4,454 matches
-
Uite unul cu forme... —Fă-le tu, dom’ psihiatru. Ești om educat. Sunt sigur că poți să le dai de cap și singur. Clătină din cap, deschise gura și gemu. Atrasă de zgomot, o femeie apăru în cadrul ușii. Purta o fustă plisată roșie și o bluză de mătase crem. Weber avu senzația că o mai întâlnise, dar în alt context - la aeroport, la centrul de închiriat mașini sau la recepția hotelului. De vreo patruzeci de ani, cu un aer tineresc și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
metri, ca o babysitter în carantină, în timp ce Mark stătea pe o bancă metalică sub un plop, lângă o femeie pe care Weber o recunoscu imediat, deși n-o întâlnise niciodată. Bonnie Travis purta o bluză bleu fără mâneci și o fustă de blugi. Îi scosese lui Mark Schluter căciulița croșetată și-i punea pe cap o ghirlandă de păpădii împletite. Îi vârî o crenguță în mână, un sceptru de Zeus al grădinii. Mark se lăfăia în atenția primită. Priviră amândoi spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
atât de sexoasă. Nu chiar atât de sexoasă ca, să zicem, o anume Iubi Bonita, în toaleta ei de colonistă. Cu toate astea, Tracey - îi cere să-i spună Tracey, să vezi și să nu crezi - e spectaculoasă, într-o fustă neagră conică și bluză cumva clasică roșu-aprins. Din fericire, și Mark își aduce aminte să se îmbrace frumos - tricoul lui elegant cu mânecă lungă Izod. Un cadou de la Bonnie-cea-de-dinainte. Tracey vrea toată povestea. Desigur, Mark Schluter nu știe toată povestea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
viori, culori și flori rotunde sunt ca și inelul care ne leagă-n centrul firii imaculat, unul de alta; ce minunată este-nalta nemărginire a iubirii!... 2013 Destin Colindător pe căi auguste mereu încerc, totuși, să mai zăresc prin transparente fuste cel mai râvnit în viață Rai. Acum, ca și întâia oară, nu vreau să plec din viața ta păstrându-ți farmecul ce m-a atras dar și m-a tras pe sfoară. Impulsurile în iubire când sunt în fașă nu
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
de beton s-o fumeze. Stă cu genunchii crăcănați și scuipă periodic între tălpile bocancilor. Așteaptă. E miezul iernii în Anglia. Se trage cortina în jur de cinci. Mucul țigării i se înfige în noapte ca pipăitul unui deget pe sub fusta unei văduve în doliu. — Ioana. Din octombrie așteaptă și-o să mai aștepte încă mult și bine. Ioanaaaaa ! — Ce-i ? Ce țipi așa ? — Nu știu unde-i cheia de la mașină. Ai văzut-o pe undeva ? — Unde te duci ? H. nu-mi răspunde. Nu
100 de zile. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Ioana Morpurgo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1775]
-
oștirile dace. Mai multe triburi, gete și iazige se supun lui Traian. Arele gete, ce am văzut că locuiau în Valachia, sunt îmbrăcate ca și Dacii, iar Iazigii poartă niște haine până la talie strânse pe corp și terminate printr-o fustă lungă până în pământ și creață, încât de departe au aparența unor femei. Iazigii care fusese pedepsiți de Decebal cu luarea unei părți din pământul lor, ca unii ce refuzaseră a se alia cu Dacii , fură cei dintâi ce se închinară
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
după venirea lui Gay, se simțea în largul lui. Cu toată vorbăria despre „iubirea independentă“, părea să cultive un gen mai stabil decît se purta la Elite. Clica lui Sludden veni de la cinema. Frankie era durdulie și veselă, într-o fustă strîmtă, albastru-deschis, iar părul albastru-deschis îi încadra fața. Nan era o blondă mică, timidă și zbîrlită, de șaisprezece ani. Rima avea o figură interesantă, deloc frumoasă, cu părul negru dat pe spate și prins în coadă la spate. Toal era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
păși în hol înainte de a se întoarce spre el. Lordul își țuguie buza de jos și se încruntă privindu-și pantofii, apoi zise: — Ai venit cu o fată. Avea părul negru și era îmbrăcată într-un pulover negru și o fustă... Am uitat culoarea. — Neagră. — întocmai. Știi pe unde e? — Nu. Lordul se holbă la el o vreme, apoi se depărtă spunînd apăsat: — Oricum, nu contează. Nu contează. Lanark plecă în grabă trîntind ușa în urma lui. CAPITOLUL 5. Rima Afară era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
și din arcadele joase din pereți, cu modele maure, părînd să se deschidă spre niște încăperi luminoase, aflate la un nivel inferior. Prin cea mai apropiată, Lanrak văzu un ring de dans pe care valsau picioare în pantaloni negri și fuste lungi. Hai, vino lîngă mine, îi spuse Ozenfant. Ceilalți au terminat de mult, dar eu am devenit dependent de bucuriile troacei. Apăru o chelnăriță dinspre mesele cufundate în penumbră, trase un scaun și îi întinse un meniu lui Lanark. Mîncărurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
străjuit de statui albe, ca de sare, înfățișînd nobili renascentiști și de nuduri ciobite de zei și zeițe. O ușă aflată printre toate acestea se deschise și un mic grup dezodonat de fete păși și-l înconjură o clipă, cu fuste și plete vălurinde, parfum, pălăvrăgeală, coapse strînse în pantaloni colorați și revărsarea dulce-străină de sîni. — ... cărbune, cărbune, cărbune, mereu cărbune. .... — Ai văzut cum a pus modelul?... — ...Micuțul Davie mă oripilează... Alergă pe o scară în jos, apoi trecu de intrare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
Stătea picior peste picior pe piedestalul aruncătorului de disc, vorbind din cînd în cînd cu fetele de alături, și alteori dîndu-și capul pe spate pentru a exhala fumul prin nări. Era îmbrăcată într-o haină din piele întoarsă și o fustă strîmtă, iar o buclă blondă i se ondula pe chip, ascunzîndu-i pe jumătate ochiul stîng. Thaw își acoperi ochii cu mîinile de parcă ar fi dorit să și-i apere de lumină, și se uită printre degete la celelalte fete. Toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
din spate ale cartierului Riddrie. în jurul lui trei gospodine pitice întindeau frînghii între stîlpii de rufe, și le desenă amintindu-și de cele care se îngrijiseră de gospodăria lor cînd maică-sa era pe moarte. Purtau basmale, bocanci bărbătești și fuste, ceea le dădea o înfățișare asexuată, chirurgicală. în partea de sus a tabloului, cea mai înaltă creangă a copacului se lipea de o fîșie de cer care se întindea printre coșurile caselor. își aminti de o gravură de-a lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
o smochină în gură, zicînd: — E păcat că nu te-ai trezit, pentru că mi-a spus multe despre tine. Erai un băiat foarte nostim, unul dintre cei care te pune în situații jenante, și deloc sexy, care se ținea de fusta mea cînd aveam nouăsprezece ani. Am avut suficientă minte să mă mărit cu altcineva. Iar tu! Strigă Lanark, înghițind furios, erai o virgină frigidă, cicălitoare, care tot mă dădea la o parte cu o mînă și mă trăgea înapoi cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
tip tînăr, cu părul lung. — Ce dorea? — N-a zis. în apropierea dormitorului, auzi un cîntecel domol. Sludden stătea întins pe pat, cîntînd „Dadadada“ și legănînd un băiețel robust într-un costum din lînă albastră. Rima, îmbrăcată în bluză și fustă, stătea lîngă ei și tricota. Priveliștea îl umplu pe Lanark de o furie rece. Rima îl privi ostil, iar Sludden îi zise vesel: — Rătăcitorul se întoarce! Lanark se duse la chiuveta micuță, se spălă pe mîini, apoi se întoarse la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
haine cenușii apucară de mașinărie și o duseră cîțiva metri mai departe, spre un șir de nave similare, situate lîngă o platformă lungă și îngustă. Lanark își înșfăcă servieta și fu ajutat să coboare pe platformă de o fată în fustă și bluză stacojii care-i spuse grăbită: — Delegatul din Unthank, da? — Da. — Pe aici, vă rog, ați întîrziat cu o jumătate de minut de la program. îl conduse pe niște trepte printre grupurile de atleți care se relaxau, traversară o pistă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
Lanark se holbă la el și zise: — Catalizatorul. — Spune-i lady Monboddo, zise Ozenfant care stătea lîngă ea. Dădu mîna vioi cu Lanark. Timpul schimbă toate etichetele, cum tu însuți ești o probă în acest sens. O fetișcană într-o fustă și bluză stacoji îl luă pe Lanark de braț și coborîră niște trepte. — Salut, mă cheamă Libby. Bănuiesc că doriți niște gustări. Să vă aduc un sanviș de la bufet? Pateu sau altceva? Piept sau altceva? Lăcuste cu miere? — A fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
de la bufet? Pateu sau altceva? Piept sau altceva? Lăcuste cu miere? — A fost Ozenfant...? E Ozenfant...? — Noul lord președinte director, da, n-ați auzit? Nu-i așa că e într-o formă nemaipomenită? Mă întreb de ce nevastă-sa e îmbrăcată în fusta aia hirsută? Poate că nu vă e foame. Nici mie. Hai să ne dedăm la pileală, e din belșug. Stați aici o clipă. Se așeză la capătul unei canapele lungi, din piele și se uită perplex în jur. Se afla
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
utile și frumoase. CAPITOLUL 41. Punctul culminant își aruncă privirea în jos, la Libby, care stătea ghemuită cu picioarele sub ea în unghiul format între unul dintre pereți și covor și părea inconștientă. Era o grăsună grațioasă, cu părul negru. Fusta îi era mai scurtă, iar bluza mai mătăsoasă decît și le amintea, iar fața ei adormită și îmbufnată părea mai copilăroasă decît hainele. Deschise ochii și întrebă: — Ce? Apoi se ridică în picioare și-și privi ceasul. — Ai stat ore
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
dar la sfârșit să-i dau înapoi, să nu mă învăț cu bani), jucau pe nimica toată, pentru distracție; atunci m-am așezat pe scaun, față în față cu doamna Ojog, și, pe când jucam, am făcut pipi pe sub masă pe fusta doamnei Ojog, îmi venea să mor de râs; când au priceput, doamna Ojog și celelalte, despre ce era vorba, s-au supărat foc, mama zicea : «E nebun», și așa mai departe, cred că se bucura în sinea ei...“ „Vai“, a
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
piruete, luau viteză, iar un domn ofițer mergea cu spatele. Nicu râdea și țopăia când cădea vreunul, prea era caraghios cum dădea cu fundul de gheață și ridica picioarele în aer, ca gândacii. Femeile cădeau mai grațios și-și adunau fustele în jurul picioarelor, iar Nicu nu râdea se uita să vadă cât li se descoperă piciorul. Când se oprea muzica auzea fierul cum zgârie luciul tare al lacului. Dacă nea Cercel câștigă la loterie, sigur îi dă și lui ceva, și
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
-l cunosc, ce-ar fi să-l invităm, ca gazetar, la... În clipa aceea se sculă o persoană în vârstă, voluminoasă - nu purta nici corset - care stătuse retrasă și nu se amestecase în discuție. Era îmbrăcată fără grație, într-o fustă groasă și un surtuc cu croială simplă, de culoare închisă, dar părul castaniu încă, pieptănat cu cărare la mijloc, îl avea strâns cu toată grija. Nici un fel de podoabă în afară de verighetă. Nasul avea ceva vulturesc, iar gura și ochii o
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
plasele căreia se prinseseră toți, ca peștii dintr-o grotă sub apă. Apăru întâi Maestrul Beheshti, pe când ceilalți se smereau, cu bărbiile în piept. Omar simți boarea care se strecura printre frunzele din ghivece și trecea mai departe, umflându-le fustele ca pe velele bărcilor, când ieșeau în larg. Simți și parfumul uleios de tămâie și trandafir și încă ceva ce avea să-i rămână nelămurit. Ultimul în cerc venea tocmai șeicul, care era Shams și care purta, ca toți ceilalți
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
și trandafir și încă ceva ce avea să-i rămână nelămurit. Ultimul în cerc venea tocmai șeicul, care era Shams și care purta, ca toți ceilalți, fes înalt, gălbui, de culoarea spicului și o mantie neagră peste șalvari și peste fustele albe precum caimacul. Îl vedea prima oară astfel înșurubat, ca un fus al Soarelui între cer și pământ, o unealtă menită să toarcă aleanul și lacrimile, trufia, până când nu mai rămânea decât darul ce ni s-a dat: de a
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
În prijma norocului. Decât te găsiam cu doi, Durduleano hăi, Mai bine-mi periau doi boi Ș-o sută cinci zeci de oi Și cinci mii șaizeci de miei, Șapte scroafe cu purcei. 66 Und-te duci tu, copiliță, Numa-n fustă și-n polcuță? - La grădina cu trei nuci Să dau apă la viței, Gurița la doi ciocoi, Să dau apă la cârlani, Gurița la doi primari, Să dau iarbă la juncani, Gurița la doi ciobani. 157 {EminescuOpVI 158} 67 Mă
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
scoteau din sărite aerele ei puritane, rochiile acelea cafenii lipsite de grație, părul adus după urechi și strâns bine la spate cu un șiret, fața ștearsă, fanată, cu gura mereu strâmbă. Își făcea o virtute din lipsa de farmec, din fustele și jachetele ei imposibile, exclama cu bărbia în vînt: "N-am avut în viața mea o singură cutie de pudră". La 30 de ani era bătrână. Se întrebase mereu ce-l determinase să se recăsătorească. Poate oboseala, senzația nedeslușită de
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]