17,773 matches
-
îl va înăbuși pe cel din interiorul meu, dar nu am realizat nimic, m-am ales doar cu un ochi puțin înroșit. De îndată ce m-am întins pe cearceaf m-am gândit la tine, la o noapte când te-ai lăsat furat de somn. De obicei eu ședeam trează în pat, lângă tine, îți așteptam plecarea, tu te ridicai încet de lângă mine, te mișcai ușurel deși știai că nu dorm, îți plăceau gesturile furișe, te prindea ipostaza de a te retrage din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
lângă bordura trotuarului și păși pe terasa unei cofetarii. Se așeză la o masă cu ochii pe arțarul din fața lui, cu frunzele îngălbenite și ceru o cafea. Cuprins: Ioan HOLBAN Viața ca un hățiș foarte des 5 Cârtitorii 11 Te fură viața 121 Să nu te lupți cu morile de vânt 211 În colecția Epica au apărut: (alfabetic): Constantin PÎRÎIALĂ DOROȘ, Cuib de litere Vasile IFTIME, De la Petru citire Romel MOGA, Drumul regăsirii Gheorghe SCHWARTZ, Hotarele istorice Constantin SIMIRAD, Pelerin prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
vaporizat, iar eu îl am pentru mine în seara asta, stă pe scaun și mă cheamă în brațele lui, îmi dă din gură un biscuite, iar degetele lui lungi stau la pândă în dreptul buzunarelor de pantaloni, la spate, pe piele, fur fericirea pe bucăți, dar asta voi simți mai mult în hotel, spre seară, când totul va fi doar la revedere, deși mai era ceva timp de stat împreună până dimineață, voi ști că pleacă a 2-a zi, de tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
sâni, ah, de pernă, nu te mai poți opri din foame, te simt, te am, mă ai, la limita ființei tale, la granița fericit-fericită, iubit-iubită, cu toate licorile care curg și fac buzele moi și mari și multe în aerul furat în grabă și contra timpului, ajungi din ce în ce mai adânc, mai adânc, în carne, în tine, în mine, în altceva, ahh, nu mă mai pot opri din sărut și din disperarea asta a noastră care ne vrem acum, amândoi, în același timp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
întreb eu pe Marius, peste el, când seara avea premieră și era chiar 11, de ce nu mă lași să te sărut niciodată, și el mă lasă, și îl sărut și mă strâng în jurul buzelor lui, încet, ca un șarpe care fură ceva doar pentru el, încet, dăruit, ca un pui care-și scoate singur măruntaiele, semănă a dragoste, de neajuns. Aș vrea să fim iar acasă, spune Pinochio, pe spate, în garsonieră, și să stăm iar pe jos și să ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
de zi, zi de zi... să fac clătite cu brânză de vaci și stafide, pilaf cu pui, mere la cuptor cu scorțișoară și miere... Sunt mică iar și stau în cur pe vad pe o movilă de leuștean uscat. Ciorile fură nuci și le smulg din cioc în aer, grădina e plină de verdeață cu viață, doar foșnet de toamnă în uscăciune. Sunt transparentă și poroasă și se citește din mine, cuvintele simt nevoia să iasă și să mă exprime într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
vizează intriga acesteia, momentul în cate ”scrisoarea pierdută” devine deja personaj, declanșând acțiunea piesei. Zoe Trahanache pierde din neglijență scrisoarea de amor pe care Ștefan Tipătescu, prefectul județului, i-o trimisese. Scrisoarea este găsită de către Cetățeanul turmentat, căruia i-o fură însă Cațavencu, un politician abil, folosind-o ca mijloc de șantaj electoral. Dar și Cațavencu pierde la rândul lui scrisoarea pe care și-o pusese în căptușeala pălăriei și aceasta ajunge iarăși la destinatar. Acest periplu al scrisorii pierdute dă
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
fiu al lui Ștefan a Petrei și al Smarandei Creangă, cu domiciliul în satul Humulești de pe apa Ozanei, ținutul Neamț. Inculpatul se face vinovat de săvârșirea următoarelor culpe: furt calificat din bunurile mătușei Mărioara și din bunurile publice. El a furat cireșele din grădina mătușei și pupăza din tei care era ceasornicul satului; tulburarea liniștii publice: în ziua de 30-31 decembrie, orele 1200, când împreună cu alți tovarăși de joacă, au făcut mare tărăboi pe la casele sătenilor, culminând cu scandalul de la casa
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
construcția ei, omorârea unei capre, sunt pagube majore pentru vârsta inculpatului. Mai departe, la pagina 63, citim: ,,Odată, vara, aproape de Moși, mă furișez din casa ei și mă duc, ziua miaza-mare, la moș Vasile, fratele tatei cel mai mare, să fur cireșe... Și mă chitesc eu în mine, cum so dau ca să nu mă prindă...”. Iată deci o faptă săvârșită cu premeditare; inculpatul declară deschis: ,,mă duc să fur cireșe” cu nonșalanța cu care ar spune: ,,mă duc să cumpăr cireșe
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
duc, ziua miaza-mare, la moș Vasile, fratele tatei cel mai mare, să fur cireșe... Și mă chitesc eu în mine, cum so dau ca să nu mă prindă...”. Iată deci o faptă săvârșită cu premeditare; inculpatul declară deschis: ,,mă duc să fur cireșe” cu nonșalanța cu care ar spune: ,,mă duc să cumpăr cireșe”. Dar, acest fapt a atras după sine un altul, căci după cum bine veți observa, acestea se înlănțuiesc între ele. La pagina 63, citim: ,,până ce dăm cânepa toată palancă
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
fost doar părtaș și nicidecum autor în acțiunea de punere a poștelor. În consecință, toate aceste fapte, considerate de acuzare incriminante, sunt în esență niște zburdălnicii specifice vârstei. Acela dintre dumneavoastră care măcar o dată în copilărie n-a fost la furat mere, cireșe sau struguri, care n-a fugit la scăldat într-o zi călduroasă de vară, care n-a fost cu plugușorul în serile frumoase de Anul Nou, acela n-a avut copilărie, iar cine n-are copilărie n-are
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
suflete, copleșindu-le; părea că fluierul vântului se rostogolește dur ca apoi sa se topească într-un râu stins de note; vine toamna cu mantie ruginie, cu trenă lungă; hlamida ei are o mulțime de nuanțe cafenii; o boare a furat puful păpădiilor; regina mândră în culoare vine în caleașcă aurită; vine harnică și de bunuri darnică; năframa ei de aramă; copacii au veșmânt de aramă; a rumenit frunzele; a așezat pe firul de telegraf ultimele rândunele ca un șirag de
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
rătăcește peste tulpinile florilor rămase fără frunze ce stau strâmbe asemenea crucilor de lemn dintr-un cimitir. Doar unele tufănele își mai înalță capetele și apoi se strâng iarăși zgribulite de frig. Mai stai toamnă! Nu pleca! Toamnă, nu-mi fura timpul ca să-mi dăruiești zâmbetul unui copil fericit ... căci nu pot să râd ... Zâmbetul meu amar împreună cu ecoul se topesc în culorile asfințitului. Norii plutesc pe cer ca parașutele de mătase ale păpădiilor... Zadarnic te tânguiești, îmi șopti un glas
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
de tei! Nu mai spune... Coboară-te jos că te căptușesc eu! Nică nu vroia, dar a sărit gardul și a fugit acasă. Vino înapoi, lașule! Dar ce să mai insist... Vrând să se răzbune, Nică s-a gândit să fure cireșe. În sat erau destui cireși, dar numai la noi și Petre dădeau în copt. La Petre nu se putea, deoarece avea vreo cinci câini. Nică se furișează tiptil și se șupurește pe sub gard și țuști! în cireș. Eu eram
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
Totuși, l-am urmărit pe ascuns. S-a dus la o casă țărănească, să-l ceară pe Ion, vărul său, de la mătușa Mărioara, pentru a merge la scăldat. Acum nu mai aveam nici un dubiu, era chiar Nică. Știam că va fura cireșe de la mătușa Mărioara, căci am citit Amintiri din copilărie. Nevrând să-l opresc, căci voi schimba amintirile sale și copiii nu vor mai avea ce învăța, îl întreb cu o anume curiozitate: Tu ești Nică, copilul Smarandei, nu? Da
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
sale și copiii nu vor mai avea ce învăța, îl întreb cu o anume curiozitate: Tu ești Nică, copilul Smarandei, nu? Da, de unde știi? Ei!... vreau să-ți cer ceva! Spune! Aș vrea să mă iei și pe mine la furat cireșe! Da de unde știi?... cum te cheamă? Anca. Te iau, Anca! răspunde el cam cu o jumătate de gură. Plecăm noi de la mătușa lui și ajungem drept în fața cireșului cărpănoasei mătuși. Începem a cărăbăni la cireșe și deodată apare mătușa
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
parcuri de distracții, hoteluri moderne și magazine cu reclame luminoase. Dacă în anul 1999, a continuat spiridușul, în Sahara nu creșteau decât palmieri și cactuși, acum trotuarele străzilor sunt străjuite de diferiți arbori. În parcuri special amenajate, privirile turiștilor sunt furate de florile în mii de culori și de fluturașii care zboară veseli. La Polul Nord sunt amenajate acum cele mai frumoase patinoare și pârtii de schi, unde se antrenează campionii din lumea întreagă. Pe lângă toate aceste schimbări în bine, au avut
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
poate exista, cu siguranță, dar păstrând doar marele BINE și atunci ea ar fi, desigur, minunată. Alina Moise, clasa a VI-a C CUGET Să nu-mi închideți visul, cât timp nu i-am pus aripi! Să nu mi-l furați, atât cât nu l-am prins în mâini și nu l-am lăsat eu să alerge prin viață! Știu, știu că e doar o imagine fără chip, dar vă rog lăsați-mă să cred în el! Nu mi-l aduceți
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
minunată de vară. Urmăresc cu mare interes un film prezentat de un post de televiziune. Acesta se numește Nikita. Laboratoarele imense și sistemele sofisticate aflate în acea încăpere mă duc spre o lume puțin știută de noi, lumea calculatoarelor. Mă fură somnul, iar visul mă duce încet în acea lume. Calculatoarele care mă înconjurau erau exact ca în film, iar eu lucram foarte bine pe ele. Atunci un calculator mi-a vorbit: Andreea, tu ești o fetiță bună și văd că
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
Se câștiga În acest fel În frumusețe dar se pierdea din Înălțime, ceea ce nu era atât de grav, având În vedere că primarului Îi plăceau ciupercile. În special cu maioneză. „... spre gloria nepieritoare a acestui străvechi loc de civilizație românească”, fură ultimele cuvinte ale discursului pe care profesorul de desen Îl situă, prin profunzimea și evidența ideilor, la o altitudine civică și intelectuală la care generații de oratori aveau să aspire cu timiditatea cuvenită. În liniștea recunoscătoare ce urmă, iubitorii de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
cei mai bine informați, susțineau că ar fi apărut În Occident, În versiune integrală, dar sub pseudonim: Adorno, cică. Voci cârcotașe autorizate susțineau chiar că Adorno ar fi diferit de Pleșu și că plagiase pur și simplu cartea filozofului român, furându-i nu doar ideile, ci și ceea ce e mai important la o carte: titlul. Istoria locală a capodoperelor nescrise conținea titluri demne de marile literaturi ale lumii. Când ai găsit titlul, cartea e gata. Căutarea lui ocupa o bună parte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
niște răspunderi. L-au Întrebat dacă se simte bine, dacă nu-i lipsește ceva. Nu-i lipsea nimic. Tocmai compara piftia Zorelei cu alte piftii. A lor ieșise ca la carte. Mânca și păzea de hoțomani astrahanul Zorelei. Cine să fure o blană cât o iurtă? Și de unde hoți În casa asta? Totuși, paza bună... O femeie fără blană, Gheretă, e ca România lui Rosenthal fără drapel, zicea cu tâlc domnul Zegrea. El Însă Înțelegea ce voia să spună domnul farmacist
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
pe care orice regiment de Îngeri o putea acorda oricui, fără dispensă de „Sus”, pentru rezultate meritorii În pregătirea de luptă și politică, o dată la câteva sute de ani. În timp profan, o dată pe lună. Unul ca el te poate fura și să rămâi totuși cu portmoneul plin, te poate viola și să rămâi virgină, să te strângă de gât și să poți cânta apoi arii din opere, să te Îngroape de viu și tu să zburzi apoi prin parcuri, lanuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
o parte. Era cam egoist de felul său și, la urma urmei, avea și el dreptul la fericire, chiar dacă a lui era una Întâmplătoare. O mângâa pe Zorela din priviri și recita În gând: Ce-am găsit, eu n-am furat, numai Dumnezeu mi-a dat! Simțindu-i mângâierile, Zorela se lipea somnoroasă de pieptul lui Brândușă, spre bucuria lui Gheretă care Încă se putea mândri cu vigoarea privirii sale. 23. Toată viața nu făcuse altceva decât să o iubească pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
ani de separație. Autocarul era parcat pe rue La Fayette. În ziua hotărâtă pentru Întoarcere, În afară de cei trei șoferi nu era nimeni. Pentru orice eventualitate, ghidul a făcut prezența În nădejdea că va fi auzit de cei care se lăsau furați de cafele și cruasoane În cele câteva cafenele din apropiere. Cum nimeni nu părea dispus să renunțe la micile plăceri pariziene, a dat semnalul de plecare. A uitat de toți și de toate Îndată ce și-a pus capul În poala
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]