4,781 matches
-
concretizeze tema ce și-a propus să o cânte Într-un fapt particular, dar de o semnificație generală, atunci el găsește cu ușurință mijloacele simple, accesibile tuturor, prin care să comunice gândurile și sentimentele sale. Lidice e scrisă Într-un grai limpede și atât de simplu că pare vorbire curentă». Ar fi fost de așteptat ca, făcând o afirmație cu privire la «simplitatea mijloacelor», În «graiul limpede» și «simplu», cronicarul să și-o fundamenteze pe o analiză serioasă a acestor Însușiri. În ce
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
mijloacele simple, accesibile tuturor, prin care să comunice gândurile și sentimentele sale. Lidice e scrisă Într-un grai limpede și atât de simplu că pare vorbire curentă». Ar fi fost de așteptat ca, făcând o afirmație cu privire la «simplitatea mijloacelor», În «graiul limpede» și «simplu», cronicarul să și-o fundamenteze pe o analiză serioasă a acestor Însușiri. În ce constă pomenita simplitate? Întrucât e o notă distinctivă a lui Jebeleanu? De unde provine? Cum se explică? Ce particularitați stilistice determină? Pentru că a vorbi
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
și «simplu», cronicarul să și-o fundamenteze pe o analiză serioasă a acestor Însușiri. În ce constă pomenita simplitate? Întrucât e o notă distinctivă a lui Jebeleanu? De unde provine? Cum se explică? Ce particularitați stilistice determină? Pentru că a vorbi despre «graiul limpede și simplu» În abstract e tot atât cu a spune - Întrebuințând o frază-tip din manualele de limba română din trecut - că bucata cutare e scrisă Într-o „aleasă limbă românească”, deci cu a nu spune nimic. (Ă). Un
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
potrivește spiritului german, socotea Herder, deoarece limba franceză a fost făcută de francezi și pentru francezi. „Dacă limba este organul forțelor noastre sufletești, mijlocul destinat culturii și educației noastre celei mai profunde, atunci bine educați nu putem fi decât în graiul poporului și al țării noastre; o așa-zisă educație franceză în Germania trebuie în mod necesar să educe în mod greșit și să rătăcească spiritele germane.” 7 Deosebit de clar se conturează teme și poziții ale istorismului particularist, opuse celor ale
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
denumirea simplă de „Reiki”. Cum a ajuns Reiki În Occident Ca sistem de vindecare, Reiki este folosit și promovat În Occident de la sfîrșitul anilor ’30 și, pînă pe la Începutul anilor ’90, povestea descoperirii Reiki s-a răspîndit numai prin viu grai, predată de profesor discipolului Într-un mod foarte tradițional. Această poveste spune că dr. Mikao Usui era un mare Învățat care preda Într-un seminar creștin. Într-o zi, a fost provocat de un student care l-a Întrebat dacă
Reiki pentru o viață by Penelope Quest () [Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
ci la „umărul” ultimei litere a cuvântului. Notele pot fi grupate și la sfârșitul capitolului sau al lucrării respective (În acest ultim caz, grupajele de note vor corespunde capitolelor). O trimitere se poate face și la informații obținute prin viu grai, deși acestea sunt mai puțin credibile, tocmai pentru că nu pot fi verificate. Voi da un exemplu concret. Un prieten de-al meu din Israel (dar născut În România), Eliezer Palmor, mare om de cultură și fost ambasador al Israelului În
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
reguli ce trebuie respectate la transcrierea textelor, preluate din studiul amintit. 3.1. Păstrarea particularităților fonetice Se vor păstra acele particularități care corespund unei pronunțări Învechite sau regionale, fie că ele corespund intenției autorului de a caracteriza prin particularități de grai un personaj, de a obține anumite efecte artistice etc., fie că sunt proprii vorbirii autorului Însuși (Asan, Bulgăr, Căplescu, 1959, p. 21). Conform acestui principiu, o ediție din Sadoveanu, de pildă, va conserva forme precum: barbat, băiet (cum Întâlnim și
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
1938 323 62. „Marea întrunire festivă a «Asociației pentru emanciparea civilă și politică a femeilor române»”, Gazeta femeii nr. 63-64, din 31 martie 1938 327 63. „Importantele lucrări de la Comisia Socială a Societății Națiunilor. Convorbire cu doamna Alexandrina Gr. Cantacuzino”, Graiul femeii, nr. 5, din mai 1938 330 64. „O izbândă a feminismului român”, Revista Femeilor Române, nr. 5-8, din octombrie 1938 333 65. „Cuvântarea d-nei Alexandrina Cantacuzino: Femeile în noua Constituție românească șrostită la Congresul al VII-lea al Grupării
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
-lea al Grupării Femeilor Române, ținut la Brașov, în zilele de 12, 13 și 14 noiembrie 1938ț” 334 66. „Raportul Grupării Femeilor Române șla Congresul al VII-lea ținut la Brașov pe 12-14 noiembrie 1938ț întocmit de Caliopi ing. Dimescu”, Graiul femeii, nr. 1, din ianuarie 1939 339 67. Maria Baiulescu, „Prima femeie senatoare”, Gazeta femeii, nr. 87-88, din 10 iulie 1939 341 68. „Femeia intelectuală în familie și în gospodărie”, conferința rostită de Alice Voinescu la Radio pe 23 noiembrie
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
63. Marea întrunire festivă a „Asociației pentru emanciparea civilă și politică a femeilor române”, articol în Gazeta femeii nr. 63-64, din 31 martie 1938. 64. Importantele lucrări de la Comisia Socială a Societății Națiunilor. Convorbire cu Alexandrina Gr. Cantacuzino, reprodusă din Graiul femeii, nr. 5 din mai 1938. 65. O izbândă a feminismului român, știre în Revista Femeilor Române, nr. 5-8 din octombrie 1938. 66. Cuvântarea d-nei Alexandrina Cantacuzino: Femeile în noua Constituție românească, rostită la Congresul al VII-lea al Grupării
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
Cantacuzino: Femeile în noua Constituție românească, rostită la Congresul al VII-lea al Grupării Femeilor Române, ținut la Brașov, în zilele de 12, 13 și 14 noiembrie 1938. 67. Raportul grupării femeilor române întocmit de Caliopi ing. Dimescu, reprodus din Graiul femeii, nr. 1 din ianuarie 1939. 68. Prima femeie senatoare, articol de Maria Baiulescu, în Gazeta femeii, nr. 87-88 din 10 iulie 1939. 69. Femeia intelectuală în familie și în gospodărie, conferința rostită de Alice Voinescu la Radio pe 23
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
servi, desigur, doar ca introducere în istoria feminismului politic românesc. Se simte nevoia elaborării unor studii și monografii mai aprofundate ca, de exemplu, cele privitoare la rolul unor publicații feministe românești de nivel european (Gazeta Femeilor, Cuvântul Femeilor, Ziarul Nostru, Graiul femeii), mișcarea femeilor minoritare și raporturile acesteia cu mișcarea feministă română, inițiativele românești în forurile internaționale de femei, reeditarea scrierilor unor protagoniste ale feminismului - Elena Ghica (Dora d’Istria), Elena Văcărescu, Alexandrina Cantacuzino, Maria C. Buțureanu, Calypso C. Botez, Elena
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
urma să fie congresul, convocat odată pe an sau la nevoie și în cursul anului. Noua organizație s-a afirmat în anii ’30 ca una dintre cele mai influente asociații de femei, având filiale în toate provinciile țării. Oficiosul său, Graiul Femeii (Ploiești, 1935-1939), dar și alte publicații - Gazeta femeilor, Cuvântul femeilor, Adevărul și Dimineața - vor relata mereu despre activitățile și inițiativele sale. Acțiunea pornită de Alexandrina Cantacuzino a fost vehement contestată de o seamă de personalități marcante ale mișcării feministe
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
pregăteau unificarea Codului Civil, venind astfel și în sprijinul aspirațiilor asociațiilor de femei din țară1. Democrația mai presus de orice La congresele și la adunările organizațiilor de femei, dar și în paginile publicațiilor feministe, cum erau Gazeta femeilor, Cuvântul femeilor, Graiul femeii, Ziarul nostru, au fost formulate noi argumente spre a demonstra stringența dobândirii drepturilor politice integrale ale femeilor și a reprezentării lor în organele legislative supreme ale țării, în condițiile în care în viața politică românească din al treilea deceniu
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
femeilor. S-a observat, de asemeni, prezența unui mare număr de bărbați politici, senatori, deputați și alți intelectuali. ședința s-a deschis de venerabila d-na Elena Meissner, președinta Asociațiunii, care înconjurată de întregul comitet conducător a ținut într-un grai dulce moldovenesc, o cuvântare documentală asupra drepturilor civile și politice ale femeilor; după care a dat cuvântul la diferite oratoare care au expus cu mult entuziasm cauza ce apără și dreptatea ei. Dăm mai jos cuvântările ținute la această întrunire
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
mai desăvârșită decât se credea. S-a dovedit și cu această ocaziune că femeia română este conștientă de datoriile ei naționale. Toate organizațiunile feministe din țară au luat parte activă la aceste manifestațiuni, așa cum și era indicată femeii române, păstrătoarea graiului, a datinelor și a patriotismului românesc. Din lipsă de spațiu nu putem arăta aici nenumărate societăți și asociațiuni care au participat la aceste manifestațiuni și eminentele femei care au semnat manifestele de chemare la întrunirile de protestare din diferite orașe
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
reprezintă o etapă prețioasă și trudnic câștigată prin efortul colectiv al „Organizațiunilor Feministe”, pe drumul realizărilor juste și echitabile în ceea ce privește protecțiunea femeii, copilului și familiei. A fost necesară munca fără preget a organizațiunilor noastre, care prin mijlocirea condeiului sau a graiului au ctitorit în conștiința colectivă zidirea din ce în ce mai masivă a sentimentului inechității barbare, cu care legiuitorii duri și inumani ai altor vremuri o trataseră. Toate legiuirile vechi pornind de la concepția perimată azi a unei supraevaluări a bărbatului, al cărui rol social
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
se știe locul ferit de orice lovitură militară. Această propunere a Consiliului Național Român a făcut mare impresie și credem că va fi încoronată de succes. Cum vedeți, în toate direcțiile se lucrează cu folos în numele și pentru înălțarea României. Graiul femeii 1, anul IV, nr. 5, din mai 1938. 64TC "64" O izbândă a feminismului romântc "O izbândă a feminismului român" Avem mulțumirea a vă aduce la cunoștință că la Congresul Consiliului Internațional al Femeilor ce a avut loc în
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
caracter ce nimic nu-l înduplecă decât frica lui Dumnezeu și a poruncilor sale, aceasta este năzuința și lozinca noastră. Domnul să fie cu noi, dându-ne înțelepciune, izbăvind neamul nostru și ocrotind Patria, izvorul veșnic de preamărire a românismului. Graiul femeii, anul IV, nr. 11-12, din noiembrie-dec. 1938. 66TC "66" Raportul Grupării Femeilor Române șla Congresul al VII-lea, ținut la Brașov pe 12-14 noiembrie 1938țtc "Raportul Grupării Femeilor Române [la Congresul al VII‑lea, ținut la Brașov pe 12
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
personal, dar cer cu convingere respectarea dreptului la muncă cinstită și demnă pentru orice femeie, drept prețios și sfânt fără de care nu există libertate individuală și deci mulțumire și progres. Așa să ne ajute Dumnezeu. Secretară G-rală, Caliopi Ing. Dimescu Graiul femeii, nr. 1, ianuarie 1939. 67TC "67" Prima femeie senatoaretc "Prima femeie senatoare" Realizarea drepturilor feminine organizate prin noua Constituție a Maj. Sale Regelui Carol II spre a egaliza situația femeilor cu situația bărbaților, s-a manifestat prin numirea d-nei
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
sub regimul Ana [Pauker‑]Groza." În momentul când la Paris se semnează tratatele de pace, în momentul când în forurile internaționale se consfințesc pentru tot globul drepturile omului - dreptul fiecărei ființe umane de a-și spune răspicat cuvântul prin viu grai, scris și radio; dreptul presei libere, dreptul întrunirilor - în momentul acesta regimul Anei Pauker-Groza, prin emeriții săi elevi (generos plătiți) care au absolvit școlile de cadre comuniste - împiedică pe marea democrată Ella Negruzzi să-și rostească gândul în fața tineretului Național-Țărănist
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
cuvinte înflăcărate despre ridicarea producției, Maria Voluntaru, artistă a Teatrului Național, care și-a exprimat bucuria că poate procura ore de înălțare și destindere oamenilor din popor cu arta ei și, în sfârșit, Maria Crețu din Păltinești, Tecuci, care în graiul moldovenesc colorat și cu mintea-i sănătoasă povestește ceea ce au făcut sătencele ca să pună pe roate cooperativa și să meargă bine recensământul. ș...ț Nici una din problemele noastre de stat n-au fost scăpate cu vederea de către femeile adunate în
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
a lui Ioan Trif, țărani, B. a absolvit Facultatea de Mine din Petroșani (1981), lucrând după aceea ca inginer-manager la o societate comercială. A debutat direct în volum, cu Iubire, sunt un obiect nezburător, apărut în 1992. A colaborat la „Graiul Maramureșului” și „Clipa zilei” din Baia Mare. Prozele scurte din cartea de debut, dar cu precădere acea „o sumă de proze” din Alergând prin sine (1995) surprind prin supunerea unui moralism sceptic, malițios, descins direct din Teodor Mazilu, la bizarele „rigori
BUD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285909_a_287238]
-
la curtea zmeului Ca-Fe-Mini, București, 1994; Nu-Motanul și zmeul Pager, București, 1995; Alergând prin sine, București, 1995; Cui îi place școala?, București, 1997; Billclintonienii, postfață Dan Silviu Boerescu, București, 1999. Repere bibliografice: Vasile Radu Ghenceanu, Lansarea unei cărți de debut, „Graiul Maramureșului”, 1993, 1059; P. Bâlțiu, „Iubire, sunt un obiect nezburător”, ATN, 1993, 9; Vasile Radu Ghenceanu, O carte de proză, „Graiul Maramureșului”, 1996, 1864; M. C., „Alergând prin sine”, „Nord Magazin”, 1996, 11; Ion N. Mihai, Florica Bud și obsesia
BUD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285909_a_287238]
-
București, 1997; Billclintonienii, postfață Dan Silviu Boerescu, București, 1999. Repere bibliografice: Vasile Radu Ghenceanu, Lansarea unei cărți de debut, „Graiul Maramureșului”, 1993, 1059; P. Bâlțiu, „Iubire, sunt un obiect nezburător”, ATN, 1993, 9; Vasile Radu Ghenceanu, O carte de proză, „Graiul Maramureșului”, 1996, 1864; M. C., „Alergând prin sine”, „Nord Magazin”, 1996, 11; Ion N. Mihai, Florica Bud și obsesia matriarhatului, TR, 1997, 5. A.N.
BUD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285909_a_287238]