3,066 matches
-
nu-ți dai seama că acele construcții, în care se lăfăie aleșii poporului, nu erau și nu sunt ale lui Ceaușescu, nu le-a făcut el, cu banii lui, sunt ale poporului român, unele sunt în patrimoniul românilor, devenind marcă identitară a României. Ceaușescu, cât era el de fără diplome, de cizmar, de analfabet, de cum vor să-l facă cei care se cred îndreptățiți, avea, între atâtea și atâtea rele, și un simț pozitiv al grandorii, al monumentalului, până a nu
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
diferențe, s-ar putea să pierdem ceva important. De aceea, miza dezbaterii privind capitalismul a fost Încă de la Început identificarea acelor fricțiuni, bariere și granițe care sunt doar surse de pierderi și de ineficiență și a acelora care sunt surse identitare, aparținând unei lumi pe care ar trebui să o protejăm. De la telegraf și până la Internet, fiecare nouă tehnologie a comunicației a promis să micșoreze distanța dintre oameni, să crească accesul la informație și să ne aducă din ce În ce mai aproape de visul unei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
circulație; ... f) asigurarea liniștii și ordinii publice; ... g) alte domenii ale vieții sociale. ... Articolul 4 În înțelesul prezentei ordonanțe, categorie defavorizată este acea categorie de persoane care fie se află pe o poziție de inegalitate în raport cu majoritatea cetățenilor datorită diferențelor identitare față de majoritate, fie se confruntă cu un comportament de respingere și marginalizare. Articolul 5 Diferența de tratament bazată pe o caracteristică legată de criteriile prevăzute la art. 2 alin. (1) nu constituie discriminare atunci când, în temeiul naturii activităților ocupaționale sau
ORDONANŢĂ nr. 137 din 31 august 2000 (**republicată**)(*actualizată*) privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130176_a_131505]
-
îndeplinirea rolului prevăzut la art. 1 Consiliul exercita următoarele atribuții: ... a) propune instituirea, în condițiile legii, a unor acțiuni afirmative sau măsuri speciale pentru protecția persoanelor care fie se află pe o poziție de inegalitate în raport cu majoritatea cetățenilor datorită diferențelor identitare față de majoritate, fie se confruntă cu un comportament de respingere și marginalizare; ... b) propune Guvernului proiecte de acte normative în domeniul său de activitate; ... c) avizează proiectele de acte normative care au ca obiect exercitarea drepturilor și a libertăților, în
HOTĂRÂRE nr. 1.194 din 27 noiembrie 2001 (*actualizata*) privind organizarea şi functionarea Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminarii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138734_a_140063]
-
boieri, Ștefan Tomșa devine hatman (conducător al trupelor de cavalerie din armata Moldovei), în timpul domniei lui Despot(a)-Vodă (1561-1563). Ajutat de vornicul Țării de Jos (jumătatea sud-estică a Moldovei, veche entitate prestatală care și-a menținut câteva atribute identitare, inclusiv în plan instituțional și după realizarea și consolidarea unității depline a Moldovei în spațiul ponto- danubiano-carpato-nistrean), Ion (Iancu) Moțoc (personaj notoriu al secolului al XVI-lea, menționat de izvoare în dregătoria vorniciei încă din 1552) și, după unele cronici
Interferen?e istorice ?i literare ?n poema hasdeean? "?tefan Tom?a Vod? ?i vornicul Ion Mo?oc ?n prinsoare la Leopole by Cezar Furtun? () [Corola-publishinghouse/Science/83580_a_84905]
-
2013. Chirițescu, Dorel Dumitru, "Protestul ca semn al normalității", Revista Dilema Veche, nr.406/24-30 noiembrie, 2011. Chirițescu, Dorel Dumitru, "Rușinea ca dimensiune a moralei umane", în Revista Dilema Veche, www.dilemaveche.ro, 27 februarie, 2014. Chirițescu, Dorel Dumitru, "Strategia identitară deschisă", în Revista Dilema Veche, nr. 516/31 Decembrie, 2013. Chirițescu, Dorel Dumitru, "Traiul pe datorie și efectele sale", în Revista Dilema Veche, nr.403/3-9 noiembrie 2011. Chombart de Lauwe, Paul - Henry, Cultura și puterea, Editura Politică, București, 1982
[Corola-publishinghouse/Science/84935_a_85720]
-
mult sau mai puțin severă (funcție de gravitatea și sediul leziunii aparatului auditiv) a capacității de recepție și analiză acustică ce afectează limbajul verbal sub toate aspectele sale, social ea este o identitate, o comunitate, un mod de a exista. Conștiința identitară este cea care desemnează apartenența la un grup ori din acest punct de vedere surzii sunt o comunitate deci au o cultură. Identitatea personală este evidentă la surzi; ei sunt persoane normale care, așa cum spunea Irvin King Jordan, persoană surdă
?Cultura surzilor? ? repere conceptuale by Mariana P?rc?l?bescu () [Corola-publishinghouse/Science/84061_a_85386]
-
și acest domeniu atât de apropiat sufletului și vieții unei comunități cum este sănătatea, fără de care este greu să ne imaginăm binele și frumosul în viața cotidiană. Și mai cred că această carte mai îndeplinește un deziderat și anume; cel identitar, atât de actual astăzi când asistăm la o adevărată ofensivă a globalizării, în care neamurile sunt amenințate cu disoluția națională. De aceea fiecare crâmpei existențial evocat în istoria unei comunități, se constituie într-un veritabil act de identitate, menit să
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
de luptă (războaie de gherilă, tehnici de contrainsurgență și descentralizare) și al modului de finanțare (economia de război globalizată profituri din activități criminale, deturnarea ajutoarelor umanitare, contribuțiile diasporei, asistența financiară a guvernelor interesate în continuarea violenței). Accentuarea agresivă a politicilor identitare duce la etnicizarea războiului la periferie și, odată cu aceasta, la banalitatea războaielor etnice. Noile războaie apar în contextul eroziunii autonomiei statului, al pierderii monopolului legitim asupra violenței organizate și, ca o consecință, determină privatizarea violenței ca rezultat al intensificării crimei
Perspective asupra cauzelor şi transformării războaielor. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró, Stanislav Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1528]
-
fără încetare propriile sale propoziții a priori și să se pună în situația de învățare"9. Curios este faptul că această necesară și vitală învățare este astăzi sabotată, constant și eficient, de ceea ce autorii cărții numesc a fi ,,entuziasmul căutărilor identitare". El invadează rapid și chiar spontan lumea, grație Internetului și new media. Mai precis, în condițiile creșterii valului de emigranți (cel puțin în anumite zone ale Occidentului), a globalizării tehnologiei și mondializării stilului de viață occidental, nu mai suntem cei
Prefață. In: Antropologia () [Corola-publishinghouse/Science/84985_a_85770]
-
obscure ale inconștientului (individual și colectiv), izbucnind surprinzător pentru a ne evidenția singularitatea și specificul în raport cu ceilalți. Această singularitate a mea ca român, de exemplu, mi-o relevă chestionarea tăcută și meditativă a propriului Sine, fie analiza minuțioasă a mărcilor identitare specifice comunității din care prin naștere fac parte. Mai există o altă cale onorabilă de a-mi defini identitatea: cea care aduce în prim plan hermeneutica lui alter, cu scopul precis de a mă înțelege mai bine pe mine prin
Prefață. In: Antropologia () [Corola-publishinghouse/Science/84985_a_85770]
-
totul în tine se desface ca să se ivească alt om, cu zisa ei: „CÂND VEI VENI, DRAGĂ BĂIAT?”, cel venit nu o să facă parte cândva din cohorta de misogini pentru care disprețul față de voința și mintea femeilor devine o sursă identitară. Primul „Fiat!” în ordinea existenței individuale, cel care ne face cu putință este unul femeiesc. Indiferent cât de represive sunt regimurile de reglementare legate de contracepție, avort și sarcină, ne-am născut fiindcă, în ultimă instanță, o femeie este cea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
din urmă produc lucruri care nu se vând sau nu mai produc nimic. Ei fac în schimb greve, căci vor să-și păstreze statu-quoul. Mai mult, din cauza asta, unii dintre ei devin nervoși, anxioși, se apucă de băut, fac crize identitare și se răzbună pe membrii familiei. Nu există așteptări culturale, ca, în cazul în care bărbații nu au de lucru la serviciu, să preia din treburile de menaj. Acasă mulți se uită la televizor și se ocupă, cel mult, de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
privată, cât și în cea publică. Pentru un astfel de parteneriat noi nu suntem încă pregătiți. Imaginea șefului macho are succes mediatic. „Feminizarea” deciziei vine ca o consecință a democrațiilor mature, în societăți civilizate. Atitudinea macho este coerentă cu nesiguranța identitară a pubertății, cu o lume neașezată în care, așa cum îmi spunea mai deunăzi Matei Călinescu, normalitatea este o utopie. Revista 22, nr. 131, 12 iunie, 2001 O poveste „banală” și originea ei politică 1. Povestea banală La o școala generală
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
și unele am considerat că pitularea sub preș a termenului „feminism” este mai rentabilă. Îl înlocuim cu cel de „gen” care este mai anestezic, mai acceptabil, mai puțin enervant și, de ce nu, mai inclusiv. Doar și bărbații au mari crize identitare în tranziție. Luând-o pe această cale, nu am văzut cum patriarhatul modern (dependența economică majoră a femeilor de bărbați) se instaurează exact sub ochii noștri orbi la procesele politice interne. De ce ne trebuie feminism politic? Alergia general-răspândită la feminism
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
spre o altă limbă și o altă cultură", ca redactor șef și editor al revistei The Cross Cultural Review, a promovat literatura universală prin propulsarea unui număr de 50 de grupuri etnice (de la limba armeană la limba idiș). Acest pluralism identitar a ajutat/ajută curentul principal al literaturii americane (mainstream) să capete noi valențe și soliditate. În acest sens este și proiectul privind publicarea doar a unui poem de Menke Katz, Langston Hughes și Allen Ginsberg tradus în 50 de limbi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
Suceveni, Crasna, Cupca, Bahrinești și altele). A fost un Katyn românesc. Nu trebuie uitat, de asemenea, că în perioada 1940-1960, NKVD a deportat, în Siberia, 1 milion de români. Un calvar de zeci de ani, având ca rezultat o rătăcire identitară. Prin secole, Basarabia a fost un strigăt zdrobit. A fost și a rămas, fără exagerare, o realitate iconică. În anii '60, multe mănăstiri au fost închise, devastate și transformate în sanatorii TBC, spitale de psihiatrie, depozite, grajduri. Câteva exemple: Căpriana
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
doar câteva dintre acele triste repere ale istoriei mai recente a românilor basarabeni și bucovineni. O istorie ingrată, o carte cu coperta neagră, cu paginile însămânțate cu literele foamei, frigului, fricii... Rămași, în fatidicul an 1940, fără sprijin legitim și identitar din partea Patriei istorice (care, după cum se știe, nu a tras nici un foc de armă în direcția dușmanului), trecuți apoi prin calvarul deportărilor, prin infernala mașinărie a gulagurilor staliniste, prin marea spălătorie de creieri ce a funcționat neîntrerupt până la prăbușirea colosului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
circa 2.500 români în costume naționale: au inundat artera pietonală a orașului, au cântat, au dansat, s-au manifestat ca români. Și deasupra tuturora, flutura mândrul nostru tricolor. Mai rău stau lucrurile când vine vorba de apărarea drepturilor noastre identitare, sau de a ne manifesta împotriva politicii de deznaționalizare (promovată de toate regimurile câte au fost în Ucraina de la proclamarea acesteia ca stat independent și suveran, politică moștenită și preluată de la sovietici), de lichidare cu încetul a rețelei de învățământ
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
10c] cu enfant. Neglijența traducătorului confundă lexemul trimis în trecut în [e9d] ["în vremea cînd era copil (chico)"] cu cuvîntul ales de Borges pentru a sublinia starea fiului regăsit (hijo). Sub acest detaliu lexical se strecoară timpul și problematica transformării identitare a personajului. La începutul ultimului paragraf, povestirea se relansează, iar identitatea secundă capătă întîietate: "Indianul nu mai putea trăi între pereții unei case [e11b], și într-o zi porni să-și recupereze pustiul [e11c]". O altă amintire motivează a doua
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
și degradarea culturii și grupurilor aflate în afara celui propriu. Hegel definește conștiința de sine ca fiind unică. Din primele luni de viață individul își percepe propria individualitate ca distinctă și separată de a celuilalt. Ladmiral și Lipiansky observă cum fenomenele identitare structurează relațiile interpersonale ca spațiu social. Sunt cunoscute tendințele de separare între sexe în grupurile de prieteni, la vârstele mai mici, grupurile de apartenență, anturajul, identitatea colectivă instaurează comunicarea și schimbul, într-un cuvânt, identitatea poate separa sau apropia. Din
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
dreptul la diferențiere, iar, pe de altă parte, dreptul la o identitate comună și la o cultură universală. Este foarte importantă în acest punct modalitatea prin care politicul contribuie la aspectele interculturale și comunitare. O accentuare prea mare a aspectelor identitare naționale poate duce la blocarea elaborării unei politici culturale europene sau poate numai la negocieri terminologice aprinse. Dar și riscul de a anula diferențele, de a le nivela și a le transforma este la fel de mare. Demersuri precum Institutul European al
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
de vedere, chestiunea religiosului, având în vedere faptul că cei mai mulți oameni sunt practicanți ai unei religii și faptul că în anumite culturi religiosul joacă un rol extrem de important, el modelând celelalte aspecte ale vieții. Legitimarea religioasă are un puternic impact identitar, iar doctrinele religioase (aplicate corect sau nu) au consecințe substanțiale pe planul deschiderii față de oameni care aparțin altor religii sau altor culturi. Distincția între culturi teonome și culturi autonome religios nu va putea fi niciodată eludată. Din punctul nostru de
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
cu noi sensuri și valențe creatoare să poată fi atins. În continuare se vor aborda chestiuni considerate importante pentru Comunicarea interculturală: * pe de o parte precizările și regulile pe care antropologia le poate oferi Comunicării interculturale, cu accent pe problematica identitară motiv pentru care va fi abordată și chestiunea existenței identității culturale europene; * pe de altă parte, aspectul politic, care va conține o teoretizare a politicilor culturale internaționale. 2.10. Antropologia culturală bază a interculturalității Antropologia culturală are ca obiect de
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
atât timp cât nici o putere politică nu își mai poate impune cultura specifică. Provocarea prezentă este de a construi cu instrumente politice o identitate culturală deschisă, plecând de la premisa că aceasta presupune existența unui proiect politic care transcede diferitele problematici culturale și identitare. Democrația secolului XXI va trebui să fie culturală, în sensul că indivizii și comunitățile vor fi puși în situația de a recunoaște identități culturale multiple. Acest lucru nu presupune întoarcerea la vechile imperii multiculturale (precum cel țarist sau cel austro-ungar
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]