2,915 matches
-
este un arhaic demon malefic, al cărui unic rost este distrugerea lumii. În folclorul mitic românesc, el este făcut răs- punzător pentru cutremurele de pământ, pentru boli, pentru furtunile și grindinele care distrug recoltele (94). El este cel care roade furcile (arborele) pe care se sprijină pământul, el este cel care ciclic fură (devorează) astrele și însemnele divine ale ordinii cosmice și tot el este cel care, „la vremea de apoi”, va distruge complet lumea prin potop de apă sau de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Arachne, metamorfozată în păianjen de zeița Atena, în urma celebrei confruntări dintre cele două țesătoare mitice (54). Atena era considerată atât patroana războinicilor, cât și a țesătoarelor, motiv pentru care era reprezentată cu o lance într-o mână și cu o furcă de tors în cealaltă (62, fig. 193, 299). Lancea și furca de tors sunt arme/unelte analoage, în esență, cu cele primite de Tezeu din mâna Ariadnei : securea și ghemul. Aceste două simbo- luri sunt doar aparent antinomice. Din perspectiva
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cele două țesătoare mitice (54). Atena era considerată atât patroana războinicilor, cât și a țesătoarelor, motiv pentru care era reprezentată cu o lance într-o mână și cu o furcă de tors în cealaltă (62, fig. 193, 299). Lancea și furca de tors sunt arme/unelte analoage, în esență, cu cele primite de Tezeu din mâna Ariadnei : securea și ghemul. Aceste două simbo- luri sunt doar aparent antinomice. Din perspectiva mentalității arhaice, ambele sunt folosite (așa cum face și Tezeu) ca „arme
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
pânza sa. Pe de altă parte, după unele variante ale legendei, Ariadna s-ar fi spânzurat (Plutarh, Thezeus, XX), tipică reprezentare simbolică a păianjenului suspendat în aer de propriul său fir. De asemenea, pe vase vechi, Ariadna e zugrăvită mânuind furca și fusul în poziția clasică a torcătoarei și, apoi, dăruindu-i lui Tezeu fusul cu firul tors sau ghemul (6, I, p. 27). Firul depănat de Tezeu este o întruchipare a „memoriei” drumului (vieții, inițierii etc.). Ca și în cazul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
probabilă mi se pare a fi o altă soluție. În afară de înțelesul de „știulete de porumb” și de „drug”, cuvântul drugă mai are în popor semnificația de „fus gros [mare] de tors firele pentru urzeală”. Vezi în balade populare : „Una din furcă torcând,/ Alta din drugă ’ndrugând” (19, p. 608). Sunt și alte cuvinte din această familie : „drugătură” (fire groase, toarse cu druga), „drugă- noaie” (femeie care toarce cu druga) și, mai ales, cunoscutul verb „a îndruga”, cu sensul propriu de „a
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
pentru a-l lega : Scurt, mai scurt că mi-l lega Cu cordița arcului (28). Anume în acest tip de mentalitate își are sorgintea prestigiul simbolic cu care sunt încărcate uneltele de tors și de țesut (fus, drâglă, drugă, spată, furcă etc.). Funcția lor este dublă : una războinică (lovesc, străpung etc.) și, mai ales, una magică (leagă). Astfel se explică frecventa lor utilizare efectivă în riturile de exorcizare (15, pp. 82-83 ; 9, pp. 149-150) sau doar evocarea lor în descântece și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
fuga/ Că te-oi lovi cu druga/ Unde te-oi împunge” (29), sau (de „brâncă” = erizipel) „Pe drug încălecă/ Și-n fus se-nțepă/ Și-n cuțit să junghie” (38, p. 403), sau (de „gâlci” = amigdalită) „Au plecat mătușile/ Cu furcile/ Să gonească gâlcile/ Ele la goană le lua/ Pe furcă le- nșira/ Și cu druga le-apăra/ Și cu fusul le-nțepa” (30, p. 307), sau (de „junghi”) „Că eu cu ața asta te-oi lega,/ Nouă noduri am să
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
împunge” (29), sau (de „brâncă” = erizipel) „Pe drug încălecă/ Și-n fus se-nțepă/ Și-n cuțit să junghie” (38, p. 403), sau (de „gâlci” = amigdalită) „Au plecat mătușile/ Cu furcile/ Să gonească gâlcile/ Ele la goană le lua/ Pe furcă le- nșira/ Și cu druga le-apăra/ Și cu fusul le-nțepa” (30, p. 307), sau (de „junghi”) „Că eu cu ața asta te-oi lega,/ Nouă noduri am să-ți fac,/ Cu foarfecele te-oi tăia/ Și pe pârâu
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
și ascultă ca trăsnit pe când ea țipa: - Doctore Bovard, veniți aici imediat. Craig a surprins o parte din discuția noastră săptămâna trecută. Da, da, a venit aici în casă... Lăsă receptorul să cadă, ca și cum ar fi uitat că exista o furcă. Sări în picioare, strigă pe un ton strident: - Nickson... Nickson... Nickson! - Da, doamnă? Valetul înalt, cu chip prelung se grăbi să vină prin dormitor, din hol. - Cheamă-l pe Gregory. Spune-i să încuie cele două porți și să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85100_a_85887]
-
început. — Ce știai? — Ce e în sufletul lui Velasco. Ia gândiți-vă! Lui nu i-ar conveni ca lucrurile să meargă ca unse. Pentru că n-ar mai avea multe de făcut ca tălmaci. Dar dacă toate ne-ar da de furcă, atunci ar crește și rolul lui Velasco. Dacă ne vom duce la bun sfârșit însărcinarea noastră de soli mulțumită lui Velasco, atunci Sfatul Bătrânilor nu va putea să respingă fățiș cererile sale. Velasco e om șiret. Izbucnirea lui Tanaka venea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
merg la Onești, unde cvartetul Galben a dat iar cu... subsemnatul la notar, obținând o nouă țidulă necesară Întocmirii dosarului cadastral. După săptămâni În șir de așteptare, inginerul Talpău se pare că a găsit o soluție pentru a ieși din furcile caudine ale birocrației românești și va Întocmi doar două cadastre, În locul celor patru pe care le convenisem silit anterior. Împreună cu Liliana, am zăbovit o oră la Doina, Adrian sustrăgându-se din motive numai de el știute. La un pahar de
Ultima sută by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91673_a_93187]
-
să reflecteze. 24 decembrie 2012 Dacă la slujba de dimineață m-am Întrecut În bâlbe și gafe, după-amiaza mi-am luat revanșa, timp de 3 ore făcând curățenie În Încăperea destinată aprinderii lumânărilor. Cel mai mult mi-a dat de furcă apa Înghețată din cuve, dar până la urmă am răzbit-o, deși n-am avut la Îndemână decât o șurubelniță. N-am Îndepărtat decât gheața de la suprafață, după care am cărat trei roabe de nisip și am creat un strat de
Ultima sută by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91673_a_93187]
-
Trebuie să recunoaștem, măcar acum la bătrânețe, că promoția noastră 1952 a fost cam neastâmpărată, și greu de stăpânit. De aceea nu mă mir că le-am cam dat de furcă profesorilor noștri, care probabil și-au făcut cruce, când s-au văzut scăpați de noi. Este interesant cum unii profesori, prin personalitatea lor, prin harul lor didactic, dar și prin omenia lor, au reușit de la bun început să-și câștige
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Nandris Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93341]
-
nu dormeau. Știind că în noaptea aceea va trebui să treacă o foarte însemnată cantitate de spirt, toată populația din partea locului veghea. La întâiele țipete, au ieșit de prin toate casele bărbați și femei înarmați cu ciomege, cu topoare, cu furci și o luptă crâncenă începu. Rezultatul a fost că doi guarzi comunali au fost stâlciți în bătaie, iar un contrabandist a fost ucis. Bineînțeles că s-au tras și focuri de revolver. După cum era și firesc, în acea noapte întunecoasă
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
Dar pe de altă parte te și stimula. În sensul că trebuia să-ți construiești în așa fel discursul încât mesajul să nu fie la suprafață. Dezvolta imaginația poetică. În plus, aveai și satisfacția că ai reuși să treci prin furcile caudine ale ideologiei comuniste. Cenzura nu funcționa după un criteriu foarte clar. Erau momente când controlul devenea extrem de drastic. Dar erau și momente când porțile cenzurii se deschideau neașteptat. Trebuia să prinzi acest moment. Eu am avut norocul să trec
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Ministerul Culturii etc.) în demersul tău temerar? Ce aștepți de la aceste instituții? Am tradus mult, poate chiar mult prea mult, și am avut multe satisfacții personale. Ba și astăzi mai există acele traduceri în comerț și se vând, nu cu furca de paie, ci ca stropșorul de apă. Eminescu (singura ediție completă din Germania) se află în al 13-lea an de la apariție și anual se mai vând până la 20-30 de exemplare dar... cumpărătorii nu sunt cititori de rând, ci bibliotecile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
atât de importante pierdute la Baia Mare.” Referitor la acuzele aduse arbitrilor de Otto Heel, antrenorul principal al Științei a replicat: “Poate ochiul dumnealui e mai avizat, eu rămân la părerea că apărarea noastră mult mai dârză i-a dat de furcă, dar nu vreau să comentez arbitrajul fiindcă n-am făcut-o niciodată.” 181 9 SEPTEMBRIE Știința II MD Bacău - Universitatea Galați 26 22 (8-9) Tinerii handbaliști de la echipa secundă a Științei au disputat miercuri ultimul joc amical dinaintea startului sezonului
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
ăsta - doar din când în când se-ntâmplă să nimerești numărul bun. La câteva minute după aceea: țâr, țâr. țâr. — Vrei să-ncetezi să mă suni? țipă nervos brigadierul. — Cling, cling. — Vai, îmi cer scuze, domnule. Brigadierul trânti receptorul în furcă, scoase telefonul din priză și se retrase la baie, unde se așeză pe vasul său de toaletă de tip occidental, cu binoclul la ochi, cercetând cu atenție păsările care ar fi putut să se ivească primprejurul în dimineața aceea. Căuta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
ce se auzea din receptor: —Și În afară de asta, noi suntem terminați. Se referea În clipa aceea la statul Israel, la tabăra de stânga și, În același timp, la el și la prietenul său. Dar după ce așeză din nou receptorul În furcă, medită puțin și se răzgândi: nu avem voie să devenim isterici. Fu pe punctul să sune din nou la Țvi pentru a-l avertiza contra disperării și isteriei care ne pândește acum pe toți. Se simți rușinat de grosolănia sa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
am avut deodată senzația că suferi. Că ai pățit ceva. Poate te-ai Îmbolnăvit și zaci aici cu frisoane. Am Încercat să-ți telefonez, dar era tot timpul ocupat. Am crezut că ai uitat iar să pui receptorul Înapoi În furcă. M-am ridicat și am fugit În mijlocul unei ședințe destul de importante, despre falimentul unei societăți de asigurări, am fugit direct la tine. Nu direct la tine: am oprit pe drum să-ți fac ceva cumpărături, ca să nu mori de foame
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
Dar când ridică receptorul, Îi răspunse și telefonul public cu o tăcere mormântală. Poate că era o defecțiune În tot cartierul? Golanii stricaseră poate telefonul? Sau Ierusalimul se rupsese din nou de restul lumii? Renunță, așeză cu grijă receptorul În furcă, ridică din umeri și spuse: Bravo, amice, amintindu-și că oricum n-avea la el nici o fisă. Mâine se va trezi devreme și le va povesti totul iubitelor sale. Sau se va trezi și va pleca de-aici. Foșnetul coroanelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
strălucire de laboratoriu nou-nouț. Lina cumpărase bateria cratițelor de aluminiu cu aceeași îngrijire ca forcepsele. - Baba mea nu se poate deprinde. Cere mereu cuptor de cărămidă și hrubă boltită. Răcitorul și cămara în perete sunt dușmanii ei. Se cam in furcă cu fata asta cam îndrăcită. Mă fac că nu bag de seamă . . . Am nevoie de ea. Mi-ar mai trebui chiar o ajutoare. Casa nouă cere întreținere . . . M-am dat gata muncind . Mă scol la 5 ca să pot pleca la
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
poate, s-a băgat la mijloc: — Nu-i Îngăduit a da În ei, că lor li s-o arătat Maica Sfîntă, iară vouă nu! — Gura, chiaburule! — Apoi, dacă asta ni-i cinstea..., zise omul și se Întoarse din grajd cu furca. Pe polițai Îi alungă, iar pe oaspeți Îi reîntoarse În șură. I-au ridicat pe toți trei. Scăpat din temniță după patru ani, țăranul arăta aproape neschimbat pentru că, susținea el, Sfînta Fecioară se Îngrijise de el și de toți nevinovații
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
o plăcintă că tare-s flămîndă! — Doamne, Măicuță Sfîntă! făcu fata Nodului. Așa strigase la ceasul Întîmplării și gazda, scăpînd vasul din mînă și fugind În casa dinainte după bărbat: — Sai, Mitrule, că ia cățaua dracului! Mitru a sărit cu furca, dar n-a mai apucat să facă mare lucru pentru că și cățeaua, cu o singură plăcintă În gură, toc mai sărea gardul și se pierdea În pădure. PÎnă s-au zvîntat foile tutunului, gazda a mai apucat să-și mai
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
rămîn vreme de trei ani... Ori de șapte ori de nouă. Afară de atunci cînd le atingi cu fierul. Dar, dacă recunoști sub Înfățișarea unui cîine ori a vreunei mîțe un suflet de om, adică un pricolici, trebuie să treci dinții furcii prin foc și să-i Înfigi În piciorul vietății. Îndată se preschimbă la loc În făptură omenească, Începe să plîngă și e gata să-ți slu jească atîta vreme cît Îi mai rămîne din ispășirea vrăjii. — Bag samă, zise Floare
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]