3,131 matches
-
sulfaților dizolvați. El se găsește în proporție de 0,8-2,4% în substanțele albuminoide, în ceapă, usturoi, hrean, muștar, etc.; în regnul animal este un component minoritar al grăsimilor, al lichidelor corporale și al scheletului, aproape la fel de abundent ca și fosforul. În organismul uman se găsește în procent de 0,2% sub diverse forme, de exemplu sulfați, legați de diverși compuși organici sau hidrogen sulfurat în cantități foarte mici când poate fi absorbit. În cantități mai mari poate cauza moartea prin
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
care organismul are nevoie pentru a asigura diverse funcțiuni: ele intră în fabricarea enzimelor necesare digestiei, absorbției și metabolismului și controlează înnoirea celulelor, precum și menținerea într-o stare bună a organelor. Mineralele care sunt indispensabile pentru organism sunt: fierul, calciul, fosforul, iodul, magneziul, sodiul, potasiul, manganul, cuprul, zincul, cromul etc. Fibra este partea nedigerabilă (și deci necalorică) a alimentelor care tranzitează de-a lungul sistemului digestiv, antrenând odată cu ea toxinele și reziduurile digestiei. Educația pentru viața de familie este foarte importantă
Arta de a fi părinte by Geraldina Juncă, Ciprian Juncă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1392]
-
și mazăre. Având o aromă apropiată de cea a nucilor și o textura untoasă, asemănătoare cu cea a cartofului fiert sau a pastelor făinoase fierte, boabele de năut, conțin un procent consistent în proteine, grăsimi, hidrați de carbon, săruri minerale (fosfor, potasiu, magneziu, calciu, fier), precum și în complexul de vitamine B. Grație acestor proprietăți, năutul posedă o valoare alimentară deosebită, astfel încât, poate substitui în bună parte, cafeaua sau carnea, prin conținutul său ridicat în proteine (24%). Abordarea cercetărilor la năut vine
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
de conținutul în azot al solului, precum și de intensitatea activității bacteriilor care formează nodizități pe rădăcinile plantei. La noi în țară, cercetările efectuate de MARIA NEGRILĂ și colab., (1990) în cadrul SCA Teleorman, arată rolul îngrășămintelor pe bază de azot și fosfor asupra procentului de proteină brută din boabe (tabelul 8). O anumită influență exercită și clima: umiditatea ridicată și temperatura răcoroasă micșorează cantitatea de proteină, în timp ce clima caldă și secetoasă contribuie la mărirea conținutului proteic. Același soi, cultivat la Leningrad a
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
zaharoză, glucoză, levuloză și alte substanțe. Conținutul în grăsimi depășește pe cel al leguminoaselor (cu excepția soiei și arahidelor), ajungând adeseori la 5-7,2% (MUNTEAN L. și colab., 1995, 2001, 2003). Cenușa boabelor de năut este bogată în primul rând în fosfor (34,51% P2O5), apoi în potasiu (28,38% K2O), magneziu (20,06% MgO) și calciu (10,19% CaO). în cantități mici, cenușa mai conține sodiu, fier, sulf, clor și siliciu (BĂLTEANU GH., 1974; AXINTE M. și colab.,1999, 2002). Boabele
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
plantele se nutresc cu azotul pe care îl absorb din sol (BĂLTEANU GH., 1998). O recoltă de năut de 1.000 kg/ha boabe plus 2.000 kg /ha frunze și tulpini folosește 52,8 kg azot, 18,1 kg fosfor și 74,6 kg potasiu (BĂLTEANU GH., 1974; AXINTE M. și colab.,1999, 2002).La o producție planificată de 2.5002.700 kg/ha boabe, năutul consumă pentru 100 kg semințe: 4,22 kg azot; 2,73 kg fosfor și
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
kg fosfor și 74,6 kg potasiu (BĂLTEANU GH., 1974; AXINTE M. și colab.,1999, 2002).La o producție planificată de 2.5002.700 kg/ha boabe, năutul consumă pentru 100 kg semințe: 4,22 kg azot; 2,73 kg fosfor și 2,73 kg potasiu (TOMBOLI B.D., 1996). Producția de boabe este oscilantă în cazul folosirii diferitelor doze de îngrășăminte minerale. Sporurile de producție pot depăși cu 700-800 kg/ha culturile nefertilizate de năut (tabelul 12). Importanța îngrășămintelor pentru cultura
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
oscilantă în cazul folosirii diferitelor doze de îngrășăminte minerale. Sporurile de producție pot depăși cu 700-800 kg/ha culturile nefertilizate de năut (tabelul 12). Importanța îngrășămintelor pentru cultura năutului crește în momentul în care se aplică atât azot cât și fosfor, efectul acestor substanțe combinate/mixate fiind mai mare decât în cazul fertilizării cu un singur element chimic. Pe lângă mărirea producției de boabe, îngrășămintele au un rol deosebit și în sporirea calității acestora. Producția de proteină brută este influențată mai mult
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
chimic. Pe lângă mărirea producției de boabe, îngrășămintele au un rol deosebit și în sporirea calității acestora. Producția de proteină brută este influențată mai mult de îngrășămintele pe bază de azot în comparație cu cele fosfatice (tabelul 13). Fertilizarea minerală cu azot și fosfor produce modificări și asupra conținutului elemental de N, P, K din compoziția bobului de năut. Astfel prin fertilizarea cu azot (0-120 kg/ha substanță activă) se produce o creștere de la 3,91% la 4,40% azot în boabe, indici care
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
elemental de N, P, K din compoziția bobului de năut. Astfel prin fertilizarea cu azot (0-120 kg/ha substanță activă) se produce o creștere de la 3,91% la 4,40% azot în boabe, indici care se reduc pe agrofondurile cu fosfor (NEGRILĂ MARIA, și colab., 1990) (tabelul 14). Pe plan mondial cercetările cu privire la fertilizarea năutului au un domeniu mult mai larg, cuprinzând bacterizarea, fertilizarea cu îngrășăminte chimice anorganice (minerale) și îngrășăminte ecologice organice (gunoi de grajd). Efectul inoculării cu rhizobium asupra
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
de nodozități, producția de boabe a sporit cu 26%, iar conținutul în proteine cu 1,3% față de varianta nebacterizată (NAMDEO S.L., 1997; ro.wikipedia.org/wiki/Năut). Bacterizarea are o importanță mai mare atunci când cultura de năut este fertilizată cu fosfor, profitul net fiind mai ridicat când s-a fertilizat cu 60 kg/ha P2O5 și s-au inoculat semințele cu Rhizobium (CHANDRA R., 1995). Bacterizarea semințelor și administrarea de 0,75 kg/ha P2O5 și 25-50 kg/ha N au
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
N/ ha producția crește cu 17% iar la o doză de 100 kg/ha sporul de producție poate ajunge la 43% (MC KENZIE B.A., HILL G.D., 1995). Fertilizarea efectuată în Ucraina pe un sol cernoziom, cu 300 kg/ha fosfor, a realizat un spor de producție de 750 kg/ha (BUGAI S., 1963). Fertilizarea numai cu potasiu grăbește înfloritul și sporește numărul frunzelor cu influență în producție mai ales prin mărirea procesului de fotosinteză (SHARMA G.L., 1997). Fertilizarea combinată a
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
de 750 kg/ha (BUGAI S., 1963). Fertilizarea numai cu potasiu grăbește înfloritul și sporește numărul frunzelor cu influență în producție mai ales prin mărirea procesului de fotosinteză (SHARMA G.L., 1997). Fertilizarea combinată a îngrășămintelor pe bază de azot și fosfor duce la producții ridicate, mai ales cu dozele de 40 kg/ha azot + 80 kg/ha fosfor (PAIKARAY R.K., 1992). în condiții de precipitații bogate rezultate bune se obțin la fertilizarea cu 20 kg N + 50 kg P2O5 la hectar
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
cu influență în producție mai ales prin mărirea procesului de fotosinteză (SHARMA G.L., 1997). Fertilizarea combinată a îngrășămintelor pe bază de azot și fosfor duce la producții ridicate, mai ales cu dozele de 40 kg/ha azot + 80 kg/ha fosfor (PAIKARAY R.K., 1992). în condiții de precipitații bogate rezultate bune se obțin la fertilizarea cu 20 kg N + 50 kg P2O5 la hectar (MISHRA C.M., 1995), iar în condiții de irigare fertilizarea cu 20 kg N + 40 kg P2O5/ha
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
MISHRA C.M., 1995), iar în condiții de irigare fertilizarea cu 20 kg N + 40 kg P2O5/ha a dus la dublarea producției față de varianta nefertilizată (SABALE R.N., 1995). Prin adăugarea la îngrășămintele pe bază de azot (20 kg/ha) și fosfor (40 kg/ha) a celor pe bază de potasiu (20 kg/ha) s-au obținut cele mai bune recolte, atât din punct de vedere cantitativ cât și calitativ, mai ales prin creșterea MMB (VERMA V.K., 1994). SINGH V.K., 1996, arată
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
Dacă planta premergătoare a fost prășitoare sau altă plantă îngrășată cu gunoi de grajd sau îngrășăminte azotate folosirea azotului la năut înainte de semănat, poate deveni chiar dăunător (BĂLTEANU GH., 1998; AXINTE M. și colab.,1999, 2002). îngrășămintele pe bază de fosfor și potasiu se incorporează în sol odată cu arătura de bază sau primăvara la pregătirea patului germinativ, sub formă de îngrășăminte complexe, când poate stimula destul de bine înrădăcinarea și creșterea plantei. Pe solurile acide sau pe cele alcaline se aplică amendamente
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
și poate să înceapă efectuarea ei în luna septembrie și să se termine în luna noiembrie. Arăturile, în special cele de vară, favorizează regimul aerohidric care stimulează activitatea microorganismelor și ca urmare în sol crește cantitatea de nitrați, conținutul de fosfor și potasiu mobil din sol, iar plantele de năut întâlnesc condiții mult mai bune de creștere și dezvoltare (LĂZUREANU A., 1994; UNGUREANU O. și colab.,1999, 2000). în eventualitatea în care nu se poate ara toamna adânc, urmeazî a se
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
fi făcută prin tratarea seminței cu diferite preparate chimice specifice (Apron 35 SD, Bavistin, Fundazol, Metoben, Tiramet 60 PTS etc.). Tratamentele cu fungicide (Bavistin) nu afectează germinația semințelor. Prin drajarea semințelor cu fungicide și îngrățăminte mai ales pe bază de fosfor se obțin producții ridicate (JOSEPH B., 1995). Tratarea semințelor se realizează cu cca 1012 zile înainte de semănat, folosind în acest scop mașina de tratat semințe (MTS) (NEAGU T., 1995). Scarificarea seminței este un alt tratament care poate fi aplicat cu
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
conținutul acestora în proteine (GHAUDHARIR.K., PATEL T.D., 1998). Irigarea are un efect benefic asupra creșterii și dezvoltării plantelor când se aplică udări la înflorire și formarea semințelor, iar cultura a fost fertilizată cu îngrășăminte pe bază de azot și fosfor, îngrășăminte care în aceste condiții sunt folosite mult mai bine de către năut (SABALE R.N., 1990). în foarte multe țări năutul se cultivă fără irigații. România este o țară în care năutul, de regulă, nu se irigă decât în condiții cu
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
moderat erodat, solul aluvial molic și lăcoviștile salinizate. Cernoziomul cambic tipic, lutos, format pe depozite löessoide și luturi cu următoarea secvență morfologică Am-A/B-Bv-Cca este mijlociu aprovizionat cu humus (3,12 g %) și azot total și slab aprovizionat în fosfor mobil (18,4 mg %). Reacția este slab acidă către neutră (pH = 6,6 - 7,2). S-a format pe platouri și versanția slab înclinați, reprezentând tipul de sol cu arealul cel mai mare de răspândire în cadrul fermei. Cernoziomul cambic moderat
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
lutoargilos, cu secvența morfologică Am-A/B-Bv-Cca. Solul are o reacție neutră - slab alcalină (pH = 6,9 - 8,4). Conținutul în humus este mijlociu (2,78 g la %), media în azot total, 0,198 g la %, foarte slab aprovizionat în fosfor mobil (1,2 mg la %), mijlociu aprovizionat în potasiu mobil (11,7 mg la %). Ocupă versanții cu pante mici (3-5%) caracterizați prin climat mai arid decât împrejurimile. Solul aluvial molic este slab salinizat, lutoargilos, format pe depozite aluviale. Morfologia este
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
versanții cu pante mici (3-5%) caracterizați prin climat mai arid decât împrejurimile. Solul aluvial molic este slab salinizat, lutoargilos, format pe depozite aluviale. Morfologia este de tipul Am-Ca. Solul este mediu aprovizionat în humus și azot total, bine aprovizionat în fosfor și potasiu mobil iar reacția este slab alcalină cu pH-ul cuprins între 8,1 -8,3. S-a format pe albiile majore ale pâraielor. Lăcoviștile salinizate sunt luto-argiloase, formate pe argile. Secvența morfologică este de tipul Amsc-AGosc-Gr. Solul are
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
cu o intensitate moderată până la puternică. Experiența s-a amplasat pe un cernoziom cambic format pe depozite löessoide, cu textura lutoargiloasă și fertilitate mijlocie spre bună, cu un conținut moderat în humus, relativ ridicat în azot total, mediu aprovizionat în fosfor mobil, bine aprovizionat în potasiu solubil și cu reacție slab acidă spre neutră (tabelul 29). III.6. CERINȚELE ȘI COMPORTAMENTUL ECOLOGIC AL NĂUTULUI Năutul (Cicer arietinum L.) crește și se dezvoltă bine în condițiile unui climat călduros și semiuscat, fiind
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
la 100 mM să se inhibe toate procesele din plante. Acumularea de proteine, aminoacizi și carbohidrați este corelată cu procentul de sare din frunze (SOUSSI M., 1998). Lipsa unor elemente nutritive în sol influențează creșterea și dezvoltare plantelor. Astfel, insuficiența fosforului în sol întârzie foarte mult creșterea și dezvoltarea plantelor tinere, frunzele capătă o culoare palidă, galben-roșiatică; insuficiența azotului și potasiului determină îngălbenirea frunzelor etc.(AVARVAREI I. și colab., 1997). Efectul zincului, mai ales pe solurile cu mult nisip este deosebit de
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
specia Rhizobium leguminosarum. Conținutul unui flacon cu colonii bacteriene pe mediu gelatinos s-a dizolvat în 0,5 litri de apă. îngrășămintele chimice folosite: a) pe bază de azot - azotatul de amoniu cu 33% substanță activă, b) pe bază de fosfor - superfosfatul simplu cu 16% substanță activă, c) pe bază de potasiu - sare potasică cu 40% substanță activă. Fertilizarea foliară în câmp și în vasele de vegetație s-a realizat cu îngrășăminte obținute atât în țară cât și în străinătate. IV
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]