9,375 matches
-
partea sa de vină în cele întâmplate și desigur își asumase vina de a-i fi acordat lui Seiano puteri discreționare fără să-l controleze prea mult, sau să-i bănuiască cumva reaua credință. Iar prefectul gărzii pretoriene care dorise gloria doar pentru el, se lăsase pradă puterii și măririi deșarte care nu avea nimic a face cu gloria. Împăratul Tiberius părea în felul lui un om modest și destul de îngăduitor chiar dacă era de o severitate absolută câteodată. Furia îi întuneca
AL UNSPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349543_a_350872]
-
Seiano puteri discreționare fără să-l controleze prea mult, sau să-i bănuiască cumva reaua credință. Iar prefectul gărzii pretoriene care dorise gloria doar pentru el, se lăsase pradă puterii și măririi deșarte care nu avea nimic a face cu gloria. Împăratul Tiberius părea în felul lui un om modest și destul de îngăduitor chiar dacă era de o severitate absolută câteodată. Furia îi întuneca mintea prea ușor uneori și se purta cu cruzime în momente delicate, însă acest lucru trecea drept ceva
AL UNSPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349543_a_350872]
-
om modest și destul de îngăduitor chiar dacă era de o severitate absolută câteodată. Furia îi întuneca mintea prea ușor uneori și se purta cu cruzime în momente delicate, însă acest lucru trecea drept ceva aproape obișnuit la acea vreme. Cât despre gloria pe care o dorise Seiano, Tiberius știa că aceasta nu se câștiga foarte ușor și nu avea nimic a face cu aurul ori cu puterea, iar cine dorea gloria trebuia să fie gata de moarte oricând, gândea și spunea împăratul
AL UNSPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349543_a_350872]
-
lucru trecea drept ceva aproape obișnuit la acea vreme. Cât despre gloria pe care o dorise Seiano, Tiberius știa că aceasta nu se câștiga foarte ușor și nu avea nimic a face cu aurul ori cu puterea, iar cine dorea gloria trebuia să fie gata de moarte oricând, gândea și spunea împăratul apropiaților săi. Cel mai elocvent exemplu pentru Tiberius, era marele Caius Iulius Caesar care fusese asasinat în condiții josnice în Senat, în urma unui complot, și care își arătase gloria
AL UNSPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349543_a_350872]
-
gloria trebuia să fie gata de moarte oricând, gândea și spunea împăratul apropiaților săi. Cel mai elocvent exemplu pentru Tiberius, era marele Caius Iulius Caesar care fusese asasinat în condiții josnice în Senat, în urma unui complot, și care își arătase gloria și în viață, dar mai ales după moartea sa. Tiberius recunoștea și gloria lui Octavian Augustus deși ei doi nu se agreeaseră prea mult, dar cu toate acestea Divinul îl adoptase ca fiu în cele din urmă pentru că rămăsese fără
AL UNSPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349543_a_350872]
-
săi. Cel mai elocvent exemplu pentru Tiberius, era marele Caius Iulius Caesar care fusese asasinat în condiții josnice în Senat, în urma unui complot, și care își arătase gloria și în viață, dar mai ales după moartea sa. Tiberius recunoștea și gloria lui Octavian Augustus deși ei doi nu se agreeaseră prea mult, dar cu toate acestea Divinul îl adoptase ca fiu în cele din urmă pentru că rămăsese fără moștenitori după ce pierduse pe nepoții săi preferați. Dar chiar dacă nici el, Tiberius, nu
AL UNSPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349543_a_350872]
-
ca fiu în cele din urmă pentru că rămăsese fără moștenitori după ce pierduse pe nepoții săi preferați. Dar chiar dacă nici el, Tiberius, nu-l iubise prea mult pe Divinul, trebuia să recunoască că Octavian Augustus fusese un mare împărat, în toată gloria și grandoarea imperială, ridicând Roma pe un piedestal nemaivăzut în lumea întreagă. Augustus realizase aceasta cu un preț însă, pe cara urma să-l plătească altcineva. Iar acel altcineva era chiar el, Tiberius Cezar Augustus. Cu ani în urmă, în
AL UNSPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349543_a_350872]
-
grandoarea imperială, ridicând Roma pe un piedestal nemaivăzut în lumea întreagă. Augustus realizase aceasta cu un preț însă, pe cara urma să-l plătească altcineva. Iar acel altcineva era chiar el, Tiberius Cezar Augustus. Cu ani în urmă, în plină glorie, după ce se întorsese la Roma, în fruntea celor cincisprezece legiuni comandate de el și după câțiva ani petrecuți în Panonia, Dalmația și Iliria, de unde sosise în triumf, Octavian Augustus îl întrebase pe Tiberius ce gust avea triumful, gloria... Își aducea
AL UNSPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349543_a_350872]
-
în plină glorie, după ce se întorsese la Roma, în fruntea celor cincisprezece legiuni comandate de el și după câțiva ani petrecuți în Panonia, Dalmația și Iliria, de unde sosise în triumf, Octavian Augustus îl întrebase pe Tiberius ce gust avea triumful, gloria... Își aducea aminte bine acele momente de triumf și euforie, cînd coborâse din carul aurit tras de patru cai, chiar dacă sclavul care îi ținea coroana de lauri deasupra capului său îi repeta într-una după cum era regula: ,, Ia aminte să
AL UNSPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349543_a_350872]
-
și euforie, cînd coborâse din carul aurit tras de patru cai, chiar dacă sclavul care îi ținea coroana de lauri deasupra capului său îi repeta într-una după cum era regula: ,, Ia aminte să nu cazi! Ia aminte să nu cazi !...ˮ ,, Gloria este ceva care naște invidie cât ești în viață, princeps Augustus, uneori chiar și după moarteˮ, fu răspunsul său iar divinul îl privise zâmbind și îi dădu dreptate. Tiberius nu spusese însă tot ceea ce simțise. Mulțimea care îl aclamase, florile
AL UNSPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349543_a_350872]
-
acolo pentru a-l omagia, a flamenilor și sacerdoților, a virginelor vestale, și a tuturor celor care i se închinau până la pământ, simți ceva fals până și în atitudinea lui Octavian care probabil îl invidiase în acele momente. ,,Iată cum gloria naște deziluzii.”, își spusese el atunci întorcându-și capul către sclavul care îi ținea deasupra capului cununa de lauri a învingătorilor. ,,Ia aminte să nu cazi! Ia aminte să nu cazi! ” spunea acesta într-una, fără să răspundă cuvintelor lui
AL UNSPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349543_a_350872]
-
fost comparată cu mama dvs., cum ați reacționat? Niculina Stoican: Mama mea, Angelica a fost toată viața ei...angelica; este o fire sensibilă, se adaptează greu acestei societăți, preferă să se retragă și lumea să o păstreze în amintire în gloria de odinioară, nu poate să facă compromisuri, iar un artist trebuie să știe și să le facă, să fie dispus să riște. Veșnic am fost comparată cu mama, si pt mine la început a fost o frustrare, era normal să
NU POT SA REZIST FARA ROMANIA...FIECARE DINTRE NOI AVEM UN DESTIN de MARA CIRCIU în ediţia nr. 102 din 12 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349623_a_350952]
-
această nație, și într-o adevărată urâre de mare sărbătoare, rostea: “Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie, Tânăra mireasă, mama cu amor Fii tăi trăiască numai în frăție Că a nopții stele, că ai zilei zori Viața în vecie, glorii, bucurie, Arme cu tărie, suflet românesc, Vis de vitejie, fala și mândrie, Dulce Românie, ăsta ți-o doresc!” Confluente Privește cu ochiul acela nevăzut (îmi spuse el) Privește însuși nevăzutul Nu simți că este ceva Ca un zvon dintr-o
INTERVIU CU SCRIITOAREA ELENA ARMENESCU CIUHRI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349615_a_350944]
-
copiilor și tineretului (1984, 1985, 1986, 1987, 1988) și Diploma de Excelență a Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului (2002), scriitorul și omul de cultură comăneștean nu și-a spus încă ultimul cuvânt, continuând să îndrume noua generație de aspiranți la gloria literaturii și să dea o pată de culoare vieții culturale din orașul de pe Trotuș, pe care o popularizează pe toate căile, inclusiv în spațiul virtual, unde postează fotografii și filme de scurt metraj, pe care tot el le realizează. Moștenind
LEONID IACOB de LEONID IACOB în ediţia nr. 1806 din 11 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/349638_a_350967]
-
a fost trimisă în munți... (Ev. după Matei cap 2 v 13-23) Vom păstra în inimi strălucirea Ei, vom porni pe urmele Lui cu îngerii, ne vom închina ca magii, Îl vom adora ca Maria, Îl vom vesti ca păstorii. Glorie veșnică Celui născut în Bethleem și culcat în ieslea săracă pentru ca toți obidiții lumii, toți cei care n-au parte de lumea aceasta cu bogățiile și strălucirea ei și cu știința ei și cu deșertăciunile ei... să aibă parte de
CU GÂNDUL LA BETHLEEM de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 108 din 18 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349662_a_350991]
-
Dumnezeu este activ în poem și-n lume... O mână, brusc, scrie pe inima ta verdictul din care nu poți ieși, sentința-cerc din care nu poți evada, cuvinte venite din altă lume pentru lumea aceasta în petrecere, în fast și glorie mundană... Simplu, poetul dedică acest volum familiei, celor de lângă el, persoanele din Edenul de totdeauna, este semnul întoarcerii la zicerea primară... „nimeni nu a mai văzut atâtea/punți de lumină - între/peticele întunericului lumii - nimeni/ nu a mai văzut atâta
CÂND DIAMANTELE SE FISUREAZĂ ... de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349657_a_350986]
-
dispărut, în mod misterios, din spitale. Medicii se declară depășiți de amploarea epidemiei și de numărul mare de victime”. A rămas blocat, interzis, incapabil să mai aibă vreo reacție. Așa ceva nu i se mai întâmplase decât demult, când, în plină glorie a formației de grunge/rock alternativ Nirvana, solistul Kurt Cobain fusese găsit mort. Atunci rămăsese fixat pe postul respectiv, așteptând mereu ceva care să-i infirme vestea, care să-i dea de înțeles că se înșelase. Așa și acum, aștepta
TEROAREA ALBĂ de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2107 din 07 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350221_a_351550]
-
pe dorință de succes și decădere... Adică exact povestea noastră. ”E bună”, i-am răspuns, cu toată sinceritatea. ”La sfârșitul săptămânii, poți chema și actorii”. Duminică, am asistat la repetiție. În scenă apărea și o femeie, o balerină rusoaică, fostă glorie a Moscovei și model pentru mai mulți pictori. Am privit-o cu atenție. Era de o frumusețe aproape nepământească, cu trăsături perfecte, ca sculptate. Pielea îi era albă ca marmura, iar privirea, angelică. Mi-am dat seama că se potrivea
REPETIŢIE PENTRU O PIESĂ DE TEATRU de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2266 din 15 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350230_a_351559]
-
Proza > GUSTUL ÎNVENINAT AL INVIDIEI Autor: Mihai Iunian Gîndu Publicat în: Ediția nr. 2316 din 04 mai 2017 Toate Articolele Autorului ...Părăsit de inspirație, stăteam și contemplam pereții camerei, ca și cum nu aș mai fi așteptat nimic decât sfârșitul. Sic transit gloria mundi... îmi spuneam, golit de orice sentiment, în timp ce sorbeam din ceașca cu cafea. Așa e mersul vieții - te naști, ai planuri mărețe, uneori cunoști succesul, apoi îmbătrânești și mori. La ora H, în fața punctului terminus, ce vei spune? „Am iubit
GUSTUL ÎNVENINAT AL INVIDIEI de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2316 din 04 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/350232_a_351561]
-
Acasa > Poezie > Pamflet > VULTURUL PLEȘUV Autor: Elena Trifan Publicat în: Ediția nr. 1167 din 12 martie 2014 Toate Articolele Autorului VULTURUL PLEȘUV A ieșit din ou devreme Și-i cam palid și firav. A visat mândru spre astre Și în glorie s-a înălțat. Zi de zi și ceas de ceas La steluțe-a tot cântat, A luat secera drept lună Și ciocanul drept cunună. Când din palme tot bătea Universul tot chema Să se-nchine tot la lună, La steluțe
VULTURUL PLEŞUV de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1167 din 12 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/350309_a_351638]
-
Putna din 1871. Organizatorii memorabilei ceremonii de la Putna scriau despre Ștefan Vodă că a fost „cel mai mare apărător al românismului în Orient și al civilizației creștine în secolul al XV-lea. El a înfrânt incursiuni barbare nu numai spre gloria și fericirea națiunii române, ci și spre binele Europei întregi”. Trebuie să se înțeleagă că atunci când o țară este prost condusă, sărăcia devine epidemică, cu atât mai mult în această perioadă de criză; defectele unui popor se amplifică, societatea devine
ÎN CE BARCĂ NE URCĂM? ÎNCOTRO VÂSLIM? de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350296_a_351625]
-
piscurile munțilorSunt eterne...... II. GUSTUL ÎNVENINAT AL INVIDIEI, de Mihai Iunian Gîndu , publicat în Ediția nr. 2316 din 04 mai 2017. ...Părăsit de inspirație, stăteam și contemplam pereții camerei, ca și cum nu aș mai fi așteptat nimic decât sfârșitul. Sic transit gloria mundi... îmi spuneam, golit de orice sentiment, în timp ce sorbeam din ceașca cu cafea. Așa e mersul vieții - te naști, ai planuri mărețe, uneori cunoști succesul, apoi îmbătrânești și mori. La ora H, în fața punctului terminus, ce vei spune? „Am iubit
MIHAI IUNIAN GÎNDU [Corola-blog/BlogPost/350235_a_351564]
-
în care am simțit că mă prăbușesc în mine însumi, fatală implozie a unui artist aflat în ruină. Citește mai mult ...Părăsit de inspirație, stăteam și contemplam pereții camerei, ca și cum nu aș mai fi așteptat nimic decât sfârșitul. Sic transit gloria mundi... îmi spuneam, golit de orice sentiment, în timp ce sorbeam din ceașca cu cafea. Așa e mersul vieții - te naști, ai planuri mărețe, uneori cunoști succesul, apoi îmbătrânești și mori. La ora H, în fața punctului terminus, ce vei spune? „Am iubit
MIHAI IUNIAN GÎNDU [Corola-blog/BlogPost/350235_a_351564]
-
le-mpart nimicul/ din palmă/ în mâini bătătorite de adjective c-un blid de lumină“. (pag.66) Despre permanența în veșnicie vorbește „Nucul dintre două veacuri”, „Iarba crește ca o rugăciune a zilei” (Sonată pentru creșterea ierbii); toate regăsite în „Gloria Limbii Române” care, chiar traversată de incidențe istorice se împlinește în sensul mioritic al patriei, în verbele poemului. Fascinația infinității descătușează eul în privirea ațintită spre „amiaza cerului de hârtie”, în aripa înmuiată în seva frunzei picurată de rouă. Spre
„ÎNTOARCEREA STATUILOR” DE AL FLORIN ŢENE de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 98 din 08 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350447_a_351776]
-
complet istovită trupu-i subțiat pe catafalcul negru al unei tăceri cu iz aproape monastic, dispărând cu o repeziciune devastatoare pentru sufletul privitorului mut în unda impalpabilă a luminii venite înspre scenă din spațiul acela exact și singur, situat întotdeauna deasupra gloriei etern trecătoare a oricărui artist. O parte semnificativă din noi mereu se stinge și ea, încetul cu încetul, o dată cu moartea fiecărui personaj închipuit pe scenă de către actori, ca o măsură parcă a dimensiunii discutabile a timpului nostru fizic concret și
TAMARA BUCIUCEANU-BOTEZ de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350415_a_351744]