3,734 matches
-
a fixa efectele oralității, de a aduce schema basmului la o formă unică. El se impune prin imaginație lingvistică, vioiciunea replicilor, umor, prelucrând formele folclorice cu mijloace care apațin oralității. Reușind să transpună în scris farmecele povestitorului, I. Creangă este genial în rostirea unor teme și idei primite, în "asumarea" unor basme din circuitul folcloric. El a preluat și a subliniat mijloacele oralității: formulele de început și de sfârșit, moduri de captare a atenției, sugestiile și prospețimile oralității, schema epică fabuloasă
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
și procurorul care anchetase sinuciderea. Ladima este poet de talent, gazetar intransigent, intelectual lucid, analitic, inadaptat social, hipersensibil, însetat de adevăr și demnitate; trăind în lumea ideilor pure are iluzia unei iubiri ideale. Intelectual sensibil, G.D. Ladima este apreciat "poet genial", negat de unii, ignorat de alții. Este un gazetar intransigent, cinstit, însetat de adevăr, contestat de cei pe care-i ataca violent. G.D. Ladima este hipersensibil și suferă din pricina dragostei eșuate cu Emilia, pare chinuit de frământări și tristețe profundă
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
niminea bir... fieștecare cetățean ia câte o leafă bună pe lună, toți într-o egalitate... se face și lege de murături (Actul I, Scena I). În cugetul său tulbure se răsfrâng noțiuni care depășesc puterea de înțelegere. Anticipând în mod genial tehnica focalizării cinematografice, Caragiale o aduce în prim-plan pe Efimița; din punctul ei de vedere se construiește perspectiva jocului între nivelul de realitate și cel de ficțiune. Coana Efimița are rolul de stimulator al puterii creatoare a lui Leonida
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
mostre de exprimare incoerentă și semidoctă a unor demagogi. Referindu-se la comicul caragialian, Ion Șerdeanu afirmă: „Comicul lui Caragiale - a acestui om care a râs printre lacrimi - molipsește pe toți spectatorii care se conving că se găsesc în fața unui genial dramaturg din familia lui Aristofan, Goldoni, Molière, Gogol.“ (Critica teatrală străină despre O scrisoare pierdută. În: „Tribuna“, VI, 1962, n. 6, 19 aprilie, p. 10) 5. Referințe critice la teatrul lui Caragiale 5.1. CIOCULESCU, ȘERBAN: „Caragialiana“, Editura Albatros, București
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
atitudinea lui!) la acest om cu ochii în cari fugiau flăcări ciudate, de ironie și înduioșare, de admirație și pornire distrugătoare, acest om cu impresionantul glas de impunere a credințelor și capriciilor sale, cu gesturi stăpânitoare, zguduitoare, nimicitoare ale unui genial actor, acest spirit de intenții ironice și de capricii rafinate, capabil de elementare asalturi crude, de entusiasmuri oarbe, de neînduplecată vocație provocatore, azi într-un fel, mâine în altul, cu totul opus, dar totdeauna, ca poezie, ca glumă corosivă, mai
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
exterioară; acest ultim tip de regie vizează materializarea scenica a textului dramatic. În cazul premierei mondiale a piesei Et ils passèrent des menottes aux fleurs..., Fernando Arrabal este autorul ambelor regii. De cele mai multe ori însă, acesta preferă că "un regizor genial" să-i ia piesă drept pretext, deoarece consideră dialogul dramaturg-regizor, născut în timpul creării și recreării piesei, prilej de îmbogățire spirituală. Mă întorc, spunea Arrabal într-un interviu din anii '60 de fiecare dată la momentul scrisului, acel moment cald, din fața
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
să se sincronizeze cu noile experiențe ale românului european, deplasând aria investigației de la rural la urban, de la obiectiv la subiectiv. Cu toate acestea, romancierul a rămas pe terenul tradițional, atât ca formulă literară, cât și ca problematică, realizând o sinteză genială între trecut și prezent, asimilând creator datele cunoscute, pentru a se detașă apoi senin de ele. Într-o perioadă în care românul românesc se orienta spre noua structură proustiană, Rebreanu rămâne credincios vechii afinități scriitoricești, de tip balzacian sau tolstoian
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
care a locuit o vreme în bojdeuca din Țicău, gustând cu plăcere sarmalele făcute de Tinca. Era în anii 9 1876-1877, înaintea plecării fratelui Mihai la București. Sub imboldul poetului, care-i citea și îndrepta manuscrisele, sunt compuse în bojdeuca genialele sale scrieri literare, care vor încânta toate generațiile de cititori români ăba și străini, prin traduceri). Acum e timpul capodoperelor povestitorului; acum e și timpul capodoperelor scrise de Eminescu. Destinul vrăjit a făcut ca în 1883 amândoi să se îmbolnăvească
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
o soluție existențială și, pe alocuri, ca mijloc de îndreptare a unor năravuri etern omenești-. Amintiri din copilărie este capodopera cu caracter național și universal. G. Călinescu spune că „ I. Creangă este poporul român însuși cuprins într-un moment de genială expansiune-. În toate poveștile sale Ion Creangă, improvizează pe marginea schemei universale a basmului o imagine a vieții țărănești de altădată cu tipurile ei morale, cu tradițiile și obiceiurile ei, cu comportamentul și limbajul ei specific. „Puterea de sugerare prin
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
nuanțele și semnele lor grafice, au de asemenea o valoare stilistică la fel de puternică. Și câte nu s-ar mai putea spune despre aceste nestemate ale limbii lui Creangă, aceste particularități ce ne arată că într-adevăr povestitorul humuleștean este întruchiparea genială a sufletului românesc, este „neperecheprecum bunul său prieten, luceafărul poeziei românești, Eminescu. Amintiri din copilărie Amintiri din copilărie este una dintre principalele lucrări ale scriitorului român Ion Creangă. Cea mai mare dintre cele două lucrări ale sale aparținând genului memorialistic
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
aprecieri, dă sugestii. Real și fabulos în opera lui Ion Creangă In ultima zi a anului 1889, când omul Ion Creangă ăn. 1839) se întorcea în pământul de humă, scriitorul își însemnase trecerea prin veac, printr-o operă unică și genială care-i va îndreptăți supranumele de "Homer al nostru" ădat de Ibrăileanu). Deși redusă ca număr de pagini, această operă cristalizează existența, credințele, datinile, morala și filosofia poporului român, Ion Creangă fiind "poporul român însuși surprins într-un moment de
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
care-i va îndreptăți supranumele de "Homer al nostru" ădat de Ibrăileanu). Deși redusă ca număr de pagini, această operă cristalizează existența, credințele, datinile, morala și filosofia poporului român, Ion Creangă fiind "poporul român însuși surprins într-un moment de genială expansiune" ăGeorge Călinescu).Creația literară a Iui I. Creangă cuprinde: lucrarea memorialistică "Amintiri din copilărie", poveștile ă"Soacra cu trei nurori", "Dănilă Prepeleac", " Povestea lui Stan Pățitul", "Povestea lui Harap-Alb" , povestirile ăInul și cămeșa", " Povestea unui om leneș", " Prostia omenească" și
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
sau cuprins de usturime în urma bătăii administrate metodic de Ivan Turbincă. Același personaj, găsește în Rai, o sărăcie lucie, în timp ce Iadul este plin de desfătări ăinvers decât se crede de obicei) Păstrând trăsăturile de bază ale realului, miraculosului și fabulosului, genialul Ion Creangă le-a imprimat o seamăa de particularități care-i conferă operei sale strălucire și unicitate. Lumea poveștilor lui Creangă între real și fantastic Motto: „ Căci nu mă-ncântă azi cum mă mișcară Povești și doine, ghicitori, eresuri, Ce
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
marelui artist aparținând lui Nicolae Iorga, pe când istoricul avea doar 20 de ani. Dar opacitatea, în primul rând față de adevarata artă a lui Creangă, este spulberată de G. Ibrăileanu, care face prima distincție subtilă între exponențial și personal în opera genialului povestitor: „Expresie fidelă a ideilor populare, opera lui Creangă e originală prin sensibilitate, prin ton, prin turnura stilului, care sunt ale sale― ăs.mea). Tot Ibrăileanu este cel care formuleazăo definiție ce va dăinui, indiferent de cursul pe care l-
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
dar se poate vorbi despre o adulație organizată, începînd cu sfîrșitul anilor patruzeci. Punctul culminant este reprezentat de sărbătorirea celei de a șaptezecea aniversări a lui Stalin în 1949. Savant cu o cunoaștere enciclopedică, fondator al științei moderne, conducător militar genial ... nici un superlativ nu este suficient pentru a-l descrie pe Dumnezeul comunist. În Franța, PCF-ul urmează aceeași linie. Ca urmare a unei chestiuni privitoare la o eventuală ocupație sovietică, Maurice Thorez nu ezită, în februarie 1949, să se întrebe
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
din anii '40 și '50, după ce se supuseseră directivelor sovietice, după ce beneficiaseră ei înșiși de cultul personalității, iată că acum trebuie să explice faptul că Stalin nu este zeul marxist-leninist, că acest cult al personalității este contrar teoriei marxiste, că genialul conducător militar a fost pe punctul de a-și duce țara la dezastru, dar că, dimpotrivă, Uniunea Sovietică rămîne pămîntul făgăduinței, pentru toți comuniștii. Toate acestea implică o repunere în discuție a puterii lor și a atitudinii lor politice din
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
Patimi vii și doruri multe/ Și-a lor glasuri a ta minte / Stă pe toate să le asculte,/ Ca si flori la poarta vieții/ Bat la porțile gândirii./ Toate cer intrarea-n lume,/ Cer veșmintele vorbirii.” Iată, sintetic si, desigur, genial exprimată interdependența dintre simțire, gândire si limbaj. Oricâtă bogăție în trăiri si sentimente ar avea un om, daca nu gândește și nu se exprimă logic, va fi greu de ințeles atunci 8 când va comunica. Asa încât, logica în gândire
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
omul deplin al culturii românești” poetul Mihai Eminescu. Dacă pentru Eminescu „fiecare lucru poartă în sine însuși măsura sa”25 (și deci și cuvântul), și dacă "esența ființelor este forma”, atunci ne putem da seama ce va fi însemnat pentru genialul poet cuvântul, adică „...forma ce să poată să te-ncapă” pe care artistul a căutat-o „cu sete" mereu, după cum mărturisește în "Scrisoarea II”26. După cum s-a văzut, orice cuvânt este unitatea dintre un înțeles și un complex sonor
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
Patimi vii și doruri multe/ Și-a lor glasuri a ta minte / Stă pe toate să le asculte,/ Ca si flori la poarta vieții/ Bat la porțile gândirii./ Toate cer intrarea-n lume,/ Cer veșmintele vorbirii.” Iată, sintetic si, desigur, genial exprimată interdependența dintre simțire, gândire si limbaj. Oricâtă bogăție în trăiri si sentimente ar avea un om, daca nu gândește și nu se exprimă logic, va fi greu de ințeles atunci 8 când va comunica. Asa încât, logica în gândire
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
omul deplin al culturii românești” poetul Mihai Eminescu. Dacă pentru Eminescu „fiecare lucru poartă în sine însuși măsura sa”25 (și deci și cuvântul), și dacă "esența ființelor este forma”, atunci ne putem da seama ce va fi însemnat pentru genialul poet cuvântul, adică „...forma ce să poată să te-ncapă” pe care artistul a căutat-o „cu sete" mereu, după cum mărturisește în "Scrisoarea II”26. După cum s-a văzut, orice cuvânt este unitatea dintre un înțeles și un complex sonor
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
satisfacția finalizării cursului alături de îmbunătățirea semnificativă a vitezei de citire. Cei care vor dori doar să intre în legătură cu acest subiect, sper ca această carte să le deschidă orizontul și să caute și alte cărți din domeniu. Ne dorim să fim geniali, să depășim condiția omului obișnuit și să fim capabili să realizăm lucruri extraordinare. Orice mamă vede în ochii copilului său scânteia geniului. Îi vede potențialul infinit cu care fiecare dintre noi s-a născut. Să întrebăm acea mamă dacă copilul
Manual de citire rapidă by Silviu Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/1653_a_2927]
-
cele de învățare rapidă și cele de dezvoltare a gândirii. În urma studiilor personale, a practicării exercițiilor de dezvoltare personală, am împărțit gândirea de succes în 5 tipuri de gândire: 1. Gândirea Pozitivă 2. Gândirea Strategică 3. Gândirea Anticipativă 4. Gândirea Genială și 5. Gândirea Superioară. Am în lucru cărți care să trateze aceste tipuri de gândire. Încerc astfel să îmi răspund și să răspund celor două direcții de dezvoltare, celor două calități absolut necesare supraviețuirii următorilor 90 de ani și nu
Manual de citire rapidă by Silviu Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/1653_a_2928]
-
34. Paralel cu publicarea volumului său de poezii, în același an, Blecher va scrie numeroase eseuri și recenzii. Remarcabile sunt cele despre André Gide, apărut în Adevărul literar și artisitic, despre William Blake, din Vremea, intitulat William Blake un vizionar genial și chinuit și despre Kierkegaard Conceptul repetiției la Kierkegaard, publicat tot în Vremea. Tot în această perioadă, Blecher va începe să lucreze la primul său roman, pe care inițial l-a intitulat Exerciții din irealitatea imediată: Irealitatea și ilogismul vieții
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
confundării supraconștiinței armonizante cu "supraeul", care nu este în realitate decît in sub-eu, rigiditatea sa moralizantă datorîndu-se obsesiei subconștiente și pseudo-spirituale a unei ipocrizii, care, conform lui Freud, ar viza exclusiv sexualitatea. Neavînd la dispoziție nimic altceva în afară de marea și geniala sa descoperire a subconștientului și a expresiilor simbolice ale acestuia, Freud le utilizează în analiza făcută de el "divinității", ceea ce îl obligă să nu vadă în ea decît o iluzie fără viitor. Trebuie neapărat să subliniem că în fazele ulterioare
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
a momentelor de mare efervescență, cînd spiritul științific produce "revoluții" (Kuhn), pentru a regăsi corespondența cu realitatea. Istoria filosofiei și cea a științei nu pot fi, deci, de aceeași natură. Cîtă vreme filosofia, ca și arta, este tributară unor individualități geniale, știința avansează cu o inexorabilitate remarcabilă, ce permite gîndirea dincolo de hazard și de genialitate. O istorie "rațională" (Lakatos) a științei este deci posibilă, în timp ce filosofia sau arta nu se pot preta la așa ceva. Demonstrația o fac aceste frecvente exemple de
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]