6,717 matches
-
fi folosită în aceeași măsură de ambii atomi. Spre exemplificare, fig. 5 prezintă legăturile covalente în cazul moleculelor de clor, acid clorhidric, metan. În aceste molecule, atomii de clor și carbon capătă o configurație stabilă de „octet”, iar cei de hidrogen, un a de „dublet”. Perechea de electroni de legătură poate fi reprezentată prin liniuță și care corespunde în totul liniuței de valență din formulele clasice. În cazul dublelor și triplelor legături se pun în comun, câte doi, respectiv trei electroni
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
unele excepții, în compușii organici. Este o legătură chimică puternică și care necesită condiții speciale pentru desfacerea ei. Teoria mecanic-cuantică a legăturii covalente Teoria mecanic-cuantică a fost extinsă de către W.Heitler și F. London, 1927, pentru explicarea formării moleculei de hidrogen, deci a legăturii covalente dintre cei doi atomi de hirdrogen. Astfel, conform acestei teorii, când doi atomi se găsesc la o distanță convenabilă, orbitalii lor atomicinorii electronici se întrepătrund, dând naștere unui orbital molecular, un nor electronic comun ambilor atomi
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
o funcție de undă . Principiul lui Pauli, potrivit căruia un orbital nu poate fi ocupat decât de maximum doi electroni, este valabil și în cazul orbitalilor moleculari. Cei doi electroni care ocupă orbitalul molecular sunt de spin contrar. În moleculele de hidrogen, orbitalul de antilegătură rămâne neocupat în stare fundamentală și se ocupă cu electroni în cazul moleculelor excitate. Legătura covalentă care rezultă fie prin contopirea a doi orbitali s (ca în cazul hidrogenului), fie a unui orbital s cu unul p
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
molecular sunt de spin contrar. În moleculele de hidrogen, orbitalul de antilegătură rămâne neocupat în stare fundamentală și se ocupă cu electroni în cazul moleculelor excitate. Legătura covalentă care rezultă fie prin contopirea a doi orbitali s (ca în cazul hidrogenului), fie a unui orbital s cu unul p sau doi orbitali p se numește legătură, iar electronii care stabilesc o astfel de legătură se numesc electroni . Norul electronic ce constituie legătura din doi orbitali p (pp). Norul electronic ce contribuie
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
p, din doi lobi. Legăturile * apare între atomii care sunt legați prin legătura . Orbitalii moleculari hibridizați Formarea legăturii covalente în cazul compușilor organici sau pentru combinațiile covalente ale multor elemente nu se poate explica ca și în cazul moleculei de hidrogen. De exemplu, elementele din perioada 2, perioadă în care se găsește și carbonul, au atomii formați din două straturi electronice; au stratul n= 1 ă orbitalul 1s-ocupat cu doi electroni și care nu pot participa la formarea de legături chimice
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
valență n=2, doi electroni de spin opus ocupă orbitalul 2s, iar cceilalți doi electroni-cu spin paralel-ocupă orbitalii px și py. Din această configurație, ar rezulta că atomul de carbon se combină, formând legături (sp) cu doi atomi de hidrogen și când ar rezulta o moleculă: CH2. Într-o astfel de moleculă, perechea de electroni neparticipanți s-ar afla în orbitalul 2s. În realitate situația se prezintă cu totul diferit, atomul de carbon nu formează, în nici o situație, molecule cu
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
axele a doi orbitali sp3 are valoarea de 1090 28. Structura tetraedrică a metanului și a altor compuși este deci o consecință a hibridizării mecanic cuantice a orbitalilor din acești atomi. Legătura dintre un orbital sp3 și orbitalul s al hidrogenului este o legătură *; asemănătoare cu cea * dintre doi orbitali s. Din figură rezultă că lobul orbitalului hibridizat, și care ia parte la formarea legăturii, se mărește mult pe seama celuilalt. Doi orbitali sp3 se pot uni formând o legătură * normală, cum
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
Hibridizarea sp (hibridizare diagonală) Apare în cazul în care atomii de carbon sunt legați prin triplă legătură așa cum este situația în acetilenă și analogii acesteia. Cei doi atomi de carbon din acetilenă se găsesc legați de câte un atom de hidrogen prin legături *, tripla legătură fiind formată dintr-o legătură * și două legături * cu planurile perpendiculare unul pe altul, după cum reiese din figura 8: În hibridizarea diagonală, atomii de carbon participă cu orbitalul sferic și un orbital p, doi orbitali p
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
pe care le poate forma un atom nu poate fi prevăzut pe baza unei reguli simple, ca în cazul legăturii ionice-regula octetului. În cazul legăturilor covalente, s-a stabilit o regulă numită regula covalenței maxime. Conform acestei regului, atomul de hidrogen poate să formeze o singură covalență, având un singur electron cu care să poată stabili o legătură chimică. Atomii de la litiu, la flor pot forma maximum patru legături covalente, iar pentru atomii elementelor de la natriu la clor și de la potasiu
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
anumite efecte; efect de inducție și efect de conjugare, deci polaritatea prin inducție, polaritate prin conjugare. Efectul de inducție, (I) se datorește deplasării electronilor *, sub influența unor substituienți atrăgă tori de electroni. Substituienții mai atrăgători de electroni decât atomul de hidrogen au efecte de inducție-I, iar cei mai puțin atrăgători decât atomul de hidrogen, + I. Efectul crește în perioade, 0 N O F, și scade în grupe I Br Cl F. Grupele de atomi care conțin legături nesaturate, C = O
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
prin conjugare. Efectul de inducție, (I) se datorește deplasării electronilor *, sub influența unor substituienți atrăgă tori de electroni. Substituienții mai atrăgători de electroni decât atomul de hidrogen au efecte de inducție-I, iar cei mai puțin atrăgători decât atomul de hidrogen, + I. Efectul crește în perioade, 0 N O F, și scade în grupe I Br Cl F. Grupele de atomi care conțin legături nesaturate, C = O, N = O, grupele cu sarcină electrică pozitivă, N+H3, O+H2o, dublele legături au
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
-și astfel metalele prezintă conductibilitate electrică. Aceste legături nefiind dirijate, atomii vor ocupa pozițiile cele mai sărace în energie, poziții ce corespund structurilor compacte ale metalelor. 1.2.1.2. Legături chimice intermoleculare Sunt legăturile stabilite între molecule. Legătura de hidrogen (punte de hidrogen) Este o legătură de natură electrostatică al cărui mecanism de formare se explică prin aceea că atomul de hidrogen (ce are caracter electropozitiv), respectiv protonul rezultat prin ionizare este atras de electronii neparticipanți ai atomului cu caracter
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
prezintă conductibilitate electrică. Aceste legături nefiind dirijate, atomii vor ocupa pozițiile cele mai sărace în energie, poziții ce corespund structurilor compacte ale metalelor. 1.2.1.2. Legături chimice intermoleculare Sunt legăturile stabilite între molecule. Legătura de hidrogen (punte de hidrogen) Este o legătură de natură electrostatică al cărui mecanism de formare se explică prin aceea că atomul de hidrogen (ce are caracter electropozitiv), respectiv protonul rezultat prin ionizare este atras de electronii neparticipanți ai atomului cu caracter electronegativ. Prin legături
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
structurilor compacte ale metalelor. 1.2.1.2. Legături chimice intermoleculare Sunt legăturile stabilite între molecule. Legătura de hidrogen (punte de hidrogen) Este o legătură de natură electrostatică al cărui mecanism de formare se explică prin aceea că atomul de hidrogen (ce are caracter electropozitiv), respectiv protonul rezultat prin ionizare este atras de electronii neparticipanți ai atomului cu caracter electronegativ. Prin legături de hidrogen se pot uni atomii elementelor foarte electronegative: F, O, N, Cl. Legătura de hidrogen se reprezintă printr-
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
o legătură de natură electrostatică al cărui mecanism de formare se explică prin aceea că atomul de hidrogen (ce are caracter electropozitiv), respectiv protonul rezultat prin ionizare este atras de electronii neparticipanți ai atomului cu caracter electronegativ. Prin legături de hidrogen se pot uni atomii elementelor foarte electronegative: F, O, N, Cl. Legătura de hidrogen se reprezintă printr-o linie punctată.. Exemple: Formarea legăturilor de hidrogen explică asocierea moleculelor de apă, de acid fluorhidric, alcoolilor, acizilor organici. Legături și forțe Van
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
că atomul de hidrogen (ce are caracter electropozitiv), respectiv protonul rezultat prin ionizare este atras de electronii neparticipanți ai atomului cu caracter electronegativ. Prin legături de hidrogen se pot uni atomii elementelor foarte electronegative: F, O, N, Cl. Legătura de hidrogen se reprezintă printr-o linie punctată.. Exemple: Formarea legăturilor de hidrogen explică asocierea moleculelor de apă, de acid fluorhidric, alcoolilor, acizilor organici. Legături și forțe Van der Waals Între molecule pot exista forțe de atracție, chiar în cazul moleculelor nepolare
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
prin ionizare este atras de electronii neparticipanți ai atomului cu caracter electronegativ. Prin legături de hidrogen se pot uni atomii elementelor foarte electronegative: F, O, N, Cl. Legătura de hidrogen se reprezintă printr-o linie punctată.. Exemple: Formarea legăturilor de hidrogen explică asocierea moleculelor de apă, de acid fluorhidric, alcoolilor, acizilor organici. Legături și forțe Van der Waals Între molecule pot exista forțe de atracție, chiar în cazul moleculelor nepolare, nepolarizate și fără să existe legături de hidrogen. Aceste forțe au
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
Formarea legăturilor de hidrogen explică asocierea moleculelor de apă, de acid fluorhidric, alcoolilor, acizilor organici. Legături și forțe Van der Waals Între molecule pot exista forțe de atracție, chiar în cazul moleculelor nepolare, nepolarizate și fără să existe legături de hidrogen. Aceste forțe au fost descoperite de către Van der Waals, iar explicația existenței lor a fost dată de London. Din punct de vedere electric, moleculele nu sunt stabile deoarece atomii componenți prezintă oscilații ale nucleului față de învelișul electronic. Per ansamblu molecula
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
Importanța capitală a apei pentru orice organism viu este corelată cu o serie de particularități structurale ale moleculei sale. Molecula de apă prezintă un caracter polar, datorită distribuției asimetrice a electronilor de legătură dintre atomul de oxigen și cel de hidrogen. Oxigenul dobândește o sarcină parțial negativă 2-. Atomii de hidrogen dobandesc o sarcină parțial pozitivă Între moleculele polare de apă există interacțiuni nepolare de tip dipol-dipol care stau la baza formării legăturilor de hidrogen. Aceste legături sunt determinate de atracția
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
cu o serie de particularități structurale ale moleculei sale. Molecula de apă prezintă un caracter polar, datorită distribuției asimetrice a electronilor de legătură dintre atomul de oxigen și cel de hidrogen. Oxigenul dobândește o sarcină parțial negativă 2-. Atomii de hidrogen dobandesc o sarcină parțial pozitivă Între moleculele polare de apă există interacțiuni nepolare de tip dipol-dipol care stau la baza formării legăturilor de hidrogen. Aceste legături sunt determinate de atracția electrostatică pe care atomul de oxigen (încărcat negativ) dintr-o
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
atomul de oxigen și cel de hidrogen. Oxigenul dobândește o sarcină parțial negativă 2-. Atomii de hidrogen dobandesc o sarcină parțial pozitivă Între moleculele polare de apă există interacțiuni nepolare de tip dipol-dipol care stau la baza formării legăturilor de hidrogen. Aceste legături sunt determinate de atracția electrostatică pe care atomul de oxigen (încărcat negativ) dintr-o moleculă de apă o exercită asupra atomilor de H (încărcați electropozitiv) din molecula de apă învecinată. 1.2.2.4. Proprietățile fizico-chimice ale apei
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
ionice prin hidratarea acestora pe baza legăturilor ion dipol (legături foarte puternice deoarece foarte mare comparativ cu ). b) interacțiunui de tip dipol dipol permit solubilizarea substanțelor neionice dar polare (alcooli, aldehide, cetone, acizi carboxilici simpli, glucide) pe baza legăturilor de hidrogen. c) interacțiuni hidrofobe permit gruparea (organizarea) compușilor nepolari în mediu apos.( fig. 19) fig. 19. Organizarea compușilor nepolari în mediu apos Fundamentul interacțiunilor hidrofobe este creșterea de entropie care rezultă din sporirea libertății moleculelor de apă. Interacțiunile hidrofobe au la
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
hidrofobe au la bază afinitatea moleculelor de apă pentru ele însele și pentru structuri similare hidrofile. Coeziunea internă ridicată a apei lichide au la baza formarea unor asociații moleculare în care fiecare moleculă de apă se unește prin legături de hidrogen cu alte patru molecule de apă vecine între care se stabilesc interacțiuni dipol-dipol. Existența acestor asociații moleculare determină valoarea mare a unor constante fizico-chimice ale apei (căldura specifică, punct de fierbere, căldura de evaporare, conductibilitatea termică) care, toate împreună fac
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
împreună fac din apă un bun reglator termic, capabil să asigure o temperatură cât mai constantă organismului animal. Ionizarea apei: pH-ul Apa disociază în ionul de hidroniu și ionul hidroxil ca urmare a tendinței de a forma legături de hidrogen. Prin convenție ionul de hidroniu este notat cu simbolul H+, deși atât ionul de hidrogen cât și cel de hidroxil există în soluție numai în formă hidratată ca orice ion. Datorită diferenței de masă între atomii constituenți ai moleculei de
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
constantă organismului animal. Ionizarea apei: pH-ul Apa disociază în ionul de hidroniu și ionul hidroxil ca urmare a tendinței de a forma legături de hidrogen. Prin convenție ionul de hidroniu este notat cu simbolul H+, deși atât ionul de hidrogen cât și cel de hidroxil există în soluție numai în formă hidratată ca orice ion. Datorită diferenței de masă între atomii constituenți ai moleculei de apă, electronul hidrogenului este puternic atras de atomul de oxigen și ca urmare, ionul de
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]