79,993 matches
-
ouoa, ouoa-oaoa! (chiuie că indienii). Scuzați...M-am bătut cu palma peste gură, ca indienii de la noi din bătătura, fiindcă-mi vine să vă spun o poveste canadiană. Au avut cană dienii-ăia de pește Prut, pardon: Niagara, un prim ministru frumos, necăsătorit, care a făcut amor secret cu o rusoaica de la cominform și sia dezamăgit alegătoarele. Iar ele nu mai votau, dar îi cântau, nu stiu daca pi franțuzești sau pi englezești, dar îi cântau: Îți amintești di zilili aceli, Când
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
făcut spre alții temenele? Că nu voiau nici Kentul, nici valută, Votându-vă frumoasă, ca și sluta! Acum v-ați răsuflat, Votanții v-au zburat Va știe bine orice lele Cât sunteți de belele... Ah, visurile mele! Nu vreau bărbați frumoși, Perfizi și mincinoși. Câștig eu singură valută Și Kent; că nu sunt sluta! Noi facem reclamă obiectivă. Tuturor! Tuturor?... Și ce, guvernul nu-i al tuturor? Dacă ar fi al tuturor, n-ar mai avea opoziție. Și ce: Așa are
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
bărbierește și asta la înaltă ținută și numai la prețul de 5 $ UȘA. Așa cum există și automobilul Mercedes S-classe lângă trăsura trasă de boul cu cocoașă, care are frâiele băgate prin nări. Dar să spunem și despre cele bune și frumoase, văzute tot de noi. KOCHI, care se mai scrie și KOCHIN, se citește Kocii, este situat pe coasta de Vest, în Sudul Indiei, capitala provinciei KOCHIN și face parte din Statul KERALA. Orașul are o populație de trei milioane de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Est și capitala Statului Tamil-Nadu ajungem în orășelul pescăresc Mahabalipuram, care între secolele al IV-lea și al IX-lea, aici a fost un mare centru religios. Zeii lor erau: Shiva, creatorul și distrugătorul lumii; Vishu, păstrătorul ordinei universale și frumoasă lui nevasta Lakshimi, zeița frumuseții și a fericirii. Spre venerarea lor, dar și a altor zeii din Pantheonul Hindus, Regii Pallava au ridicat aici temple săpate în stâncă și împodobite cu scene din istoria faptelor lor legendare. Acestea sunt cunoscute
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
de “Victoria Terminus”, Gară Centrală din Bombay, un splendid exemplu de Arhitectură Gotica, prin care circulă în fiecare zi o jumatate de milion de călători. Construită din 1880 are în mijloc un ornamental “turn cu ceas”, unul dintre cele mai frumoase din lume, astăzi sub patrimoniul UNESCO; 4. Muzeul Național C.S.M.V.S. - Chhatrapati Shivaji Maharaj Vastu Sangrahalaya, fost “Prințul Wales Museum”. Acest palat, ridicat cu ocazia vizitei în Bombay în anul 1909 a Prințului Wales, a fost construit tot de către George Wittet
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
safari. Este bine de știut că avioane charter fac curse, catre “Sanctuarul Național al Indiei”, TAJ MAHAL, uimitoarea reușită arhitectonica, a marilor construcții indo-islamice, “chintesența arhitecturii indiene,” care are la bază tulburătoarea poveste de dragoste dintre maharajahul Șah Jahan și frumoasă lui soție Mumtaz Mahal (perla palatului). El a transpus în marmură, printr-un “mausoleu sub formă de moschee”, toata durerea să pentru care a adus din Persia, Turcia, Veneția, Samarkand și Bordeaux arhitecți, ingineri, sculptori, caligrafi etc. Aceștia, împreună cu 20
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
în lapte. Păcat. Altădată se muiau. Altădată. Acum beau laptele și mă duc să mă culc alături de ea, fără să-i povestesc nimic. Ar râde de mine, de visul meu zbuciumat într-un oraș totdeauna liniștit. CANDELA MAMEI ...Cât de frumoasă ai fost mama Și primăvară ține minte, Șoptește plopilor în taină S-adie-aducerile-aminte. Șuvița orelor uitate Mi-o răscolește peste frunte Iar gustul merelor furate Musca din vorbele-mi cărunte. Mama,-mi faci semne de departe Din prispa udă-a inserării
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
domnișoara Puchiu cu Beba. Deși noi nu am avut-o că profesoară pe Beba, (era la liceul de fete) le priveam plini de admirație când le vedeam împreună pe stradă. Una fină și delicată că un bibelou de Sevre, alta frumoasă că o pictură de Aman, adică Beba și domnișoara Puchiu. Cand le vedeai pe amândouă, vedeai întruchiparea candoarei și a frumuseții sublime. Dacă și astăzi eu că și ceilalți colegi ai mei putem declama fragmente întregi din Divină Comedie a
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
am întrebat cum a putut să nu facă pictură. Liceul Alexandru Lahovary Vâlcea(continuare din numărul trecut) Nu vremile sunt sub cârma omului, ci bietul om sub vremi Avea talent în pictură și Petrică Monea, cum de altfel și scria frumos. Peste ani de zile aveam să-i vizitez o expoziție de pictură la București când mi-a spus: Modelul meu a fost Emil Ștefănescu, păcat că nu am avut talentul lui. Îmi aduc aminte de cum Emil ne-a povestit odată
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Petriceicu Hajdeu și se descurcase cu distribuția cum putuse printre elevii mai mari. Noroc că nu era decât un rol feminin, personajul Vidra, dar luase pe fata colonelului Fuks, care era în clasa 8 la liceul de fete. Doamne, ce frumoasă femeie. Poate puțin cam planturoasa, dar ce brunetă focoasa și plină de draci era. Și ce mariaj anapoda (după părerea noastră) avea să facă cu tânărul Simian, băiatul patronului Tăbăcăriei din Râmnic, care o fi el calitățile lui, dar că
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
ne trăiești Nea Costică!. Și a încheiat scrisoarea: Nu mi-aș fi închipuit niciodată că eu să-ți încep carieră, iar tu să mi-o închei. Păstrez cu duioșie scrisoarea și recunosc cu emoție că este una dintre cele mai frumoase amintiri din viața mea. Mai ales că nu numai că „mi-a început cariera” dar datorită lui am și luat bacalaureatul. Cu chiu cu vai am ajuns în clasa 8. Cred ca daca as fi fost în locul profesorilor, nu as
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
lumi străine, paharul să sorbim licori divine și sufletul, ștergar de mângâiere al frunților turbatei noastre ere. acum, c-am spus la lume cine ești eu te-aș ruga să nu îmbătrânești; privește toate florile de-afară; tu esti simbol frumos de primăvară. mai ai de mers spre viața, măi vâlcene. te-așteaptă pajiști mari cu cosânzene și-ți cresc nepoți cu zbenghiuri peste frunți; ține-te drept, c-o să le joci la nunți și dac-o fi bătrân - și o să
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
firesc 7 oglinzi ce toate oglindesc Același obiectiv: Nimic. CREDEM Doar noi credem că unele stele Strălucesc mai puternic decât altele. Sau că ele-ar străluci la fel. De fapt, nici nu există Stelele țel VIAȚA Ea cântă Cea mai frumoasă simfonie La coardă sufletului meu De omenie De ce, oare de ce nu sunt în stare Să mă opresc și s-o ascult? Întrebarea mă Obsedează de mult... ARMONIZARE Iubirea noastră crează Universuri. Totul e atat de simplu: Hai să intrăm în
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
în amintiri...în rugăciuni... ÎNGERUL L-A STRIGAT la plecarea lui FĂNUȘ NEAGU sunt trist și nu-s prea trist, de ce aș fi? englezu-a zis TO BE OR NOT TO BE. Fănuș A FOST prin văile de plângeri, unul dintre frumoșii noștri îngeri. prin lumea largă, lungă i-a fost goana. rămîn în doliu Stela lui și Oana. el doarme dus pe aripi de eter și Mircea Micu îl așteaptă-n cer. acolo, printre flamele din nori, vor scoate ALMANAH cu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
și nici o tăgăduire a vieții<footnote V. V. Zenkovsky, op. cit., p. 19. footnote>. Ascetul nu luptă împotriva corpului, ci a cărnii. Pentru a-și salva trupul trebuie să dezrădăcineze din el egoismul. Lupta spirituală și asceza duc la frumusețe, fac persoanele frumoase, deoarece permit propriului corp să trăiască din ce în ce mai mult ca și corp pnevmatic, spiritual, ca loc al iubirii<footnote Marko Ivan Rupnik, op. cit., p.23. footnote>. În timpul încercărilor de a ieși de sub influența malefică a ispitelor diavolești, care împing spre pofte
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
chin greu, înaintea chinului din iad, că-ți umple sufletul de neliniște și tulburare<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Mateiă, omilia XVII, 2, pp. 220-221. footnote>. Același autor, în altă parte, sfătuiește: Când tu vezi o femeie frumoasă, nu te gândi de’ndată cum ai putea să te bucuri de plăcerea ei, ci cum să te izbăvești de această plăcere<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei II Corinteniă, omilia VII, p. 109. footnote>. Prin intermediul
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
159. footnote>, pământ este și cenușă<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Mărgăritareleă, p. 7. footnote>. Deci, asceții răsăriteni ne îndeamnă ca, în acele momente de ispită și atac, să medităm la soarta care așteaptă un trup omenesc, oricât de frumos ar fi el, după moarte: pământ și cenușă, viermi, putreziciune și urâciune. Frumusețea trupului - spune Sfântul Ioan Gură de Aur nu-i făcută din altceva decât din flegmă, sânge, scurgeri, fiere și hrană amestecată cu sucuri. Ochii, obrajii și toate
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
în fiecare zi hrana aceea care le vine din stomac și ficat, atunci pielea s-ar zbârci, ochii s-ar duce în fundul capului și îndată toată frumusețea chipului ar zbura. Așadar, dacă te-ai gândi ce-i în lăuntrul ochilor frumoși, ce-i în lăuntrul unui nas statuar, ce-i în lăuntrul gurii și obrajilor, ai spune că toată frumusețea trupului nu-i altceva decât un mormânt văruit și plin pe dinăuntru de atât de multă murdărie. Dacă ai vedea o
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
desfrâului și a desfrânării<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Despre feciorieă, p. 33. footnote>, iar curăția în căsnicie înseamnă iubirea celuilalt în Dumnezeu și iubirea lui Dumnezeu în celălalt<footnote Jean-Claude Larchet, op. cit., p. 485. footnote>. Un cuvânt foarte frumos al Sfinților Părinți spunea că, dacă în momentele în care ispita te îndeamnă a păcătui din cauza altei femei, în minte îți vei avea amintirea neîncetată a soției, niciodată nu vei păcătui<footnote Herma, Păstorul, Porunca IV, în vol. Scrierile Părinților
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
Tâlcuiri la Patericul egipteană, p. 40. footnote>. Același Sfânt Părinte spune în altă parte că ocupațiunea și grija pot de la cel dintâi atac să respingă răul, aceasta este învederat din mai multe părți. Când tu de pildă vezi o femeie frumoasă și simți ceva pentru dânsa, să n-o mai vezi deloc, și atunci ai scăpat. <<Și cum am să pot a n-o mai vedea, zici tu, atras de pofta de a o vedea?>> Predă-te pe sine-ți altor
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
care smerenia este arma împotriva vrăjmașului patima este cea mai eficientă, pentru că are ca finalitate învingerea definitivă a dușmanului. Sfântul Ioan Scărarul arată legătura indisolubilă dintre trup și suflet, cum unul pe altul se pot înălța sau prăbuși, printr-un frumos dialog în care sufletul întreabă soțul despre războaiele pricinuite: Cum și în ce fel îmi voi lega propriul prieten (scil. trup) și-1 voi judeca, nu știu; căci înainte chiar de a-l lega el îmi și scapă, înainte de a
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
colora în nici un bine prin care să atragă spre poftirea ei pe cel amăgit. Deci firea răului este amestecată, având în adânc pierzania, ca pe un vicleșug ascuns, iar în amăgirea de la arătare înfățișând un oarecare chip al binelui. Culoarea frumoasă a argintului pare bună iubitorului de arginți; dar iubirea de arginți devine rădăcina tuturor relelor [...] Așa e cu toate păcatele [...] Nu e nici absolut rău, deoarece se învăluie în floarea binelui, nici pur bine, deoarece sub el se ascunde răul
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
și pocăința în trecutul Bisericii, în rev. Biserica Ortodoxă Română, nr.3-4/1955, p. 221. footnote>. De aceleași ispite pe care le-au avut atunci protopărinții suntem atacați și noi astăzi: pofta ochilor, pofta trupului și trufia vieții. Mărul era frumos la vedere - pofta ochilor, bun la gust - pofta trupului, și dă știință - trufia vieții. Nu putem spune că noi am fi rezistat tentației. Vedem în jur atâtea suferințe de pe urma păcatului, cunoaștem din experiență amărăciunea și golul din suflet pe care
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
o binecuvântare, constituie o posibilitate nouă pe care o dă Dumnezeu omului ca să poată supraviețui în moarte, din moment ce a pierdut viața, și mai ales să supraviețuiască corect, să ajungă în punctul de a regăsi mai deplină viața și forma mai frumoasă a naturii lui în Hristos<footnote Nicolae Moșoiu, Taina prezenței lui Dumnezeu în viața umană, Edit. Paralela 45, Brașov, 2001, p.127. footnote>. Sfinții Părinți spun că hainele de piele exprimă mortalitatea biologică privită de ei ca o a doua
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
de către Sfinții Părinți în legătură nu numai cu grosimea trupului și moartea ci și cu afectele, simțurile omului și nu în ultimul rând cu apariția în om a durerii strâns legată de plăcere. Cultivarea istovitoare a pământului, profesiile, științele, artele frumoase, politica, toate activitățile și funcțiile prin care omul viețuiește în aceasta lume, reprezintă conținutul hainelor de piele. Omul fusese inițial creat pentru a duce o viață îngerească, iar prin cădere va duce una care îl apropie mai mult de animalitate
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]