce ar trebui să fac toată analiza în termenii integralelor Fourier? De ce sunt ele instrumentele naturale pentru această problemă?" Imediat am aflat, așa cum mulți o știți
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
dacă crezi în liniaritate, atunci din nou ai de-a face cu autofuncțiile. În mecanica cuantică, stările cuantice sunt absolut aditive; nu sunt doar o aproximare liniară convenabilă. Astfel, funcțiile trigonometrice sunt autofuncțiile de care avem nevoie atât în teoria filtrului digital, cât și în mecanica cuantică, pentru a nu numi decât două situații. Acum, când folosim aceste autofuncții, suntem conduși în mod natural la reprezentarea unor funcții diverse, mai întâi ca un număr al lor ce poate fi calculat și
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
tot mai centrat, ca efect al modului în care algoritmii motoarelor de căutare ierarhizează informațiile; să remarcăm și ideea lui Umberto Eco, de a recomanda utilizatorilor de internet verificarea unei informații din cel puțin zece surse, având în vedere că "filtrul" pe care altă dată îl reprezentau comunitățile de specialiști este (încă) la stadiul de deziderat în spațiul on-line; totodată, trebuie reflectat și la afirmațiile lui Howard Gardner despre privilegierea transparenței, deci a încrederii în raport cu "valoarea implicită de adevăr": Într-adevăr
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
imaginii bazată pe model. Metoda oferă soluții pentru analiza imaginilor de proastă calitate și permite un nivel înalt de abstractizare dar reduce numărul gradelor de libertate. Un rol deosebit pare să-l joace și sistemul de filtrare a imaginii: dacă filtrul este desemnat să întărească imagini structurale tubulare (cum sunt vasele) alte structuri vor fi evitate (ex. zgomotul de fond etc). Calibrarea imaginii. Aceasta se referă la metoda de conversie a pixelilor (imaginii digitizate) în milimetri (leziunii reale). Orice obiect din
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
unor grile (g id-uri) nestructurate de elemente finite (cele mai des utilizate, fiind mai adaptabile la soluțiile complexe) implică acțiunea a trei grupe de operatori 8,9,13: 1.operatori pentru procesarea imaginii: secționarea imaginii (image crop) cu ajutorul unui filtru spațial, păstrându-se doar regiunea de interes; adaptarea contrastului (amplifică intensitatea diferențelor între pixeli); dezvoltarea regiunii (pornind de la regiunea de interes este generat un front care avansează pentru a marca toate structurile topologice conectate cu regiunea de interes); binalizarea (filtrarea
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
eredității, inconștientă, cu un cod special, dar există și o memorie a conștiinței, suprapusă peste prima și mai puțin structurată. Conștientizarea duce la anularea efectelor negative. Învățarea este expresie a amândurora. Paleostructurile memoriei pot corela cu neostructurile în sens integrativ. Filtrele conștiente ale materialului mnemic permit să se organizeze coerențe și să se reglementeze caracterul pulsional și nedirecționat al memoriei inconștiente care este profund afectată de orice evenimente” (U. Șchiopu, E. Verza, 1981, p. 197). Această organizare a mecanismelor memoriei permite
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
aici, aspectul de text-colaj sau de text-aglomerare al producțiilor lor." (Brassart 1990: 301). Bineînțeles, orice încercare de clasificare ridică o serie de probleme. Cu atât mai mult atunci când cineva are pretenția să treacă produsul simbolic al practicilor discursive umane prin filtrul unui număr restrîns de categorii elementare. De aici decurge un sentiment de îndreptățită neîncredere sau, cel puțin, de prudență, care însă nu trebuie să ne împiedice să formulăm anumite ipoteze de lucru. Așa cum nota G. Dispaux: "O definiție care nu
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
numită primordială sau nu. Arhetipul rămâne natură, substanță pură, desemnând ceva despre un subiect, însă neconținând atributele și caracteristicile subiectului. II. 2. Structuri ale imaginii în afara și în interiorul istoriei La finalul secoului al XIX-lea, când totul era trecut prin filtrul cunoașterii științifice, și la începutul secolului al XX-lea, mitul era văzut drept o încercare eronată de a explica fenomenele umane și naturale, James George Frazer 228 considerându-l demersul științific al omului primitiv, născut din incapacitatea acestuia de a
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
momentul potrivit. În primul rând, devenirea întru celălalt presupune că individul depășește cadrul grupului și al sistemului de referință primar pentru a se adapta unor noi interese și unui nou context. Este cazul în care cunoașterea și înțelegerea permit lărgirea filtrelor de interpretare pentru a permite acceptarea diferențelor și pentru a-l percepe pe celălalt dintr-o nouă perspectivă. În al doilea rând, fenomenul este legat de interacțiunea și procesele de schimb care au loc la nivelul conținuturilor identității și alterității
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
stau la baza formării imaginii de sine388. Însă, este important de menționat faptul că mecanismul identității și alterității depinde atât de conținutul imaginarului, cât și de modalitățile și formele în care acesta este cunoscut, forme care exced, de cele mai multe ori, filtrul rațional. În acest sens, dacă este vorba despre o logică în cadrul acestei construcții, cu siguranță că nu poate fi vorba decât de una simbolică, estetica alterității oferind, "prin implicațiile ei sociale și politice o perspectivă asupra felului cum cultura se
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
susținând că, "în ipoteza că tabloul ar rămâne pentru Multiplu același cu tabloul folosit pentru Unu, apare drept sigur că, pentru celelalte teme propuse de Platon exercițiului, anume pentru asemănare și neasemănare, stare și mișcare, ființă și neființă, un alt filtru critic ar trebui să intre în joc. Căci nu are sens să te întrebi ce 'configurație' are asemănarea, sau ce 'alcătuire' are starea. Categoriile de gândire ar sfârși prin a fi altele, de fiecare dată"413. Concepția lui Parmenide redată
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
în general, fanteziste, irealizabile. 8. Tipul combinativ-critic are în echilibru imaginația și gândirea de tip critic, acest echilibru fiind favorabil ideilor realiste și originale. 9. Tipul cumulativ-hipercritic are o funcție critică excesivă, și astfel, chiar dacă apar multe idei originale prin filtrul critic sunt înlăturate de la început și nu mai sunt materializate. 10. Tipul ideativ este persoana nimerită pentru activitățile de concepție, pentru elaborarea ideilor originale, a soluțiilor ingenioase și mai puțin pentru activitățile de proiecție și construcție. 11. Tipul ideativ imagistic
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
lor; această proprietate permite circulația hematiilor prin capilarele mici și schimburile de apă, gaze și electroliți. Membrana celulară a hematiilor bătrâne își pierde elasticitatea, nu se mai deformează la trecerea prin capilare și sunt reținute și fagocitate de către macrofage. Principalul filtru pentru hematiile degradate morfofuncțional este splina. Hemoliza poate fi provocată prin factori mecanici (agitație), prin ultrasunete, prin încălzire la 48șC, prin scăderea presiunii osmotice a plasmei sau a soluției în care sunt suspendate hematiile, prin acțiunea unor factori chimici sau
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
apariție explicate la punctul A; 10E) toate schimbările în apariție explicate la punctul A sunt prezente în grad extrem spre maxim. 11 a) împinge buza superioară în sus și lateral, într-o măsură mai mică la punctul din mijloc, între filtrul și colțurile exterioare ale buzelor; b) împinge oblic în sus pielea situată mai jos de porțiunea superioară a ridului naso-labial; c) adâncește porțiunea mijlocie superioară a ridului naso-labial; d) ridică și scoate ușor porțiunea mediala a triunghiului infra-orbital; e) în
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]