3,657 matches
-
mișelește de ruși, fusese un adevărat tovarăș; se vedea limpede pe chipul său că el crezuse în destinul acelui om, că-l apreciase, că suferea profund pentru moartea lui, dar mie, copil nevinovat, orfan deja de tată la o vậrstă fragedă, moartea președintelui mi se părea mai puțin tragică decật moartea tatălui meu, deși se pare că razele X aveau aceeași proveniență. Incidentul ma marcat oarecum, deoarece mi-a scăzut prestigiul în rậndul colegilor de școală, mai puțin a celor de
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
și de fisc, vine fondul monetar. Dacă mai ai de doi bani speranță, te jupoaie justiția oarbă de viu, că e canibală... Numa’ că unii sunt mai ațoși, ca Costel ăla de la Craiova și justiția are dinții moi. Gigi e fraged, bag de seamă. Da’ Gigi, om cu frica lu’ Dumnezeu În sân și cu ochiul dracului În portofel, s-a scos. A sărit de pe grătarul justiției. Măcar de Înviere... Se-aude Ploieșteanu, cântând despre trenul care trece printre munți, ca
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
scăpat În fața camerelor de luat vederi. Toți fură, bă, toți fură... În țara asta, cine nu fură ori e prost, ori a plecat În altă țară. Hai să fim serioși, că beția mă face mai lucid. Am observat asta din fragedă pruncie. Se fură la patru mâini. Vadim a zis-o pe asta, nu-l agreez În toate momentele, dar a zis-o. Furtul, dragii mei, devine comoară națională, interes național, scop final al Întregii națiuni. Gicu și Gore bat palmele
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
prin cârciumă, se zice că nu picăm, numa` note mari avem. Da` ei? Cum intră ei În viață, mă, cu bemveul de la tata, cu poșeta de la mama, cu parfumul de la vecinul cu bani care vrea să pună mâna pe carne fragedă? Știi ceva În acest sens? Ai vreo informație precum că la noi, În bloc, s-ar petrece așa ceva? Nu, Sandule, da` așa e viața acu`, parcă tu nu vezi, nu simți, nu iei pulsul În fiecare zi?! Ai auzit ce
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
-a fost. Nilul mișcă valuri blonde pe câmpii cuprinși de Maur Peste el cerul d-Egipet, disfăcut în foc și aur, Pe-a lui maluri gălbui, șese, stuful crește din adânc; Flori, giuvaeruri în aer, sclipesc tainice în soare, Unele-albe, nalte, fragezi, ca argintul de ninsoare, Alte roșii ca jăratic, alte-albastre, ochi ce plâng. Și prin tufele de mături, ce cresc verzi, adânce, dese, Păsări, îmblînzite-n cuiburi, distind penele alese, Ciripind cu ciocu-n soare, gugiulindu-se cu-amor; Înnecat în vecinici visuri, răsărit
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
sună-n viața lumii a mieze-nopții oră Atunci prin ceruri îmblă zâmbind amorul orb, De îngeri suflete-albe văzîndu-l se coloră Și ochii lor albaștri privirea lui o sorb; Plecând spre pământ ochii ei timizi se-namoră În pământești ființe cu fragedul lor corp Și prin a lumii vamă cobor bolnavi de-amor În corpurile de-oameni ce-aștept-venirea lor. Dar pîn-ce corpu-n lume un înger îl cuprinde, De-asupra vămii lumii pe luminoase căi Imperiul lui cel mare o stea în cer
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
să mă cert Urmînd cu-a mele brațe o umbră în deșert... Pîn-ce-n sfârșit ajuns-am să mângâi chipul sfânt "Al celei mai frumoase femei de pre pământ. "Ce zeu din cer te puse în calea mea să ieși, "O fragedă ființă ca floarea de cireș! "Cum s-a putut ca-n lume așa minuni să stee, Căci tu ești prea mult înger și prea puțin femee! "Și fericirea-mi, scumpo, nici îndrăsnesc s-o crez. "Tu ești? Tu ești aievea
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
calea pe care trebuie s-o urmeze, 24. Dumnezeu Se îndură de el și zice îngerului: "Izbăvește-l, ca să nu se coboare în groapă; am găsit un preț de răscumpărare pentru el!" 25. Și atunci carnea lui se face mai fragedă ca în copilărie, se întoarce la zilele tinereții lui. 26. Se roagă lui Dumnezeu, și Dumnezeu îi este binevoitor, îl lasă să-I vadă Fața cu bucurie și-i dă înapoi nevinovăția. 27. Atunci, el cîntă înaintea oamenilor, și zice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
și a răsuflat ușurată. Profesiunea liberă dar dependentă de voința ei era respectată. Au abordat alt subiect interesant și stresant pentru ea, vârsta. Acum se oferea scrupuloasă cu tot amalgamul de vicii dar fără popou; nu-i păsa de vârsta fragedă, era expertă în amoruri... până la o limită! Unul dintre meseni ieși afară pe hol și-i zări pe cei doi amorezi, așezați pe o băncuță. Făceau preocupați schimb de telefoane și adrese. El avea un zâmbet lăbărțat pe față iar
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
fapte, isteți, își dădeau seama că timpul le rezolvă pe toate, lăsau multe de la ei și între două năvăliri de-ale dușmanilor o așteptau pe a treia... a prietenilor! Aveau în ei o dorință de libertate care se manifesta din fragedă pruncie și cu cât treceau anii, se accentua și devenea tot mai acută. De ce trebuie sa fie vasalii altui neam? De ce trebuie să se supună altora, când sunt mai buni, mai înțelepți decât ei? Această dorință imperioasă îi sufocă, însă
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
lor, Și vor să demonstreze că n-au nimic de-ascuns, N-au nici mașini, nici case de vis, ori protocol, Ci, numai vâlvătaie, ambiție și dor. În frunte-i marinarul, cu vânt mereu prielnic, Ce-și numără biștarii pe fragede gurguie, Purtate-n decolteuri, pe trupul feciorelnic De un ministru falnic, ce tinde să se suie, Lâng-un Cocoș, un Flutur, dar și un matelot Tânjind pe blonda-i față la acte deocheate, Ea vrea să înnoiască turismul peste tot Și
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93374]
-
împreună sau mai bine zis am ridicat-o de subțiori. Odată ajunsă în picioare, s-a răsucit către mine și buzele noastre au făcut cunoștință, bucuroase că tot ce au povestit șuvițele de păr era adevărat. Adică moi, dulci și fragede, chiar dacă vântul le-a uscat și înăsprit puțin. Am luat-o de mână și ne-am oprit în camera mea. Eram zgribuliți de vântul pe care nu l-am simțit pe malul lacului. Am făcut dușuri fierbinți, pe rând. Eu
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
priceperea în organizarea și efectuarea muncilor agricole și gospodărești, cinstea etc. erau criterii valorice operante în alegerea ginerilor sau nurorilor („...este din familie de oameni harnici, cuminți, gospodari, săritori” etc.). Familia rurală își pregătea copiii pentru muncă de la cea mai fragedă vârstă. Când copilul începea să se țină suficient de bine pe propriile picioare și înțelegea cerințele părinților, i se punea în mână o vărguță și i se încredințau câțiva boboci, pe care trebuia să-i păzească (avea, de acum, o
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
doar un preș de zdrențe, bălțat. Pe mașina de gătit stătea un fier de călcat cu cărbuni. Iar pe pat stătea mama, cu aerul ei modest pe care l-a avut întotdeauna, dar tânără și cu părul sticlind în lumina fragedă din fereastră... După câteva luni m-am întors pe Silistra (care acum se numește Pîncota) ca să fac niște fotografii cu casa. Aveam un aparat Polaroid și vreo zece filme, dar toate pregătirile mele nu mi-au mai servit la nimic
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
își iese din țîțîni" și se manifestă cu adevărat în măreția ei mereu schimbătoare. Bietele noastre valori - cu cât mai sistematizate, cu atât mai iluzorii - sânt zdrobite atunci așa cum pescarul fărâmițează între degete căsuța de nisip a larvei pe care, fragedă și roză, o va înfige-n cârlig. Nu e nevoie însă de o apocalipsă ca să ne dăm seama de asta ("căci înțelepciunea lumii e nebunie în ochii Domnului"). E suficientă o turnură neașteptată a istoriei sau o schimbare de paradigmă
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
de cămașă de mătase liliachie prelungită în niște nădragi strâmți, ascundeau bine trupul. Și pe urmă chiar ceilalți, cărora părul din creștet le lipsea, n-aveau bărbi, nici mustăți și nici nu păreau să le radă. Aveau fețe de flăcăiandri fragezi sau de fecioare. După câtva timp, ceilalți trei își lăsară lucrul sau ceea ce făceau și se uitară la Auta, care acum se obișnuise cu aerul împuținat, și zâmbea, ca să facă și el ceva. Străinul care-l adusese, acum se dezbrăca
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
de robi, drumul spre pisc e așa de pieptiș că nici n-ar putea-o clinti! spuse Auta îngîndurat. Străinii se priveau fără să vorbească. - Să rămânem aici, lângă apă, spuse femeia. Auta se uită la ea, la gingășia ei fragedă, și își aduse aminte de Nefert. Cârmaciul se apropie de Hor: - Cred că am să vă scot din încurcătură, zise el. Auta merge întîi cu mine în luntrea mică, să alegem locul în pisc. Apoi vă spun ce am de
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
Slăvite, avem un slujitor care a văzut începutul nenorocirii și știe să povestească frumos. - Aduceți-l! În scurtă vreme, o barcă se duse și se întoarse cu acel slujitor. Pe o masă dintre jilțuri se aflau poame și vinuri, carne fragedă de păsări fripte pe jăratic, turte de grâu cu miere... Preoții se desfătau cu acestea, iar slujitorul adus se așeză pe punte cu picioarele îndoite sub el și începu să povestească: - Am văzut o stea căzută din cer pe pământ
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
prieten. Drumul spre miazăzi și îndărăt izbutise să împrietenească și pe cele trei pământence. Nefert era însă prietenă și cu gingașa femeie străină. Cu ochii lungi și înguști și cu pielea de culoarea laptelui în clocot, femeia străină părea mai fragedă ca o copilă pământeană, totuși își dăruia prea puține răgazuri, chiar dacă și ei începuse să-i placă să umble cu Nefert pe întinsul podișului să culeagă flori. Acum, când mai veniră două femei, veselia luntrei argintii putea crește, dacă avea
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
sau săruri Epsom. Greenlife®, produs și comercializat de V. Earl Irons, Inc.*, sub marca „Vitratox”, este unul dintre cele mai bune suplimente alimentare pe care le puteți cumpăra. Este făcut din extractul uscat din sucuri stoarse din mlădițele tinere și fragede ale frunzelor de cereale crescute în sol fertilizat organic, fără pesticide. Sucul este uscat în vid, la câteva secunde după ce este extras, pentru a menține un conținut maxim de vitamine, minerale, aminoacizi și enzime esențiale. Acest produs, deși este extras
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
TREABĂ. Asta-i situația. 0000000000000000000000000000 Curva Începe să 00 mănâncă00000mănâncă00000000ân minte să-mi iau niște pește la cină acolo la 0000000000000mănâncă000mănâncă0000n vreme ce ea a plecat, slavă pulii. Merg până 000000000mănâncă0000mănâncă00000la magazinu de delicatese, și Înfulec un pumn de 000000000da000000000da000000i fraged egrefin alb În sos auriu 00000000000000000000000000ce doctorul, și nu vraciul ăla de Rossi cu aversiunea lui față de prăjelnițe, mi-a recomandat. E timpul să Îl sting cu câteva băuturi. Mă duc la Royal Scot și comand o halbă, apoi chem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
să dezvăluie ceea ce ar fi trebuit să rămînă un secret de familie. De aceea, copiii au învățat să răspundă la aceste întrebări prin minciuni. După cum observă du Boulay (1974:74), "copilul este inițiat în tainele minciunii încă de la o vîrstă fragedă, deoarece nesinceritatea este necesară pentru a păzi familia de curiozitatea și răutatea comunității". Apoi, mai există și minciuni spuse pentru că este absolut necesar, pentru a lua apărarea unui prieten sau unei rude. Du Boulay descrie o minciună pe care a
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
aproximativ jumătate din copiii americani de trei ani pot spune minciuni reușind să-și controleze expresia feței în așa fel încît să nu se dea de gol (Lewis et al. 1989). Astfel, cercetările arată că, începînd să mintă de la vîrste fragede, copiii își perfecționează treptat această capacitate. Legătura între minciuni și fantezie, asupra căreia Ferenczi (1955:77-80) atrage atenția, poate fi observată în viața adulților în întreceri de minciuni, organizate uneori pentru amuzament și/sau în scopul strîngerii unor fonduri; ne
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
forma lor adevărată, însă copiii trebuie să învețe ce minciuni sînt inofensive sau sociale și care dintre ele nu sînt. Dunn și Wooding (1977:46) atrag atenția asupra cercetărilor care arată că jocurile imaginative ale copiilor încep la vîrste mai fragede acasă decît în laboratoarele psihologilor. Rămîne însă de văzut dacă există diferențe similare și între tendința copiilor de a minți în laborator și comportamentul lor în lumea reală, acasă, din moment ce puține studii asupra minciunilor spuse de copii, efectuate de psihologi
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
de adulți, DePaulo și Rosenthal (1979:1717) ajung la concluzia că "iscusința în a scăpa nedescoperit în privința propriilor minciuni pare să nu aibă absolut nici o legătură cu abilitatea de a sesiza nesinceritatea altora". Copiii încep să mintă la o vîrstă fragedă; însă cum stau lucrurile în privința capacității de a depista minciunile spuse de ceilalți? DePaulo și Jordan (1982) sintetizează rezultatele cercetărilor psihologice, întreprinse exclusiv în laboratoare, afirmînd că descoperirile nu au nimic încurajator; poate că studiile subestimează capacitatea copiilor de a
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]