2,459 matches
-
organismelor microscopice. Jainismul recunoaște că fiecare persoană are abilități diferite și capacități de a practica și prin urmare accepta niveluri diferite de conformare pentru asceți și gospodari. "Marile jurăminte"(mahavrata) sunt prescrise pentru călugări și "jurămintele limitate" (anuvrata) sunt prescrise gospodarilor. În alte cuvinte, casnicii sunt încurajați să practice cele 5 principii cardinale ale nonviolenței, sincerității, non-furtului, celibatului și non-posesivității după propriile limitări practice actuale. în timp ce călugării trebuie să îi observe foarte strict, cu o practică constantă, este posibil să se
Altruism () [Corola-website/Science/320420_a_321749]
-
cult a fost sfințită în anul 1936 de mitropolitul Visarion Puiu al Bucovinei. Între anii 1940-1950 a slujit aici preotul paroh Casian Bucescu (1907-1986), considerat „apostolul Suceviței”. El a fost "„primit cu pâine și sare, ca un ierarh, de către vechii gospodari la Grănicești”". În perioada sa, au fost continuate lucrările la noua biserică, care a fost înălțată până la nivelul ferestrelor. Construcția bisericii noi a fost finalizată în anul 1960, în perioada în care paroh la Grănicești era Gheorghe Puha. Biserica de
Biserica de lemn din Grănicești () [Corola-website/Science/320486_a_321815]
-
încă din 1408. "„Principe între creștini cel mai viteaz și cel mai ager”", așa cum a fost numit de către istoricul german Leunclavius, Mircea a domnit peste Valahia timp de 32 de ani. Pe plan intern, domnitorul s-a dovedit un bun gospodar, prin măsurile economice înțelepte pe care le-a luat, și un adevărat creștin, lăsând în urma sa mai multe lăcașe de cult. Pe lângă succesele militare, Mircea a fost un strălucit diplomat, atât în relațiile cu Ungaria și Polonia, cât și cu
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
portretul fizic, realizat printr-un eufemism („om nu mare de stat”) și cel moral, alcătuit dintr-o enumerare de însușiri: impulsiv („mînios și degrabă a vărsa sînge nevinovat”), uneori nedrept cu boierii („deseori la ospețe omorîia fără giudeț”), dar bun gospodar („și lucrul său îl știa a-l acoperi”), neîntrecut strateg („la lucruri de războaie meșter”), știind să-și transforme chiar înfrîngerea în victorie („...că știindu-se căzut gios se rădica deasupra învingătorilor”); c) sentimentele poporului la moartea lui Ștefan (jalea
Grigore Ureche () [Corola-website/Science/297577_a_298906]
-
mori cu aburi, o fabrică de bere, o tăbăcărie, patru fabrici de cărămizi, ateliere de dogărie și curelărie, există un liceu de băieți, două școli primare și două grădinițe de copii, un cinematograf, două bănci (Bancă Comercială Sireteană și Banca Gospodarilor), trei biserici ortodoxe, o biserică greco-catolica, o biserică romano-catolică, o biserică evanghelico-luterană, două sinagogi, șapte case de rugăciune evreiești, o casă de rugăciune a creștinilor după Evanghelie, un protopopiat ortodox. De asemenea orașul dispune de gară, primărie, prefectura, judecătorie de
Siret () [Corola-website/Science/297082_a_298411]
-
externe a lui Brâncoveanu au rămas aceleași. În perioada domniei lui Constantin Brâncoveanu, cultura românească a cunoscut o perioadă de înflorire, voievodul fiind un fervent sprijinitor al culturii. În cei 26 de ani de domnie, Brâncoveanu s-a dovedit un gospodar desăvârșit și bun administrator al avuțiilor țării, instaurând o epocă de prosperitate și de pace. Domnul a inițiat o amplă activitate de construcții religioase și laice, îmbinând armonios în arhitectură, pictură murală și sculptură tradiția autohtonă, stilul neo-bizantin și ideile
Constantin Brâncoveanu () [Corola-website/Science/297382_a_298711]
-
scriitor și medic român. În domeniul literar s-a distins în principal ca poet și prozator (a fost și dramaturg). s-a născut în comuna Pârscov, județul Buzău, ca fiu al lui Costache Voicu (ulterior scriitorul luând numele de Voiculescu), gospodar cu stare, și al Sultanei (născută Hagiu), fiica unui negustor. Școala a început-o în satul Pleșcoi, Buzău în 1890. Cursul primar l-a absolvit la Buzău. A urmat studii liceale la Liceul „Alexandru Hâjdeu” și apoi la Liceul Gheorghe
Vasile Voiculescu () [Corola-website/Science/297549_a_298878]
-
și-a luat numele satul Boroaia. Numărul refugiaților din Transilvania a crescut ca urmare a emigrărilor masive de după Răscoala lui Horia, Cloșca și Crișan (1784). Prima biserică a fost construită la sfârșitul secolului al XVIII-lea de către nemțeni, adică de gospodarii de pe moșia Mănăstirii Neamț. Vechea biserică se găsea lângă actuala biserică din satul Bărăști, unde se mai găsesc urmele sfântului altar. Aceasta a devenit cu timpul neîncăpătoare, iar preotul Petru a început construirea unei noi biserici de lemn, fiind ajutat
Biserica de lemn din Boroaia () [Corola-website/Science/317123_a_318452]
-
ocazia hramului bisericii din Rădășeni așa cum avea loc la sfârșitul secolului al XIX-lea: „După asta Grigoriță Oanea mi-a arătat cel mai important monument al satului: o bisericuță veche de lemn, mai scundă și mai întunecată decât toate casele. Gospodarii îndeletnicindu-se cu negustoria de mere și gospodinele cu ale gospodăriei, n-au când se abate pe la acea clădire de scânduri vechi. Numai o dată pe an, la hram, în ziua a patra după Paști, la sfântu' Mercorie, cum spun ei
Biserica de lemn din Rădășeni () [Corola-website/Science/317140_a_318469]
-
va semna scrierile de la debut și până la ultima carte, . Adi Cusin s-a născut din părinți români. Tatăl, Ioan Cusin (n. 1911), era din Rădăuți-Prut (jud. Botoșani), iar mama, Aurelia Cobilanschi (n. 1923) din Cernăuți. Născut într-o familie de gospodari înstăriți din Rădăuți-Prut, tatăl avea să urmeze școala generală și liceul la Școala de băieți „Grigore Ghica-Vodă" din Dorohoi, apoi Facultatea de drept din Cernăuți, fără a susține însă licența. Orientându-se spre Școala medie de căi ferate din Cernăuți
Adi Cusin () [Corola-website/Science/316619_a_317948]
-
la 4 august 1914 în cartierul Capu Satului din orașul Câmpulung Moldovenesc, aflat pe atunci în Ducatul Bucovinei a Imperiului Austro-Ungar, într-o familie de țărani înstăriți. Tatăl său, Vasile Șandru Alboi, a fost unul dintre cei mai de seamă gospodari ai localității, a militat pentru Unirea Bucovinei cu România și a fost pentru o perioadă primar al orașului Câmpulung. Alexandru Șandru Alboi a făcut studii la Școala primară de băieți din centrul orașului, la Liceul "Dragoș Vodă" și apoi la
Biserica Izvorul Tămăduirii din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/316654_a_317983]
-
și Ioan din Feleac dar și anul 1771 sunt redați în acestă cronică care surprinde următoarea inscripție: „"să să știe când au zugravit biserica aceasta, în preoția lui Popa Macarie, în anul de la Hristos 1771 iulie în 21 zile. Pomini Gospodari Nistor, Iuon Zugrav"”.
Biserica de lemn din Suceagu () [Corola-website/Science/316066_a_317395]
-
hectare (până în 1945 Stăneștilor i-au aparținut și 381,9 hectare de pădure), este concentrat în partea sa de sud, iar moșia, adică câmpul, se află în partea sa de nord, fapt care întrucâtva îngreuiază ciclul lucrărilor agricole din cauză că unii gospodari trebuie să parcurgă 6-7 kilometri până la ogoarele lor. Solul este cam sărac, predominând cel podzolic, iar ciornoziomul ocupă doar o mică suprafață. Stăneștenii sunt cultivatori de porumb și cartofi, dar își mai însămânțează ogoarele cu grâu de toamnă, secară, sfeclă
Stănești, Adâncata () [Corola-website/Science/316170_a_317499]
-
în comuna Bosanci numărul polonezilor fiind de 602. După cel de-al doilea război mondial, 201 de persoane din Bulai au emigrat în Polonia. Școala din sat a fost desființată de autorități, iar clădirea este în prezent în proprietatea unui gospodar român. Elevii din Bulai au învățat la Școala generală din Moara Nica. În anul 1950 a fost înființată comuna Moara, în componența căreia a fost inclus și satul Bulai. La recensământul din 15 martie 1966 s-a constatat că în
Biserica Sfântul Maximilian Maria Kolbe din Moara () [Corola-website/Science/320726_a_322055]
-
urmează ajutoarele cetei: părinți sau prieteni ai feciorilor din ceată, care îi ajută pe aceștia să care bucatele ce le sunt puse pe masă ca și compensație pentru colindă. Colindatul se termină aproape de dimineața zilei de Crăciun, întotdeauna la același gospodar, după care feciorii merg la Gazdă pentru a se pregăti pentru mersul la biserică la slujba de Crăciun. Ceata din Lisa, spre deosebire de majoritatea cetelor de colindători din zona Făgărașului, cântă pe la casele gospodarilor (gazde, în limbajul vorbit din zonă) o
Ceata de Feciori din Lisa () [Corola-website/Science/321503_a_322832]
-
dimineața zilei de Crăciun, întotdeauna la același gospodar, după care feciorii merg la Gazdă pentru a se pregăti pentru mersul la biserică la slujba de Crăciun. Ceata din Lisa, spre deosebire de majoritatea cetelor de colindători din zona Făgărașului, cântă pe la casele gospodarilor (gazde, în limbajul vorbit din zonă) o colindă laică, nu una religioasă. În esență, colinda este adresată copiilor gazdelor, tinerilor necăsătoriți din fiecare casă, cărora le dorește împlinirea prin căsătorie. Acolo unde gazdele nu au copii sau nepoți care se
Ceata de Feciori din Lisa () [Corola-website/Science/321503_a_322832]
-
Sameșii (Sameșul Mare și Sameșul Mic) au ca responsabilitate principală paza Glugii - agățată în cui la intrarea în casă de Vătaful Mare. Deoarece știu că în Glugă se află toată componenta financiară a darului pe care Ceata îl primește de la Gospodari, tinerii din sat care nu sunt în ceată, de obicei frați sau rude cu fata căreia i s-a lăsat Gluga, încearcă în permanență să o fure. Dacă reușesc, Ceata trebuie să negocieze returnarea acesteia, iar "hoții" de ocazie se
Ceata de Feciori din Lisa () [Corola-website/Science/321503_a_322832]
-
obicei cu o recompensă sub formă de bani și vin. Cum Gluga se lasă doar la aleasa Vătafului Mare, există și o altă formă de prețuire pe care Ceata o arată pentru fete sau familii din sat. Atunci când colindă, dacă gospodarul este om de vază și are fată de măritat, sau dacă fata respectivă "vorbește" cu unul din cetași, Vătaful Mare este cel care joacă, iar Gluga este așezată după gâtul fetei - tot în semn de încredere. De Sf. Vasile ceata
Ceata de Feciori din Lisa () [Corola-website/Science/321503_a_322832]
-
dărâmat cu tunurile sute de biserici ortodoxe), atunci ipoteza situării bisericii în Podeiul Bogatului este cât se poate de credibilă. Informațiile provenite de la cei mentionați mai sus ne spun că o furtună puternică a deteriorat acoperișul și turnul bisericii. Un gospodar al satului, împreună cu cei patru feciori ai săi, au decis să refacă biserica pe cheltuiala lor. Lemnul bisericii a fost coborât din Podei și biserica a fost reconstruită pe locul unde se află acum. Mărturie a faptului că s-au
Biserica de lemn din Almașu Mic de Munte () [Corola-website/Science/321637_a_322966]
-
din tablă (acoperișul din șiță este vizibil și astăzi, amintindu-ne de vremurile demult apuse ale bisericii), menită să protejeze construcția. Tot în acea perioadă bisericii i-a fost construit și un paratrăznet (lucrarea a fost executată de un bun gospodar și meșter al satului, Șerban Ion al lui Ivaș), pentru ca biserica să fie protejată de descărcările electrice. Biserica a avut două clopote-clopotul cel mare, care avea aproximativ 48 kilograme și clopotul cel mic (20-25 kilograme). Clopotul cel mare a fost
Biserica de lemn din Almașu Mic de Munte () [Corola-website/Science/321637_a_322966]
-
acesta i-ar fi spus: „merji părinte și adă ce afli mai fain, că-i păntru satu’ nost”. Odăjdiile au costat aproximativ 2600 lei, iar clopotul ceva mai mult de 3000 lei, așadar o donație foarte consistentă din partea acestui bun gospodar.
Biserica de lemn din Almașu Mic de Munte () [Corola-website/Science/321637_a_322966]
-
de-al doilea copil al lui Iraclie și al Emiliei Porumbescu și autorul imnurilor naționale "Trei culori", "Pe-al nostru steag e scris Unire", al nemuritoarei "Balade" și al primei operete românești "Crai nou". Părintele Iraclie s-a dovedit un gospodar harnic, reușind să construiască o casă nouă și încăpătoare. Între anii 1859-1864, și-a petrecut verile la Șipote compozitorul Carol Miculi, directorul Conservatorului din Lemberg. El venea aici pentru a culege cântece populare românești, fiind găzduit de preotul paroh. În
Iraclie Porumbescu () [Corola-website/Science/320860_a_322189]
-
de persoane - deportate (inclusiv 5.033 persoane arestate și 14.542 persoane deportate din RSS Moldovenească). De obicei, o echipă formată din doi-trei militari înarmați și un lucrător al securității bătea la geamul casei, în plină noapte, luând prin surprindere gospodarii. Într-un sfert de oră să fiți gata!", acesta era ordinul care li se dădea oamenilor cuprinși în spaimă de cele întâmplate, neînțelegând unde merg și de ce. Deseori, printre cei care veneau să ridice oamenii se găsea și "binevoitorul" sau
Deportările din Basarabia și Nordul Bucovinei () [Corola-website/Science/317440_a_318769]
-
ordine și medalii sovietice; 508 - își schimbaseră domiciliul, iar 105 familii reușiseră să se ascundă. Arestările s-au făcut noaptea cu forțele soldaților veniți în sate cu mașinile. Unii cetățeni care au încercat să scape cu fuga au fost împușcați. Gospodarii arestați împreună cu familiile lor, cu copiii, cu bătrâni, fără a li se permite să ia rezerve cu ei, au fost urcați cu forța în vagoane pentru vite și duși. Toate bunurile - casele, utilajul țăranilor deportați - au fost transmise colhozurilor, iar
Deportările din Basarabia și Nordul Bucovinei () [Corola-website/Science/317440_a_318769]
-
casele, utilajul țăranilor deportați - au fost transmise colhozurilor, iar o parte din ele au fost furate, vândute de către organele financiare ale raioanelor respective. Multe din aceste edificii au fost oferite ofițerilor care erau aici în NKVD, nomenclaturii etc. Mulți dintre gospodarii deportați nu au mai revenit în patrie, au fost împușcați pe drum, au murit de foame, de boli, de durere sufletească, de muncă peste puterile lor. În urma deportării din iunie 1949 impactul dorit de autoritățile comuniste sovietice a depășit toate
Deportările din Basarabia și Nordul Bucovinei () [Corola-website/Science/317440_a_318769]