5,715 matches
-
în viața profesională "spărgînd mutra" superiorului său ierarhic, spre exemplu dezvoltă o depresie și face ulcer, după părerea mea este evidențiat impactul socialului asupra comportamentului individual. Dar asta nu ne spune nimic despre logica socialului care conduce la această situație. Henri Laborit, în calitate de biolog, poate că se putea mulțumi cu legătura între individ și societate pe care o permitea sistemul său de inhibare a acțiunii, însă eu, ca economist, am nevoie să merg mai departe și să analizez această logică socială
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
să știu unde anume diferă raționalitatea unui bun public (un pod, un far, un baraj, un serviciu public...) de cea a unui bun de consum individual (un automobil, o pereche de șosete...). Bineînțeles că nu l-am convins niciodată pe Henri Laborit că explicația sa oricît ar fi de interesantă nu realizează pe deplin trecerea spre social. Mi s-a părut întotdeauna, și mi se pare și azi, că prietenul nostru subestima, în ceea ce privește acest aspect precis și doar acest aspect, importanța
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
de reflecție pe care îl prezidez de cinci ani, pe care îl frecventează Jacques Sauvan și mulțumită căruia l-am putut regăsi pe Jean-François Boissel. Ați asistat recent, la sediul Transversales, la o discuție pe care am avut-o cu Henri Altan despre ambiguitățile legate de termenul de "informatică" etc... B.C. Obiectivul inițial expus în Grupul celor Zece era de a reuni politicieni și savanți și de a face în așa fel încît experiența oamenilor de știință să le folosească politicienilor
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
să ni se impună astăzi. Degradarea energiei solare însuflețeste marile cicluri biogeochimice și per-mite dezvoltarea vieții. Structurile disipative ale lui Prigogine reprezintă energia care se cheltuiește pentru a crea forme și structuri, matematica lui René Thom e una a morfogenezei; Henri Altan și von Foerster înseamnă principiul "ordinii sau complexificării prin zgomot", adică o altă structurare, iar teoria haosului e și ea o teorie a edificării lucrurilor dincolo de caracterul aparent neregulat al comportamentului lor. Întreaga dezvoltare economică este așa cum a arătat
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
et l'outil (Cuvîntul și unealta). B.C. Ați descoperit teoria informației, noțiunile de auto-organizare, de complexitate, cibernetica în sînul grupului? J.A. Da. A fost un lucru foarte important pentru mine. Am apreciat mult prezentarea pe ca-re a făcut-o Henri Atlan despre "principiul ordinii prin zgomot". Am fost impresionat de asemenea de calitățile de pedagog ale lui Joël de Rosnay. B.C. Cînd ați încetat să mai participați la aceste întîlniri? J.A. Cînd au încetat și ele. Cred că n-
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
Grupului celor Zece? J.A. Ajungeam pe la ora 19. În general, se prevedea o temă. Unul dintre noi făcea o expunere sau exista un invitat. Invitatul intra adesea în grup după aceea, cum a fost cazul pentru Michel Serres și Henri Atlan. Avea loc un bufet, după care discutam pînă la unu dimineața. Cînd am ajuns eu, avuseseră deja loc mai multe întîlniri și fuseseră publicate două caiete. B.C. Henri Atlan îmi spunea că, prin comparație cu primele întîlniri, ultimele au
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
grup după aceea, cum a fost cazul pentru Michel Serres și Henri Atlan. Avea loc un bufet, după care discutam pînă la unu dimineața. Cînd am ajuns eu, avuseseră deja loc mai multe întîlniri și fuseseră publicate două caiete. B.C. Henri Atlan îmi spunea că, prin comparație cu primele întîlniri, ultimele au fost puțin dezămăgitoare. J.A. Fiecare își avea propriul domeniu, la început. Toată lumea învăța multe și apoi aveam cu toții cam același model în minte: teoriile informației, autoorganizarea, ordinea prin
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
acest grup, Jack Baillet, un pesimist formidabil. L-am prețuit mult și pe Leroi-Gourhan. I-am descoperit pe Edgar Morin și Jean-François Boissel. B.C. Ați devenit prietenul unora dintre ei? J.A. Da, al lui Jacques Robin, Joël de Rosnay, Henri Altan, Edgar Morin. B.C. Existau neînțelegeri? J.A. Aveam o neînțelegere politică minoră cu Jacques Robin. B.C. Credeți că întîlnirile Grupului celor Zece reprezentau o școala bună? J.A. Formidabilă! Am încercat să refac un grup cu același spirit în
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
Zece în 1972. Vor-beam despre teoria sistemelor. Jacques Attali a luat cuvîntul și a spus: "Dar, în fine, parcă ați descoperi Luna! În economie, știm dintotdeauna ce înseamnă un sistem". Nu știa nimic, nu auzise de Ludwig von Bertalanffy etc. Henri Altan, Edgar Morin și alții i-au replicat că ceea ce spunea n-avea nimic de-a face cu discuția. Atunci Attali și-a dat brusc seama că spusese o prostie enormă și a început să ia notițe. J.B. Pentru Attali
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
în care acționează "iluzia de grup". A.L. În anii '70, în general, sistemul de de justificare dominant în mediul intelectual era încă cel marxist, iar Grupul celor Zece avea implicit ambiția de a-i face concurență. Jacques Robin și Henri Laborit doreau să aducă "noua grilă de intepretare ce avea să scoată marxismul din uz". Însă marxismul era descalificat după '77 și nu a mai fost adversarul implicit al Grupului celor Zece. Noul rival era liberalismul. Mai mulți membri ai
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
îl cunoșteam deoarece făcuse parte dintr-un cerc suprarealist. În acel moment, Jacques Robin începuse formarea Grupului celor Zece. B.C. Ce amintiri păstrați despre întîl-nirile grupului? E.M. Aceste întîlniri erau întotdeauna foarte însuflețite. Am învățat multe de la Jacques Sauvan și Henri Laborit, care m-au facut să descopăr cibernetica într-un mod diferit de cel pe care mi-l imaginam pînă atunci. Cum îl frecven-tam pe Jacques Monod în aceeași perioadă, și cum l-am descoperit după aceea în California pe
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
i-am cerut lui Jacques Monod să intre în grup. Apoi a urmat François Jacob. Grupul s-a mai lărgit un pic după aceea cu Jacques Attali, Michel Rocard, Jacques Delors. Pentru mine, prima perioadă a fost, evident, mai interesantă. Henri Atlan m-a influențat mult, dar mai degrabă în afara grupului. Îl cunoșteam dinainte de Grupul celor Zece și el m-a inițiat în gîndirea lui von Foerster, von Neumann etc. Perioada Grupului celor Zece a fost rodnică pentru mi-ne, deoarece
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
la New York, iar în '74 m-am retras în Italia, unde m-am izolat pînă în 1977. B.C. Ați descoperit, prin Grupul celor Zece, persoane pe care nu le cunoșteați deloc înainte? E.M. Îi cunoșteam pe Jacques Sauvan și pe Henri Atlan, însă nu-i întîlnisem înainte pe Robert Buron, Henri Laborit, Joël de Rosnay, și pe Jack Baillet. Cel din urmă avea un umor sarcastic și virulent. B.C. Aveți o idee precisă despre ce v-a adus, spre exemplu, Henri
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
unde m-am izolat pînă în 1977. B.C. Ați descoperit, prin Grupul celor Zece, persoane pe care nu le cunoșteați deloc înainte? E.M. Îi cunoșteam pe Jacques Sauvan și pe Henri Atlan, însă nu-i întîlnisem înainte pe Robert Buron, Henri Laborit, Joël de Rosnay, și pe Jack Baillet. Cel din urmă avea un umor sarcastic și virulent. B.C. Aveți o idee precisă despre ce v-a adus, spre exemplu, Henri Laborit ? E.M. Da, absolut: avea un fel inovator de a
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
Henri Atlan, însă nu-i întîlnisem înainte pe Robert Buron, Henri Laborit, Joël de Rosnay, și pe Jack Baillet. Cel din urmă avea un umor sarcastic și virulent. B.C. Aveți o idee precisă despre ce v-a adus, spre exemplu, Henri Laborit ? E.M. Da, absolut: avea un fel inovator de a concepe organizarea viului, de a demonstra avantajul ciberneticii, în vreme ce eu o vedeam mai degrabă ca pe un mod de a mecaniza viul. El și Sauvan acesta a fost efectiv aportul
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
problema nu doar științifică, ci și politică, după articolul lui Ehrlich despre moartea oceanului. Era deci o perioadă-cheie pentru mine, căci ajunsesem să descopăr multe domenii și încercam să le asimilez. Asta a continuat după întoarcerea mea la Paris, deoarece Henri Atlan, pe care îl cunoscusem la începutul anilor șaizeci, m-a contactat după ce a citit articolul pe care îl scrisesem în Le Nouvel Observateur despre cărțile lui Jacques Monod și François Jacob. Titlul original al articolului meu era L'échelle
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
despre tot ce găseam interesant și important în operele lor, dar îmi exprimam și nemulțumirea la gîndul că doar hazardul, mutația-hazard ar putea explica totul. Trebuia umplut un mare gol, simțeam că mai trebuiau găsite niște lucruri; în urma acestui articol, Henri Atlan mi-a scris pentru că și el era foarte nemulțumit la vremea respectivă de ideea de program genetic. Spunea: Există în mașinile noastre programe ai căror programatori îi cunoaștem. Ce fel de program e acela, din organismul viu, care nu
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
înțeleg, deoarece îmi dădeam seama ce anume lipsea vulgatei pe care o răspîndeau atunci Jacques Monod și Fançois Jacob. Teoriile despre auto-organizare ale lui von Foerster și teoriile lui von Neumann au ușurat înțelegerea trimiterilor pe care mi le oferea Henri Atlan. Astfel că perioada aceasta dintre 1967 și 1973 a fost rodnică pentru mine, mi-a adus mul-te lucruri. Grupul celor Zece e inseparabil de aces-te zone de influență. Retransmiteam Grupului celor Zece ceea ce învățam, iar participanții reacționau. De
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
fost introdus în Grupul ce-lor Zece? M.R. E posibil ca omul care mi-a prezentat Grupul celor Zece să fi fost Jacques Attali, ori mai degrabă Robert Buron. Am făcut astfel cunoștință cu Michel Serres, Joël de Rosnay etc. Henri Atlan mi-e prieten și pe el îl revăd cel mai des. B.C. Grupul celor Zece v-a interesat de la prima întîlnire la care ați asistat? M.R. Da, absolut. Eram foarte fericit să fiu invitat, deoarece sînt un militant politic
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
trebuie să-l fi întîlnit pe Michel Rocard în mai multe rînduri, dar nu-mi mai amintesc cu ce ocazii. Dimpotrivă, am făcut cunoștință în Grupul celor Zece cu doi economiști: René Passet și Jacques Attali. B.C. Îl cunoșteați pe Henri Atlan înainte de a intra în Grupul celor Zece? M.S. Da, îl cunoscusem mai înainte, la San Francisco. B.C. Credeți că grupul v-a adus ceva? M.S. Acest grup s-a reunit la un moment dat în jurul unei teorii ce părea
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
fost mai mult decît o promisiune, să nu fi fost urmată de efectele dorite. Grupul celor Zece nu a fost fondat pentru asta, dar s-a centrat pentru o vreme în jurul conceptului de informație, care i-a interesat mult pe Henri Atlan și Edgar Morin. B.C. Și Joël de Rosnay? M.S. Da, a fost enunțată o paradigmă cu privire la teoria informației, despre care unii membri au scris cărți și de care m-am interesat o vreme. Dar e, poate, unul dintre motivele
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
se diferenția de sistemul socio-economic atunci dominant. Transdisciplina-ritatea e scoasă în față pentru ca cei care voiau să transforme lumea să o înțeleagă mai bine. Printre membrii grupului de orientare și realizare se regăsesc mai mulți membri ai Grupului celor Zece: Henri Atlan, Jacques Attali, Alain Laurent, Edgar Morin, René Passet, Jacques Robin, Joël de Rosnay și Michel Serres 77. Se depășește o etapă prin comparație cu obiectivele Grupului celor Ze-ce: nu e vorba doar de reunirea într-un mic comitet pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
Rosnay o scrisoare pentru a-i sugera să includă în raportul său o anexă privind crearea unui Grup Știință/Cultură: îi propunea aceasta "în succesiunea Grupului celor Zece și în cadrul unei acțiuni de prospectivă științifică și culturală pe plan național". Henri Atlan, Jean-Pierre Dupuy și Jacques Robin participară la redactarea acestui text care deveni anexa nr. 11 a raportului pentru înființarea Grupului Știință/-Cultură, fixată pe 23 decembrie 1981 de Joël de Rosnay. Misiunile atribuite acestui grup erau de cercetare pe
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
Jacques Robin îi contactă pe toți miniștrii, pregăti bugetul și discută cu directorul de cabinet al lui Laurent Fabius (atunci ministru al Bugetului) în vederea modalităților de finanțare 89. Grupul Știință/Cultură (GSC), asociație conformă legii 1901, era prezidat atunci de Henri Atlan și Jean-Pierre Dupuy. Cînd asociația pentru organizarea CESTA s-a dizolvat în iulie 1983 și cînd CESTA a devenit EPIC, Yves Stourdzé a asigurat conducerea generală a acesteia 90, iar Jacques Robin a devenit al treilea președinte al GSC
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
organizării, învățare, recunoașterea formelor, evoluție, aflîndu-se astfel în avangarda cercetării în informatica aplicată la biologie. Unul dintre membrii săi, informaticiana Françoise Fogelman, considerată una dintre pri-mele conexioniste franceze, a dezvoltat la LDR cercetările sale despre rețelele de neuroni. Ceilalți cercetători, Henri Atlan, Maurice Milgram (informatician), Gérard Weisbuch (fizician) lucrau de asemenea pe modele. Problema lor centrală era aceea a dinamicii rețelelor: În urma interacțiunilor, rețeaua evoluează în cursul timpului spre o stare limită stabilă sau periodică, depinzînd de condițiile inițiale. Sînt posibili
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]