8,779 matches
-
științelor naturii se datorează interesului mai pregnant manifestat de cadrele didactice care predau biologie, geografie, chimie, față de profesorii ce predau alte discipline (ex: fizică, matematică, discipline socioumane, etc.). Educația cu privire la mediu se poate realiza parțial și prin alte discipline școlare (geografie, chimie, istorie, educație civică, etc.). Educația ecologică nu poate fi integrată într-o singură arie de cunoaștere; deoarece este un proces complex, necesită implicarea specialiștilor și cercetătorilor din diferite domenii, adică o abordare interdisciplinară. Duțu M., (1989) arăta că una
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]
-
dezvoltarea abilităților de observare, cercetare, explorare și investigare a Rezultatele așteptate în urma desfășurării activității au fost: a) calitative: stabilirea și consolidarea de relații de prietenie și colaborare între grupuri; dobândirea în contexte diferite de noi cunoștințe de biologie, ecologie și geografie; formarea abilităților de investigare și observare; formarea și cultivarea spiritului civic; schimbarea mentalității elevilor față de mediul înconjurător; schimbarea atitudinii elevilor în cadrul relațiilor inter și intrapersonale asumându-și diferite roluri: gânditori - reflectă la acțiunile lor și fac conexiuni între cunoștințele
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]
-
arătându-se deosebit de interesați de măsurile cuprinse în aceste documente, în special de măsurile pe care trebuie să le ia țara noastră pentru protejarea, refacerea și conservarea acestora. - Elevii s-au familiarizat cu noțiunile de bază din domeniul ecologiei, biologiei, geografiei și au asimilat termeni noi despre: poluare, clasificarea poluanților, stratul de ozon, poluarea sonoră, reducerea diversității floristice, degradarea ecosistemelor, zone umede, resurse specifice de apă dulce, spații verzi, etc. - Dintre activitățile realizate, drumeția la pădurea Rediu a avut o influență
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]
-
Fără o educație religioasă pe măsură, elevul este privat de o dimensiune a existenței sale la nivel individual și colectiv. La fel ar sta lucrurile dacă s-ar scoate din programa școlară discipline cum ar fi limba și literatura, istoria, geografia, muzica etc. În al treilea rând, tânărul se află În căutarea unor certitudini și repere stabile. În contextul relativizărilor și deconstrucțiilor de tot felul, religia oferă un orizont de stabilitate, asigură o construcție a personalității Într-un mod coerent și
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
fost trimiși studenți în diferite capitale, Moscova, Varșovia, Praga, Baghdad, Phenian, Beijing, Tokyo etc., pentru pregătire diplomatică. Paralel, au fost organizate, pentru tinerii diplomați din Ministerul Afacerilor Externe, cursuri de specializare în dreptul internațional, limbi străine, istoria României și istorie universală, geografia economică mondială, cultură și artă, precum și în alte domenii, la care predau renumiți profesori universitari, care îi examinau pe diplomați la examenele și concursurile de avansare în grad diplomatic. S-a format într-adevăr un corp diplomatic de elită, competent
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
revista care a apărut la Constantă, trimestrial, în 1920, apoi la Cernăuți, anual, între 1924 și 1938. Director este Constantin Brătescu. Programul anunțat era „promovarea studiului științific al trecutului și prezentului Dobrogei”, A.D. publicând, pe lângă studii și articole de istorie, geografie, etnografie și folclor, literatura originală, traduceri, studii de istorie literară, recenzii și note de cărți. Colaborează cu versuri Ion Bentoiu, Gr. Sălceanu (debut în 1921), Al. Gherghel, N. Țimiraș, cu proza - S. Mehedinți (descrieri geografice), C. Brătescu, Valeriu I. Grecu
ANALELE DOBROGEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285334_a_286663]
-
în valoare, prin contrast, discernământul, moderația cu care procedează la emanciparea școlii ierarhii moldoveni, admiratori mărturisiți ai „adâncului Montesquieu”, mai toleranți și receptivi în fața unor „bune” modele apusene. Urmează, nu întâmplătorl, în ordinea priorităților lui A.H., o prelucrare a geografiei lui Claude Buffier (Géographie universelle), text completat cu date inedite referitoare la Țările Române și nu numai, cu o cronologie a domnilor Moldovei (din care se va inspira Samuil Micu în Istoria și lucrurile și întâmplările românilor pre scurt) sau
AMFILOHIE HOTINIUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285317_a_286646]
-
314-316; D. Axinte, Amfilohie Hotiniul. Mormântul de la Zagavia, „Revista critică”, 1930, 3-4; Claudio Isopescu, Il Vescovo Amfilohie Hotiniul e L’Italia, „L’Europa orientale”, Paris, 1933, fasc. IX-X; Claudio Isopescu, Saggi romeno-italo-ispanici, Roma, 1943, 27-56; Aurel Vasiliu, Românii în două „Geografii”, Cernăuți, 1943; Istoria gândirii sociale și filosofice în România, București, 1964, 129-131; George Șt. Andonie, Istoria matematicii în România, I, București, 1965, 73-75; Lăudat, Ist. lit., III, 124-127; N. A. Ursu, Crearea stilului științific, SILL, I, 128-156; Ist. lit., I, 659-661
AMFILOHIE HOTINIUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285317_a_286646]
-
ANALELE UNIVERSITĂȚII DIN CRAIOVA, publicație care apare la Craiova, pe serii, din 1972. Între anii 1972 și 1975, seria de filologie iese împreună cu seriile de istorie și geografie; din 1976 seria de filologie apare separat. Primul colegiu de redacție este format din Pavel Țugui (redactor responsabil), George Sorescu (secretar de redacție), Eugen Negrici, Dorin Teodorescu, Ioana Murar, Mimoza Iancovici, Marin Ohotă, Rodica Iordache. Din 1973, din colegiul de
ANALELE UNIVERSITAŢII DIN CRAIOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285342_a_286671]
-
de la trei grădinițe le-au sugerat să-i dea medicamente, ca să-și potolească fiul, iar medicul de familie le-a recomandat să-l ducă la psiholog. Micuțul știe să scrie și să citească la doar cinci ani. Este pasionat de geografie și de matematică și are un vocabular bogat. Ar vorbi despre capitalele Europei minute în șir. Câteodată se uită pe Discovery, dar obsesia lui sunt desenele animate. Vrea să cunoască tot ce e nou, să fie provocat intelectual, este deschis
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
din Schimbarea la față a României, totul axat pe complexele culturii române, pe teoria stigmatului etnic raportată la ideologii, la pedagogia socială și la jocul etnocrație/sincronie, izolaționism/europenism ș.a.m.d. de-a lungul ultimelor două sute de ani în geografia socio-mentală românească. Subiectele delicate (paseismul reacționar eminescian, adversitățile față de revoluția de la 1848, extremismul interbelic, amestecul de naționalism și „haine de soi” din cărțile lui Cioran, organicismul și utopia regresivă ce se regăsesc, de la Eminescu la puseurile antisincronizante de astăzi) sunt
ANTOHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285384_a_286713]
-
de astăzi) sunt tratate contextualizat, cu circumstanțe atenuante, cu un real talent de arbitraj, A. fiind un moderator prin excelență. Omul conjuncției (și nu al disjuncției) se vede și în textul care încheie volumul Exercițiul distanței (Românii în anii ’90: geografie simbolică și identitate colectivă) (1997), unde se face radiografia antinomiei occidentalism/ autohtonism, fiecare cu argumentele și contraargumentele lui, cu bovarismul, limitele și deschiderile sale, totul conducând către ceea ce poate fi detectat ca fiind numitorul comun al scrierilor lui A., și
ANTOHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285384_a_286713]
-
1848, „Organul luminărei” și „Organul națiunale”. Elementul esențial al programului editorial este acțiunea de unificare a limbii și ortografiei. Se preconiza studierea istoriei limbii române, a ortografiei, gramaticii și lexicologiei. De asemenea, științele înrudite cu filologia, mai ales istoria și geografia, constituiau un obiectiv al preocupărilor științifice ale lui Cipariu. Literatură nu se tipărește, cu unele excepții, precum poezia Imnul creațiunii de I. Heliade-Rădulescu, apoi o adaptare în limba română a celebrei Stabat Mater, făcută de Samuil Micu, și, ca un
ARCHIV PENTRU FILOLOGIE SI ISTORIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285425_a_286754]
-
a lui Benedetto Croce cu Elena Bacaloglu (3-4/1996), dar și fragmente inedite sau mai puțin cunoscute din creația lui Paul Valéry (1/1991), Voltaire (2/1992), Björnstjerne Björnson (1-2/1993), Eugen Ionescu (1-2/1997) ș.a. O rubrică aproape permanentă - „Geografia cărții”, ulterior „Mapamond” - reunește informații și fragmente literare din spațiul cultural sârbo-croat (4/1992), Spania (1-2/1993), Belgia, Germania, Italia, Franța, Grecia, Luxemburg și Olanda (4/1993, 3-4/1994), Japonia (1-2/1994), Suedia (2-4/1995), Austria (3-4/1996) etc. Urmărind
ARC-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285418_a_286747]
-
adic... o treime din populația adult.... În aceeași perioad..., existau În Polonia 49 500 de deținuți politici. Începînd cu 1945, adversarii comunismului au fost Închiși În lag...re și obligați s... fac... cele mai grele munci (mai ales În mine). Geografia gulagului est-european ne este azi binecunoscut...: 19 lag...re și Închisori În Albania, 86 În Bulgaria, 422 În Cehoslovacia. În fiecare tar..., cifrele condamnaților sînt considerabile: 187 000 În Bulgaria (1944-1962), 200 000 În Cehoslovacia (1948-1954), Între 700 000 și
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
nimic spectaculos în devenirea sa. La fel și ființa umană. În ceea ce privește spațiul geografic al trezirii conștiinței de sine, trebuie să spunem că există o unanimitate de păreri. Ea este sintetizată de savantul român Simion Mehedinți 158, care consideră clima și geografia, adică condițiile naturale, drept fundamentale în dezvoltarea ființei umane. Este vorba aici despre o dublă condiționare. Condițiile naturale îl provoacă pe om, dar în același timp îi și oferă un spațiu propice. Acest spațiu geografic este alcătuit din: Valea Nilului
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
raportul de schimb, valoarea tuturor celorlalte mărfuri. Moneda marfă mai trebuia să fie și acceptată de către toți participanții la schimb. Este motivul pentru care primele mărfuri care au jucat rolul de monedă au o legătură directă cu caracteristicile economiei și geografiei din zona respectivă. Omul a acceptat desprinderea unei mărfi din rândul celorlalte atunci când marfa respectivă juca un rol esențial, importat în viața sa. Altfel acceptabilitatea nu s-ar fi produs. Utilitatea, apropierea de viața de zi cu zi a impus
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
în continuare negative, încep să se micșoreze și au tendința de revenire spre zero. Depresiunea, așa cum îi spune și numele, este asemănătoare unei forme de relief înconjurată de două vârfuri ale maximului de creștere economică. Tocmai pentru că termenul vine din geografie, am vizualizat în conformitate evoluția sa în grafic. Depresiunea înseamnă "negativ". Este zona zbaterii și a căutării de soluții, în care se impune începerea aplicării politicilor anticriză. Aici se impune intervenția statului, deoarece în acest moment șomajul este foarte ridicat
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
denumi este cel de „miracol grec”. În esență, este vorba despre o evoluție treptată și labirintică prin care „gânditorii” greci (pe care, printr-o Încadrare retroactivă, i-am putea considera Întemeietori ai unor științe precum geometria, fizica, logica, filosofia, istoria, geografia, politologia) renunță la discursul străvechi asupra lumii - discurs bazat pe explicarea fenomenelor naturale și sociale prin repetarea unor povestiri tradiționale (adică ceea ce noi, astăzi, numim mituri) referitoare la felul În care ființe fantastice au creat acele fenomene - și Încearcă să
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Steven Jr, 1996, vol. IV, p. 1228). Cei care dețin asemenea puteri se individualizează prin caracteristici bine definite: a) nu sunt integrați În sistemele sociale uzuale: adesea nu intră În mecanismele de Înrudire comune, locuiesc Într-un spațiu de la periferia geografiei locale și pot fi rătăcitori din loc În loc, pot suferi excomunicări și condamnări; b) posedă anumite Însemne (fizice sau simbolice) prin care pot fi identificați: În tradiția folclorică, cel mai evident semn este deochiul (evil eye), capacitatea de a genera
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
C. Farber, 1983; Th. Spencer, 2000). În al treilea rând, caracterul de metaforă socială: paradele și procesiunile apar ca reconstituiri simbolice ale structurilor sociale. Acest lucru se realizează prin mai multe sisteme semiotice. Astfel, traseul acestor manifestări consacră o anumită geografie socială, care, la rândul ei, exprimă imaginea valorilor și ierarhiilor care Întemeiază ordinea comun acceptată. Procesiunile și paradele reafirmă importanța centrelor consacrate, centre marcate prin construcții ce evocă autoritatea instituțiilor religioase, politice sau militare. Uneori, puterea evocativă a construcției existente
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
elementele de comportament laic și religios se amestecă, precum și variate tipuri de pelerinaje la locuri considerate semnificative de participanți, locuri care generează comportamente ritualice analoage celor religioase - chiar dacă acel loc și acea semnificație nu sunt incluse de sistemele religioase În geografia lor sacră; e) pe o axă istorică, pelerinajele de tip arhaic (călătorie pe jos, Însoțită de mari riscuri) pot fi separate de cele moderne (călătorii organizate și/sau protejate de instituții specializate). Într-o tipologie mai elaborată, A. Morinis (1992
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Campusul Femeilor pentru Pace din jurul bazei militare de la Greenham Common, protestând Împotriva plasării rachetelor de croazieră și a armelor nucleare În general. ș...ț Campusul de la Greenham Common a fost un loc liminal și utopic. Femeile din Greenham au contrazis geografia comună a spațiului public, bazată pe deosebiri de gen: ele erau femei care ieșiseră din spațiul lor privat și care trăiau, ca persoane particulare, În spațiul masculin, public, În mod evident non-domestic, al unei baze militare cu arme nucleare. Acest
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
mediatică anormală - creau o diferență față de modelul spațiului casnic, privat, nemediatizat (spațiu de unde privești ceva) și cu acela al spațiului public, non-domestic, mediatizat (spațiu pe care Îl privești). De aceea, ele s-au constituit ca două tipuri separate de discursuri. Geografia normalității, care susține ierarhiile simbolice ale perspectivei mass-media, a fost, ea Însăși, Întoarsă pe dos la Greenham Common. Insistând asupra faptului că vor să acționeze și să vorbească acolo unde se află armele nucleare și nu acolo unde, de obicei
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
magică) de lumea celor vii, fără a fi foarte preocupate de stabilirea unor ierarhii a meritelor pământești și, În funcție de acestea, a unei „distribuiri” a celui dispărut Într-un anumit sector al lumii de dincolo. Din cântecele funerare se desprinde o geografie mitică a traseului către „lumea fără dor”, marcată de mai multe puncte de trecere („vămi”): sufletul va poposi la „o fântână lină”, unde se va spăla pe față, curățindu-se de cele trecătoare; va trece pe la vămi păzite de „tâlhari
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]