3,170 matches
-
părul format din șerpi (Gorgona, Eriniile etc.) Tatăl unui băiat de-nsurat Îi dă acestuia o sută de groși, ca să se ducă la oraș să muncească, să facă bani și să se căsătorească. În drumurile sale, de la o Întreprindere la alta, flăcăul Întâlnea, de fiecare dată, același om cu o ladă de vânzare, care spunea: Cine o s-o cumpere, o să-i pară rău, cine n-o s-o cumpere, tot o să-i pară rău. Preț o sută de groși. În cele din urmă
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
purpurie curg. În urma lor, purtând la cramă Copăile cu rod, flăcăi Țin cerul toamnei greu pe umăr Și steaua nopții, cea dintâi. (Ion Pillat, Cules) 1.Scrie două expresii/ locuțiuni care conțin verbul (a) duce. 2.Menționează sinonimele cuvintelor: amurg, flăcăi. 3.Transcrie o imagine vizuală și una auditivă. 4.Motivează utilizarea verbelor la modul indicativ, timpul prezent. 5.Precizează tipul de lirism existent în text. 6.Interpretează două figuri de stil diferite. 7.Prezintă semnificația titlului, în relație cu textul
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
în defavoarea ultimelor, filmul lui Șahighian modifică acest raport, acordând mult mai mult spațiu secvențelor de amor declarat, gelozie, răzbunare. Regizorul pricepe că e nevoie de o undă purtătoare sentimentalistă pentru a face ca mesajul propagandistic să ajungă la spectatori. Doi flăcăi vânjoși, Ion și Ilie, iubesc aceeași fată, frumoasa Ileana. Ea îl iubește pe Ion, care, interpretat de un fascinant George Vraca tânăr, se numește, semnificativ, Străjeru, în vreme ce pe Ilie ( Niculescu-Brună) îl cheamă doar Păduraru. Respins de Ileana, Ilie sare la
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
vorba de Lica Gheorghiu, rolul „inginerei” Nina Manoliu reclama în scenariu intervenția unui milițian, care s- o ia la întrebări pe această cetățeancă „fără ocupație”, „de moravuri ușoare”. Ceea ce se și întâmplă, dar cu muncitoarea laborantă Bica. Disputată de doi flăcăi sondori, ea ascunde un secret, despre care dă seamă părul ei tuns foarte scurt : a fost arestată și condamnată la 6 luni de închisoare pentru prostituție. În aceeași perioadă, în Italia, Luchino Visconti realiza Rocco și frații săi, având o
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
minerit, hidrocentrale) cu forță de muncă. Din aceste cauze, la sfârșitul anilor ’50 are loc o adevărată migrație de la sat spre zone industriale și urbane încurajată de propaganda de partid. Aproape de soare este un cap de serie al filmelor cu flăcăi țărani care părăsesc satul natal pentru a lucra într-o fabrică. Petre Orșa, țăranul venit din satul lui de munte ca să ajungă oțelar la Hunedoara, este interpretat de un Florin Piersic debordând de energie. Începe ca lopătar la gura furnalului
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
joc necunoscut, straniu. În timp ce Bălosu Îi vorbește despre o bucată de pământ pe care dorește să o cumpere de la el, Moromete mută dialogul pe un alt făgaș, fără nici o noimă pentru Bălosu Moromete: Al cui e mă, ăsta? (despre un flăcău care trecea pe drumul satului) Bălosu: Al BÎldii! (a se observa semnul exclamării) Moromete: O fi Însurat? Bălosu: Nu este! (semnul exclamării și “cu un glas surd”) Moromete: Dar pe unde stă BÎldea ăsta? Bălosu: Prin Cățelești. Moromete: Hm! Bălosu
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
durat zile până când dragonul a fost înfrânt. Fără puteri și rănit, tânărul a eliberat Soarele, reușind să facă fericiți pe toți cei care-și puseseră ultimele speranțe în el. Natură a reînviat, oamenii au început să zâmbească din nou, doar flăcăul nu a mai apucat să vadă primăvară venind. Sângele cald din rănile sale cădea pe zăpadă. În timp ce zăpadă se topea, flori albe, numite ghiocei, mesageri ai primăverii, răsăreau din pământul desțelenit. Cand ultimul strop de sânge al tânărului s-a
Abilităţi practice şi educatie tehnologică Proiectare INVATAMANTUL PRIMAR by LAURA SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/768_a_1491]
-
unde călcase și înțeleptul Thales. Pitagora primi un papirus de prezentare la curtea faraonului Amasis; fu suit pe o corabie comercială care tocmai se îndrepta către gurile Nilului și după o călătorie liniștită, se înfățișă înaintea puternicului faraon. Amasis privi flăcăul și ascultă citirea papirusului; dădu urmare cererii și preoții templului Neith-Isis din Memphis se îngrijiră de instruirea și inițierea oaspetelui în cunoașterea secretelor divinului Toth. Tînărul rămase să învețe 22 de ani, ajungând treptat atât de departe, încît marele pontif
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
țăranul ar fi găsit mijlocul să împace lucrurile cu o nuntă atotreparatoare. Așa însă rușinea lui era mai amară: afară de greșeala fetei, trebuia să se încruscrească, el, fruntaș, cu pleava satului și să dea o zestre bună unui prăpădit de flăcău care nu iubea pământul și nici nu știa să-l muncească cum se cuvine”. Un alt eveniment care l-a determinat să scrie romanul a fost o simplă discuție a autorului cu un țăran sărac, Ion Boldijar al Glanetașului, care
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
alt eveniment care l-a determinat să scrie romanul a fost o simplă discuție a autorului cu un țăran sărac, Ion Boldijar al Glanetașului, care vorbea despre pământ ca despre o iubită: ”...am stat mai mult de vorbă cu un flăcău din vecini, voinic, harnic, muncitor și foarte sărac. Îl chema Ion Pop al Glanetașului. Mi se plângea flăcăul de diversele-i necazuri, a căror pricină mare, grozavă, unică, el o vedea în faptul că n-are pământ. Din toate vorbele
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
țăran sărac, Ion Boldijar al Glanetașului, care vorbea despre pământ ca despre o iubită: ”...am stat mai mult de vorbă cu un flăcău din vecini, voinic, harnic, muncitor și foarte sărac. Îl chema Ion Pop al Glanetașului. Mi se plângea flăcăul de diversele-i necazuri, a căror pricină mare, grozavă, unică, el o vedea în faptul că n-are pământ. Din toate vorbele lui se simțea o dragoste pentru pământ aproape bolnăvicioasă. Pronunța de altfel cuvântul pământ cu atâta sete, cu
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
atâta lăcomie și pasiune, parcă ar fi fost vorba despre o ființă vie și adorată...Ascultându-i jelania, mi-am adus deodată aminte de omul care a sărutat deunezi pământul, afară pe hotar, într-ascuns. Și mi-am zis că flăcăul acesta, Ion al Glanetașului, dacă ar ajunge să dobândească o bucată de pământ, ar fi în stare să-l îmbrățișeze și el, ca și cel pe care l-am surprins eu, poate chiar cu mai multă ardoare...” , iar ultima sursă
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
singurătatea, melancolia, agresivitatea, ca un rezultat al fericirii sau ca un obstacol în calea comunicării. Ea devine o obsesie, fiind astfel semnul unui dezechilibru, al crizei de identitate, axată pe imaginea pământului: personajul vrea să cuprindă pământul dintr-o privire: Flăcăul sosi încălzit de drum. Se opri în marginea delniței, pe răzorul ce-o despărțea de altă fâneață, tot așa de lungă și de lată, pe cate Toma Bulbuc o cumpărase acum vreo zece ani de la Glanetașu. Cu o privire setoasă
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
satului Pripas 35. comandantul poliției de frontieră-refuză să-i dea lui Titu un permis de trecere a frontierei în România 36. elevi de la Liceul din Armadia 37. Filipoiu - doctor în Armadia, naș la nunta Laurei Herdelea cu George Pintea 38. flăcăi din Pripas, Parva 39. Găvan - lăutar 40. Glanetașu Alexandru - țăran din Pripas, tatăl lui Ion 41. Glanetașu Ion - fiul Zenobiei și al lui Alexandru Pop Glanetașu 42. Glanetașu Petre - fiul Anei și al lui Ion 43. Glanetașu Zenobia - soția lui
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 51, 52, 127. „Tohăneanu a descoperit atent și specificități proprii meșteșugului lor. Când și-a propus să rezolve scene laice, a oscilat între imaginea „cu perspectivă” și viziunea bidimensională a înaintașilor (Ceata flăcăilor din Drăguș, Junii brașoveni etc.). Abia când s-a apropiat de tema istorică, de chipuri de voievozi unde prezentarea „votivă” îi permite i întreprindere mai apropiată de meșteșugul iconarilor amintiți, a izbutit să ajungă la o viziune închegată, personală.”( Vasile
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
să prezentăm detaliile situației generale și rolurile posibile. -rolurile au fost distribuite de Învățător. Aceste activități au fost organizate În afara clasei. După lectura textelor am trecut la “dramatizarea” lor. Exemple: “Condeiele lui Vodă”, de D.Almaș (Mircea cel Bătrân, Stroe, flăcăul care confecționa “condeie” și observatorii); “Scrisoarea III” de M. Eminescu (solul, Baiazid, Mircea cel Bătrân, observatorii); “Stejarul din Borzești” de E. Camilar (Ștefăniță, Mitruț, moldovenii, tătarii, observatorii) etc. Aceste mici scenete au fost interpretate În clasă, În sala festivă În
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Roxana Lupu Ştefan () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93551]
-
Cronologia unor sărbătoriri, evocări, reuniuni 1974 După trei decenii de teamă și tăcere gândul la Basarabia a fost simbolizat printr-o sculptură masivă așezată în lunca Siretului la intrarea în satul Scheia jud. Iași. Ea exprimă o horă cu 9 flăcăi și fete, fiecare reprezintă o provincie istorică a României Mari. Sculptura a lăsat un singur loc gol unde ar fi trebuit să fie cea de-a 10 -ea provincie - Basarabia. S-a numit “Hora Unirii Neterminată”. În loc de inaugurare, în condițiile
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
în care să folosești 2-4 expresii frumoase. Pune un titlu potrivit textului scris de tine. *Sugestii de lectură: Citiți alte povestiri din volumul Din lumea celor care nu cuvântă, scris de Emil Gârleanu. Se dă textul: „- Ce mai faci tu, flăcăule? îl întrebai eu. Ai ieșit cu oile la păscut? -M-a trimis tătuca să le mai port! Îmi răspunse el serios, cu glasu-i subțire și peltic; și se opri. Oile se opriră și ele și întoarseră capetele spre călăuzul lor. -Dar
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
cu săciuri, cu vii și livezi, peisaj care se deschidea în toate părțile sub un apropiat apus de soare și un răsărit de lună. Se adunase acolo un număr impresionant de săteni. Acolo l-am auzit pe Culai Dănăilă, un flăcău talentat, imitând claxonul mașinii prefectului Dumitru Enciu și, mai ales, reproducând pasaje din discursul către săteni, cu nuanțe demagogice, al acestuia. Acolo, l-am auzit povestind, cu mult haz, pe moș Vasile Lungu, cum a stat ascuns câteva zile prin
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93468]
-
mai exactă a faptelor „adevărate", spre deosebire de povestirile sadoveniene antebelice, nuvelistica lui Rebreanu exprimă răbufnirea instinctelor primare, proiectate pe un fundal social mai accentuat și mai concret ca în Răfuiala, Cântecul iubirii, Nevasta, Glasul inimii, Ofilire, Cerșetorul, Talerii etc. Toma Lotru, flăcăul înstărit din Răfuiala, e un caz de gelozie împinsă la limitele umanului, care duce la crimă.Nevasta acestuia, Rafila iubise înainte de a se căsători, pe Tănase Ursu, „sărac ca degetul”. Reîntorși toți trei de la o nuntă unde Toma și-a
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
care descinde, rațiunea de a exista, unicul mod de a trăi, de aceea eroul îl ascultă transfigurat, îi simte glasul: “cum zumzăie, șușotesc, fâșie porumbiștele, holdele de grâu și ovăz, cânepiștile, grădinile, casele, pădurile...Glasul pământului pătrundea năvalnic în sufletul flăcăului, ca o chemare, copleșindu-l.Se simțea mic și slab, cât un vierme pe care-l calci în picioare, sau ca o frunză pe care vântul o vâltorește cum îi place”. Pământul îl cheamă ca o mamă sau ca o
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
copleșindu-l.Se simțea mic și slab, cât un vierme pe care-l calci în picioare, sau ca o frunză pe care vântul o vâltorește cum îi place”. Pământul îl cheamă ca o mamă sau ca o iubită în fața căreia flăcăul se simte acum mic, i se pare mai frumos pentru că era al lui. Conviețuiesc în sufletul lui subjugat de ideea posesiunii, capacitatea mare de bucurie, dar și spaima de imensitate :“Cât pământ,Doamne”. Eroul întruchipează “o sinteză de bestialitate și
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
în semn de respect.Țăranii cer sfaturi preotului și învățătorului,îi roagă să-i cunune sau să le boteze copiii.În marea lui aspirație de a se mântui de sărăcie, Ion se consultă cu învățătorul și ,în special,cu Titu. Flăcăul îl imploră pe Zaharia Herdelea să-i facă o jalbă în urma conflictului cu Simion Lungu pe care l-a frustrat de o palmă de loc,când e dat în judecată,ca mai târziu învățătorul să- i fie naș.Târguiala dintre
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
După ce se va convinge că Ana e însărcinată,Ion consideră reușită o primă parte a planului său.El își rărește vizitele,ca în scurt timp, să no mai vadă deloc.Cinic și crud, trăsături ale aceluiași spirit viclean și calculat, flăcăul va discuta, acum, de pe o altă poziție cu îndărătnicul Vasile Baciu.Îndată ce Ana “trage rușinea ”,tatăl ei rămâne nepăsător pentru că îl bănuiește pe George pe care și-l dorea demult ca ginere.Totuși nu poate lăsa situația neclarificată și “călcându
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
și absolviri, inoculând astfel, interpreților critici, viziunea sa sănătoasă, dar complexă, legată de acest unic destin întrevăzut la Ion. Pentru a și-o alunga din inimă și din minte,când o vede pe Florica, devenită pentru el simbolul dragostei pătimașe, flăcăul își stinge oful cu un gât de rachiu.Este atât de clar că, imediat ce va dobândi proprietățile dorite,nimeni și absolut nimic nu-l mai poate opri de a reveni la “glasul iubirii”. Această dragoste pierdută, sacrificată pentru “glasul pământului
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]