2,937 matches
-
moment când nici nu va avea altă scăpare decât să ne urmărească, în speranța că-l vom duce la o sursă de hrană mai sigură. Va trebui să fim foarte atenți ca nu cumva să-l aducem în propria noastră galaxie. Grosvenor făcu o pauză, apoi reluă, pe un ton calm: - Iată, domnilor, ce am ținut să vă spun. Văd pe fețele unora dintre dumneavoastră că opiniile sunt împărțite și că e de așteptat o controversă aprigă... În sală se așternu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
mi-e frică, răspunse Grosvenor, înfiorându-se. Ființa aceea... din spațiu... moare de foame. Ar putea să ne atace dintr-un moment într-altul. Nu, nu putem aștepta o lună! - Totuși, spuneai că planul dumitale este s-o alungi din galaxia aceasta și că ar fi nevoie de un an întreg... - Ai încercat vreodată să-i iei o bucată de carne unui animal carnivor? îl întrebă Grosvenor. Animalul se agață de ea, nu-i așa? Ba chiar se bate pentru bucata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
subit seama că nu mă pot opune dorințelor celorlalți membri ai expediției. Te-aș ruga să convoci o nouă ședință la care voi lua parte personal. Intenționez, desigur, să propun din nou un război total împotriva inteligenței extratereștrilor din această galaxie. Grosvenor nu se miră când șefii de secții declarară cu o stranie unanimitate că, în fața atâtor dovezi, trebuia să se treacă urgent la combaterea inamicului. Locțiitorul directorului primi mandat să organizeze o ofensivă necruțătoare, fără a ține seama de sacrificiile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
expediției. Grosvenor observa, amuzat, că însuși Kent aproba necesitatea acestei acțiuni, deși cam în silă. Marea bătălie între om și inteligența extraterestră era, așadar, pe punctul să înceapă. 28 Anabis umplea ca o masă informă spațiul celei de-a doua galaxii. Miliardele de particule ale corpului său fremătau ușor, ferindu-se instinctiv de radiațiile distrugătoare ale celor două sute de miliarde de sori scânteietori, dar ținând sub presiune miriadele de planete clocotitoare de viață, în speranța ca- și va astâmpăra insațiabila foame
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
straturile dense ale atmosferei saturate de apă. Ieșind din negură, Anabis întâlni, așadar, lumina razelor ultraviolete și începu să crească într-un ritm fantastic. A doua zi, el atinse țărmul planetei celei mai apropiate. Curând după aceea, ajunse la hotarele galaxiei și-și întinse, mașinal, tentaculele spre materia incandescentă a altor sisteme stelare Acolo, însă, cunoscu pentru prima oară înfrângerea, căci stelele acelea depărtate nu păreau să ofere nimic substanței sale lacome. Anabis învața pe măsură ce se hrănea. La început, își închipuise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
într-un viitor apropiat. Sosirea navei îi trezise o nouă speranță. Subțiindu-se și lungindu-se într-o anumită direcție, va porni pe urmele navei, oriîncotro s-ar îndrepta aceasta. Va începe astfel o luptă deznădăjduită pentru supraviețuire, sărind din galaxie în galaxie, întinzându-se tot mai departe în noaptea nemărginită. Mânat de o singură speranță - că va putea să acopere cu păduri suprafața planetelor, și de un singur gând - ca spațiul nu avea limite. Pentru oameni era totuna dacă lucrau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
viitor apropiat. Sosirea navei îi trezise o nouă speranță. Subțiindu-se și lungindu-se într-o anumită direcție, va porni pe urmele navei, oriîncotro s-ar îndrepta aceasta. Va începe astfel o luptă deznădăjduită pentru supraviețuire, sărind din galaxie în galaxie, întinzându-se tot mai departe în noaptea nemărginită. Mânat de o singură speranță - că va putea să acopere cu păduri suprafața planetelor, și de un singur gând - ca spațiul nu avea limite. Pentru oameni era totuna dacă lucrau pe lumină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
subțiri și negre, care își luau zborul în noapte, răspândindu-și de jur împrejur substanța radioactivă. Timp de treizeci de mii de ani, aceste torpile aveau să-și împrăștie atomii distrugători. Ele erau menite să rămână în câmpul gravitațional al galaxiei, fără a cădea vreodată pe vreo planetă sau în vreun soare. În vreme ce la orizont mijeau încet zorii trandafirii ai celei de-a doua dimineți, mecanicul-șef Pennons raporta prin rețeaua de videocomunicatoare: - Producem acum nouă mii de bucăți pe secundă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
va începe să simtă un gol în stomacu-i gigantic. E timpul să pornim la drum. Timpul avea să vină, însă, abia peste câteva luni, când se hotărâră să pornească spre nebuloasa NGC-50 347. Astronomul Lester explică astfel sensul acestei alegeri: - Galaxia aceea se afla la o depărtare de nouă sute de milioane de ani-lumină. Dacă inteligența asta gazoasă se va lua după noi, ea se va pierde în noaptea fără sfârșit a spațiului. Când Lester se așeză, Grosvenor se ridică și vorbi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
totuși energie, fotoni, fuga fără oprire Între corpuscul și undă, lumina poate fi reflectată, refractată, focalizată, o Înțelege oricine. A orbilor Însă, foști văzători, e doar o amintire, o aparență. Așa cum aparentă e și lucirea stelelor expirate demult pe la marginile galaxiei. Greu de ținut sub control admirația pentru adecvarea cu care Eminescu a plasticizat acest adevăr despre „Icoana stelei ce-a murit“. Era doar lumina fosilă a unui fost astru, după cum fosilă este și lumina din memoria orbilor, cea care dă
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
Pământ din secolul XX. Autorul face, cu alte cuvinte, un elogiu al stilului nostru de viață de azi, plin de naturalețe și poezie, despre care crede că va fi regretat de urmașii noștri (sau invidiat de supertehnicizații locuitori ai altor galaxii). Dar cât de greu ajunge până la noi acest mesaj naiv! Ce numeroase și complicate sunt frazele la care recurge Gr.C. Bostan pentru a ne comunica ideea - la urma urmelor, banală - că ar trebui să ne bucurăm de ceea ce ne e
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
criză de astm, el nu observă când devine grandilocvent și în cele din urmă ilogic. Iată l slăvind patria: „Eu, țară, pe-al tău cer de peruzea, / Aș vrea să fiu și să rămân o stea, / Să pot, din depărtate galaxii, / Cu raza mea, mereu să te mângâi. /... / Și-n cartea ta, de ani și glorii grea, / O clipă de istorie m-aș vrea, / Prin vreme să străbat nemuritor, / Că n-am rămas acestui timp dator. Mă vreau și-o picătură
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
compune versuri care să înceapă cu literele numelui său îl determină pe autor să asocieze cuvintele cu o ingeniozitate de rebusist. Rezultă texte de o geometrie impecabilă, dar lipsite de lirism: „Distingi privind în largul firii mele / O eclatantă, pură galaxie / Magnetizând miraculos, din germen. / Ideile. Iar dacă nu se știe / Noianul tumultuos de sentimente / Irupe, se revarsă și inundă / Coclaurii adânci cu-o frenezie / Dramatică, fragilă și fecundă / Imaginea telurico-celestă / Acoperindu-ți tainica retină / Mustește de căldură și lumină / Atâta
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
două brațe, corabie întinsă de moarte... Ea devenise dragostea asociată-n ființe de fum și-n tălpi de cuvinte din când în când deschise piepturi de lacrimi să poată pleca măcar o singură dată toată bogăția infernală a iubirii peste galaxia însetată a existenței... și-n foamea ce născuse un timp de vămi cristalizat în trupuri, nimic mai statornic decât în biciuiri de nori pe morți de pietre ce cântă-n secole ecourile singuratecului îndrăgostit de iubitele spumelor ce odihnește-n
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
noapte și altele asemănătoare s-au produs împotriva tuturor taberelor organizate de soldații noștri. Efectul lor a fost devastator, căci nimeni nu și-ar fi imaginat că hoarde neînarmate ar cuteza să atace una dintre armatele cele mai echipate ale Galaxiei. Gosseyn abia dacă îl auzea. Total fascinat, urmărea desfășurarea bătăliei. Atacatorii se numărau acum cu miile. Morții lor formau stive, uneori de trei straturi, la poalele fiecărui arbore. Dar ei nu erau singurii morți. Ici și colo în tabăra zdrobită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
camerei. În privirea lui se citea amărăciunea. Își mușcă cu sălbăticie buza inferioară și, în cele din urmă, rosti întunecat la față: ― Gosseyn, n-am mai auzit așa ceva. Un asemenea lucru nu s-a mai întâmplat în întreaga istorie a Galaxiei. Popoarele sau națiunile cucerite, chiar când era vorba de grupuri întregi de planete, rămâneau acasă și gloata s-a supus întotdeauna. Poate, timp de câteva generații își vor detesta invadatorii, dar dacă propaganda este bine mânuită, nu vor întârzia să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
binele tuturor. Am ținut minte asta întotdeauna și, în consecință, am lucrat pentru Pământ prin intermediul Ligii. Personalul permanent al Ligii ― adăugă ea ― este demult la curent cu doctrina non-A, dar n-a reușit s-o implanteze nicăieri altundeva în Galaxie. Diferitele guverne asimilează această doctrină cu pacifismul, ceea ce nu este deloc adevărat. Ele nu pot concepe un stat în care poporul să se adapteze pe loc la necesitățile oricărei situații, inclusiv introducerea unui militarism total. Gosseyn încuviință reamintindu-și cuvintele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
unui militarism total. Gosseyn încuviință reamintindu-și cuvintele lui Thor-son. Și nu se mai întreabă de ce Enro căutase tocmai acest sistem solar, de care nimeni mai că nu auzise, pentru a-i declara război. Atacarea singurei planete dezarmate din întreaga Galaxie era calea de a sfida în modul cel mai fățiș tratatele Ligii. ― Eldred a fost cel care și-a dat seama― continuă Patricia ― că rănile suferite de bătrânul Lavoisseur acum câțiva ani, în timpul exploziei de la Institutul de Semantică, l-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
Moartea lui Thorson. Era evident. ― Și. Și ― insistă Gosseyn, ― Atunci, Eldred va prelua controlul asupra armatei aduse de Thorson. În asta consta dificultatea. Debitul verbal al fetei se acceleră. ― Thorson comandă 100 de milioane de soldați în acest sector al Galaxiei. Dacă această masă de oameni ar putea fi sustrasă controlului lui Enro, îi va trebui un an, dacă nu și mai mult, ca să organizeze un nou atac pe Venus. Gosseyn o lăsă pe fată și se prăbuși într-un fotoliu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
-și împartă Imperiul Roman; Napoleon, la început un apărător cinstit al patriei sale, s-a transformat într-un cuceritor fără milă; toți aceștia nu erau decât precursorii spirituali ai lui Enro, care, acum, nu dorea să împartă cu nimeni întreaga Galaxie. Chiar în acest moment, în timp ce Thorson își neagă orice ambiție, în minte îi roiesc probabil planurile și viziunile cine știe cărui destin de măreție. Gosseyn fu aproape fericit să-l audă pe uriaș zicându-i: ― Ei, și-acu, să mergem. Am pierdut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
a oprit deloc, nu am ajuns la o limită superioară a dezvoltării tehnologice. De fapt, dincolo de ochii lumii, tehnologia avansează continuu, mai ales datorită contactelor cu informațiile venite din alte dimensiuni și furnizate de reprezentanții altor civilizații. La nivelul Întregii galaxii există o tulburare, dar această tulburare a existat Întotdeauna În această dimensiune. Însă acum, pe Pământ se conștientizează mai mult această luptă. Înainte, lupta care se purta viza coruperea sufletului. Acum lupta se dă pe un nivel energetic mult mai
MATRICEA DIVINĂ by ALALEXANDRA C. XANDRA C. VASILE BOL OGAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1589_a_2960]
-
se știe la diferite niveluri că există lumi paralele, că există extratereștri... Întotdeauna s-a știut acest lucru, nu este un secret. Numai cei care au refuzat să audă sau să vadă nu conștientizează că nu sunteți singuri În univers, galaxie și dimensiune. Nu este un secret, de câteva ori s-au pregătit cei de la NASA să spună de contactele extraterestre care i-au ajutat În dezvoltarea tehnologică. Știm că sunt extratereștrii care iubesc Pământul și care vor să ajute oamenii
MATRICEA DIVINĂ by ALALEXANDRA C. XANDRA C. VASILE BOL OGAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1589_a_2960]
-
casă. Acum casa voastră este În flăcări și vom aștepta până când vine iarna și veți fi obligați să dormiți În frig. Atunci fie veți supraviețui, fie veți dispărea de la sine. Același lucru s-a Întâmplat și cu alte planete din galaxia voastră, cum ar fi Marte și Venus. Precizați câteva date prin care oameni de știință de la noi, bazându-se pe ele, ar putea să demonstreze adevărul, pentru ca În acest fel să se Întoarcă lumea la Matrice. Cam câte mii de
MATRICEA DIVINĂ by ALALEXANDRA C. XANDRA C. VASILE BOL OGAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1589_a_2960]
-
centre. Dacă veți urmări dinamica cataclismelor de pe glob, veti constata că ele se produc ciclic În anumite zone. Acelea sunt zonele de experiment. Problema este că multe experimente care se derulează acum au la bază informații venite din alte dimensiuni, galaxii și timpuri, iar Pământul este Încă nepregătit să le pună În practică pe toate sau să le folosească În mod benefic. Aceste experimente sunt folosite cu scopul de a-i subjuga pe alții, pentru că cine ajunge să controleze antimateria ajunge
MATRICEA DIVINĂ by ALALEXANDRA C. XANDRA C. VASILE BOL OGAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1589_a_2960]
-
de eoni. Putem fi În aceeași miime de secundă aici și În celălalt capăt al universului, pentru că Noi suntem energie. Suntem iubire. Și dacă vreți o imagine plastică a modului cum suntem ierarhizați, Noi suntem vidul care unește pla netele, galaxiile, universurile. Noi suntem totul, dar mai presus de Noi există Matricea de bază, . Din ce motiv suntem reprezentați În dimensiunea voastră cu aripi sau cu corpuri umane, Înconjurați de lumină? Mintea omenească are nevoie de reprezentări identice cu forma sa
MATRICEA DIVINĂ by ALALEXANDRA C. XANDRA C. VASILE BOL OGAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1589_a_2960]