2,959 matches
-
frumos", de tip Marino? O greutate de a-l contacta din pricina unui deficit de sensibilitate dată? În unele situații, se pare că alt răspuns nu există. Spiritul geometric raționalizant, reductiv se impune pentru acest soi de comentator în locul celui de finețe, cu vibrații îndreptate spre infinit. Am simțământul că repertoriul literaturii române e aproape complet Fiecare poet și putem detalia cu exemple nenumărate are un poem identitar, cu care este asimilat și "renumit" de către cititori, de către public. Spui Bacovia? Spui, automat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
său de nuanțe, de subtile savori: Creangă, Caragiale, într-un fel Eminescu, mai cu seamă Arghezi. Cum să-l traduci pe Arghezi reducându-l la noțiuni, despuindu-l de veșmântul de abur al zicerii sale geniale? Cum să-i păstrezi finețurile pentru cineva care nu ne cunoaște bine limba? Îmi spunea Blaga, apreciindu-l în acea clipă din toată inima: "Arghezi e cel mai mare creator al limbii române". Se înșela oare? Dar, mă puteți întreba, "spațiul mioritic"? Nu e acesta
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
culturile din jurul nostru. Avem spirit critic, ingeniozitate și o anumită doză de neseriozitate care mie îmi place foarte mult, pentru că relativizează și umanizează cultura, care, altminteri, ar deveni solemnă și plicticoasă (nu fac nici o aluzie la Germania). Avem, de asemenea, finețe, calitate pe care scriitori români formați în alte medii culturale, ca Slavici, Stere sau Goga, nu erau capabili să o sesizeze, de unde tablourile lor fioroase (și false), ale unei culturi române filistine, corupte și iresponsabile. Culmea, într-o epocă de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
să ne aibă sub ocrotirea Lor. Și parcă mai Întăriți sufletește pornim. Înaintăm cu autocarul pe șoseaua bună și lată. E o autostradă. Dar peste tot sunt șosele foarte bune. Parcă acum sunt asfaltate. Nu pot să vă explic ce finețe de șosele sunt acolo peste tot. Dacă am asemăna șoseaua de acolo cu cele de la noi, e ca Raiul și iadul. Vă rog să mă iertați, poate greșesc, dar eu spun ce-am văzut. Mergeți să vedeți că nu mint
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
tehnic, vreau să spun că am lucrat în foarte multe secții, alături de echipe de muncitori, pe mai multe profesii și-am vrut eu să lucrez pe strung, am învățat să sudez, știam să fac..., da' erau chestii de-acuma de finețe, de specialist și mi-a plăcut să le văd cum se fac, am pus și eu mâna, era o chestie formidabilă, în fiecare zi trebuia să-nvăț câte ceva..., plus că este un lucru formidabil să vezi că o idee de-
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
de havane! Se mai spune că, pe vremuri, cele mai parfumate havane erau cele "rulate" pe coapsele frumoaselor lucrătoare mulatre. În Cuba există 5 mari zone de cultură a tutunului, produsul final diferențiindu-se de la o zonă la alta prin finețea frunzelor și parfum, din aceste puncte de vedere excelând zona "Vuelta Abajo". După "descoperirea" tutunului, autoritățile spaniole și-au dat seama de posibilele sale valori comerciale. Dacă la 14 mai 1537 se menționează că sclavele care lucrau în tavernele din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
10-15% fiind destinate consumului intern. Începând cu prima jumătate a secolului al XIX-lea și până în prezent, Industria tutunului din Cuba a dat naștere la peste 100 mărci, fiecare cu caracteristicile sale bine determinate, la acestea concurând zona de plantație, finețea foii de tu-tun, parfumul... Actualmente, împătimiții de havane din întreaga lume au de ales între peste 30 de mărci, unele cu peste 150 de ani de reputație, altele mai recente, dar cu o excelentă cotă de piață. Mărcile poartă une-ori
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
Să-l facem? Nu-nțeleg. Ce vrea amicu’ să zică? Și-au luat bețivul și l-au dus În partea cealaltă. Roy s-a dus la fazanul nostru și i-a scos un portofel din buzunar. - N-avem timp de finețuri, a remarcat el. Portofelul era gol. Roy l-a aruncat pe bancă. Unul din golani a strigat peste linii: - Ia-ți mîinile din buzunarele omului! Și au rîs amîndoi. - Ai naibii golani, a zis Roy. Dacă-l prind pe vreunul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
intimidat în prezența sa. Emitea, în chip natural, autoritate. Nicolae Manolescu, în portretul pe care i l-a făcut recent în România literară, evoca „distincția aproape inexplicabilă“ a acestui bărbat impunător, frumos și în anii bătrâneții, întruchipând, ca și Goga, „finețea unei rase vechi de țărani“. Și pe mine m-au impresionat aceste trăsături ale lui Zaharia Stancu, odraslă de țărani teleormăneni. L-am observat odată, la Capșa, cum mânca, nevăzut-neauzit, s-ar fi putut spune, cu mare discreție, în compania
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
timpurie, realizată dintr-un unghi mai mic de observare a drumului, un număr de trecători - 18 - în costume de epocă cu vestă și pălării de paie cu panglică neagră la calotă, aproape toți cu privirile ațintite în obiectivul aparatului [...]. Mărind finețea observației și căutând să identificăm, apoi să comparăm textul inscripțiilor din ambele ilustrate, vom constata că Ilie Gheorghe, patronul Bodegii de la răscrucea străzii a cedat-o lui N. Epureanu, noul proprietar care și-a înscris numele și anul, 1921, pe
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
depășește orice limită a realității". Imaginea poetului se identifică vocii profetice, "aceea a credinței într-un dincolo al ființării". Două capitole mari tratează tema orfis mului și a lumii ca labirint, în imaginarul eminescian. Sunt incursiuni de subtilitate și de finețe în interpretare, într-un context al universalității ("Eminescu trăiește visul labirintic ca un drum către unitate, dar în același timp descoperim neliniștea, suferința până la tăcere"). Observând obsesia lui eu în toate expresiile poetice la Eminescu, exegetul urmărește în fapt cum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
epitet (muced) ce stârnește, îndeobște, reprezentări dezagreabile este înnobilat, în Epigonii, datorită alianțelor contextuale în care este prins". Ș.a.m.d. Discursul analitic de acest fel trădează plăcerea unei cozerii culturale implicate pe care Gh. I. Tohăneanu o întreține cu finețe și provocatoare trimitere la un enciclopedism de care făcea caz, desigur pe alte aliniamente ale exegezei filologice, și Șerban Cioculescu în foiletoanele sale. Aceste însemnări se adresează, în primul rând profesorilor de română, face recomandarea, cu țintă, stilisticianul, profesori "care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
desemnați corupți au mers mult prea departe. Fie au ofensat indivizi sau state puternice. Fie au creat dușmani, au fost protejați de rețele de sprijin intern și internațional neadecvate, au devenit lacomi sau s-au dovedit lipsiți de judecată, de finețe sau de gust prin caracterul sau prin conduita corupției întreprinse. Ori pur și simplu au fost imprudenți sau ghinioniști. Poate sunt monștri ca Bokassa din Republica Centrafricană sau ca Duvalier, deși în cele mai multe cazuri nu sunt; și din cauza faptului că atât
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
caracteristică exclusivă a lumii mai puțin dezvoltate. Desigur, corupția birocratică la nivelul de jos și marea corupție politică la nivel înalt sunt mult mai frecvente acolo decât în lumea dezvoltată, unde problemele sunt tratate de obicei cu o mai mare finețe. Totuși, nu numai că există numeroase situații de corupție politică în lumea dezvoltată, dar, în special în perioada bipolară a superputerilor din Războiul Rece, vulnerabilitatea la mită a multor regimuri ale țărilor cele mai slab dezvoltate a fost sistematic exploatată
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
fost reciclată cocaină în Irlanda de Nord în scopuri militare și criminale ca mijloc de susținere a IRA ca organizație deopotrivă criminală și militară și, probabil, pentru asigurarea unui trai confortabil ofițerilor de la conducere, dintre care unii erau criminali prădători deghizați cu finețe în idealiști politici. Oriunde în Europa, oportunitățile criminale implicând conversiunea fraudulentă a subvențiilor europene s-au multiplicat într-atât de-a lungul ultimului sfert de secol, încât frauda subvențiilor este acum o sursă de venit majoră (dacă nu cumva cea
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
bunului meșteșug („meșteșug“, spuneau cronicarii noștri bă trâni) al vieții noastre, adică primele noțiuni, sensibile, inteligi bile mai Întâi cu buzele, cu limba, cu cerul gurii și cu dinții, despre ceea ce se cheamă bun-gust În toate, măsură În toate, tact, finețe, delicatețe, simț al proporțiilor și fericită știință În alegerea, Îmbinarea și dozarea câtorva elemente din vasta și diversa ordine creatoare a naturii animale și vegetale; cum și o viziune clară, variată și extrem de nuanțată a vieții noastre pe plan vizual
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
la capătul lumii (11 colete mari, 2 mijlocii, 10 mai mici, 3 saci, mai multe plase etc.). Cred ca s-au crucit cei ce la Mănăstire când au văzut atâtea bagaje, iar Părintele Casian m-a și taxat cu destulă finețe. Și Încă am lăsat o droaie de alte lucruri acasă, de care mi-am adus aminte pe traseu. Odată instalată „arhiva“ În chilie, am și intrat În... pâine, părintele trimițându-mă să trag clopotul de 40 de ori, vestind Începerea
Ultima sută by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91673_a_93187]
-
fiecare dimineață, muntele e dinamitat și niște excavatoare enorme Încarcă materialul În vagoane de tren, care Îl duc la concasor ca să fie sfărîmat. Sfărîmarea are loc În trei etape consecutive, În urma cărora materia brută se transformă Într-un pietriș de finețe medie. Apoi este pus Într-o soluție de acid sulfuric, care extrage cuprul sub formă de sulfat, formînd, de asemenea, clorură de cupru, care se transformă În clorură feroasă cînd intră În contact cu fierul vechi. De aici, lichidul e
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
ultima renovare) apoi mi-a spus pe un ton politicos, dar ferm, că pot să mă retrag. Peste numai 24 de ore am primit acasă o scrisoare tipărită pe hârtie cu filigran. Administrația Métropole îmi mulțumea pentru serviciile mele. Folosind finețea limbii franceze ca pe un fulg de oțel, eram anunțat la sfârșitul scrisorii: vous êtes dévoué, mais pas à la hauteur. (Sunteți devotat, dar nu la înălțimea misiunii cerute cam așa ar suna în românește). Jur că nu sunt supărat
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
choix (Este alegerea mea) este produsă și difuzată de televiziunea publică France 2. Invitați: cinci reprezentanți ai aristocrației franceze (oare cum au acceptat să ajungă acolo ? Din amuzament ? S-au jucat de-a televiziunea? În orice caz, aveau distincția și finețea clasei sociale căreia îi aparțineau) și cinci tineri din banlieue-urile populare, violente și nesigure din nordul orașului Paris. Tema emisiunii era extrem de previzibilă, aproape idiot de simplă: Je ne fréquente que les gens de mon milieu (Nu am de-a
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
mult gusturile. Avea fibră de artist în el. În studenție publicase trei plachete de versuri minulesciene, dar cu oarecare parfum de Verlaine, și sculpta foarte frumos. Însă marea lui pasiune a fost întotdeauna gazetăria. Știa să iubească... așa... cu o finețe și cu o gingășie de secol al optsprezecelea. Eu, cu ironiile mele de la care uneori nu mă pot abține, îl numeam „pazvantist“. Astăzi regret. Cred că am iubit mult la el iubirea lui pentru mine. Da, e o formă ocolită
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
verbul „expir“... R.P. À la française. Influența domnului Ross și a mustății lui... A.R. A, nu, nici pomeneală. Pentru că așa învățasem în copilărie de la mama mea și îmi revenise nu știu cum în limbă. Doamna Cartianu, pe de altă parte, era finețea și blândețea personificate. Avea un zâmbet care-ți înmuia inima. Cu ea făceam mai mult limbă și gramatică. Ne ajuta foarte mult să lucrăm temele pe care ni le dădea Dragoș Protopopescu pentru seminar. Două mari succese am avut în
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
mea e că sunteți un scriitor al dormitoarelor și bucătăriilor sufletești. Eu fac parte din generația dependentă de Proust și de Virginia Woolf. Și în cartea dumneavoastră pe care am tradus-o am descoperit multe urme ale subtilității și ale fineții de analiză ale Virginiei Woolf. Nu numai pentru că personajul principal, Yoel, ia cu el în toate călătoriile de serviciu romanul Doamna Dalloway. A.O. Ai dreptate și trebuie să-ți spun că ești unul dintre puținii care au detectat o
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
lămurește și întregește demersul moral al lui Virgil Ierunca, dar și conturează mult mai clar portretul unui luptător neobosit pentru sănătatea culturii române. Pe cine regăsim în „Antologia rușinii“? Printre lăudătorii cuplului Ceaușescu trebuie să facem și o distincție de finețe. În „Antologia“ lui Virgil Ierunca există amestecate numele unor personalități de valoare ale vieții literar-artistice și științifice, o serie de activiști culturali, frecvent mediatizați, dar fără valoare literară, și mulți anonimi în căutarea afirmării. Grosso modo, împărțirea poate fi următoarea
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
unor nume în Antologie, le indicăm, pentru completarea listei de lăudători, excelentul volum al lui M. Nițescu, Sub zodia proletcultismului - Dialectica puterii (Editura Humanitas, 1995)1 și, bineînțeles, masivele volume omagiale. Vor găsi acolo material 1. M. Nițescu observă cu finețe, în spiritul lui Virgil Ierunca: „Oportunismul și slugărnicia multora dintre intelectualii noștri constă în faptul că, abia lansat cuvântul de ordine, abia formulată «linia de sus», ei s-au grăbit s-o adopte, s-o supraliciteze, s-o justifice prin
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]