3,043 matches
-
Identitatea: definire de sine și definire a celorlalți Goffman și-a axat sociologia pe descrierea interacțiunilor (autoprezentare, relații în public). El s-a arătat deosebit de sensibil la modul în care diferențele fizice (handicapul, de exemplu) pot fi transformate în probleme identitare. Un "stigmat" (1975) este o diferență considerată de ceilalți drept anormală. Ceea ce voia să puncteze pe plan sociologic ținea de procesele sociale ale stigmatizării, definirii de sine prin ceilalți și strategiilor posibile în fața acestei constrângeri (acceptare, interiorizare, adaptare, negociere, refuz
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Definițiile au o eficacitate socială prin faptul că desemnează norma (și anormalul), includ sau exclud indivizii din comunități și consolidează (sau distrug) identitățile. "A defini sau a determina un lucru înseamnă a-i circumscrie limitele" (Strauss, 1992a, p. 22). Problematica identitară Noțiunea de identitate, orice ar spune și ar gândi unii, constituie o problematică sociologică, prin faptul că implică un joc social de definire de sine prin ceilalți. Sociologia franceză pare tot mai preocupată să înțeleagă mecanismele identitare implicate de viața
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
p. 22). Problematica identitară Noțiunea de identitate, orice ar spune și ar gândi unii, constituie o problematică sociologică, prin faptul că implică un joc social de definire de sine prin ceilalți. Sociologia franceză pare tot mai preocupată să înțeleagă mecanismele identitare implicate de viața în societate. Unii chiar și-au făcut din asta o specializare, precum Nathalie Heinich, care-și revendică afiliația intelectuală la Goffman și Elias (Heinich, 1987 și 1997). Problematica identitară se învârte, după ea, în jurul a trei "momente
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
franceză pare tot mai preocupată să înțeleagă mecanismele identitare implicate de viața în societate. Unii chiar și-au făcut din asta o specializare, precum Nathalie Heinich, care-și revendică afiliația intelectuală la Goffman și Elias (Heinich, 1987 și 1997). Problematica identitară se învârte, după ea, în jurul a trei "momente": imaginea de sine (autoperceperea), cea oferită celorlalți (reprezentarea) și cea retrimisă de ceilalți (desemnarea). Aceste trei momente pot să coincidă sau nu (stare de criză). Ea a dezvoltat mai multe axe: identitatea
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
retrimisă de ceilalți (desemnarea). Aceste trei momente pot să coincidă sau nu (stare de criză). Ea a dezvoltat mai multe axe: identitatea profesioniștilor (Heinich, 1993, 2000, 2002). Începând de când se simte un profesionist autorizat a se autodefini ca atare? crizele identitare: efectele sociale, psihologice care decurg din primirea unui premiu literar (Heinich, 1999); identitățile de gen așa cum se construiesc ele în ficțiuni (Heinich, 1996; Pasquier, 1999); identitatea practicanților: "Munca identitară se construiește în tensiunea dintre particularizare și asimilarea la colective. Prin
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
se simte un profesionist autorizat a se autodefini ca atare? crizele identitare: efectele sociale, psihologice care decurg din primirea unui premiu literar (Heinich, 1999); identitățile de gen așa cum se construiesc ele în ficțiuni (Heinich, 1996; Pasquier, 1999); identitatea practicanților: "Munca identitară se construiește în tensiunea dintre particularizare și asimilarea la colective. Prin extensie, se pot înțelege modurile în care practicile culturale permit transpunerea numelor și renumelor cu sine și pentru sine printre ceilalți, în sânul colectivelor. Amatorul sau cunoscătorul, specialistul sau
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
261, 275-277, 288. Artizan, 171. Audiență, 48, 98, 110, 216. Audiție muzicală, 117, 121. Autonomie, 30, 99, 162, 280, 287-288 Autonomizare, 48, 167-168, 269, 271, 274. Axiologie, 252. B Bestseller, 193, 241. Birocratizare, 193. Biserică, 41, 114, 170, 183. Bricolaj identitar, 131, 157. Buget pentru cultură, 201-204, 240. Bun colectiv / corporal / cultural / ideal / industrial / material / simbolic, 11, 27-28, 47-48, 56, 56, 67-70, 77. C Cadre, 125, 127, 159, 283. Calcul (cost / avantaj), 67, 101, 192, 270, 284, 300. Calificare, 11, 13
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
transferul acesteia asupra structurilor artificiale. Astfel, omul, aflat în metastaza simplificării în cunoaștere, ajunge să ia înțelegerea din afara lui, evident că în măsura în care va mai resimți nevoia umană de a înțelege. Reconstrucția conceptualizării în științele economice apare și sub semnul necesității identitare și al urgenței evitării catastrofei. Exercițiul de adaptare a conceptualizării în Economie la parametrizarea diversității factorilor implicați în devenire, în procesualitate, pe de o parte, și a comportamentelor lor modelate de principiul selecției naturale aclimatizat sub forma concurenței este o
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
stâncă Totuși, circularitatea antropică a Economiei nu este un proces autosuficient, căci astfel n-ar avea legătură cu conștiența. Ceea ce excede perimetrului funcționalității stabile a Economiei ține tot de om și nu pot fi tratate ca și când nu ar exista propensiuni identitare speciale, care doar aparent sunt noneconomice, de genul prestigiului, confortului, posesiei etc. Economia se centrează pe structurarea materialității proceselor sociale pentru a avea forța necesară rezolvării problemelor ce vin dinspre individ și dinspre societate, cum ar fi redistribuirea sau proprietatea
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
unei științe numite sociale, chiar și psihologia aliniindu-se acestui tipar de influențe. În sens general, ideea creează imaginea de ordine a lumii, pe care omul prin informație, înțelegere și explicație devine conștient de poziția sa și de existența referențialelor identitare. Este cazul, între altele, al funcției cosmologiei, care se ambiționează să lumineze inserția omului în univers. În acest caz, ideea creează imaginea universului și nu universul în sine, deși prin faptul conștienței relaționate universul este chiar ceea ce realizăm că este
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
se explică de ce Economia, care dă soluție la problemele subzistenței, sfârșește prin a accepta drept soluții pe cele ale existenței. Desigur, pare un tip de evadare din limitarea lucrului obiectiv necesar vieții private pentru a se valida în zona lucrurilor identitare în contextul vieții sociale, Economia lucrând nu doar soclul statuii politicii, ci și ascultând de ambițiile ei de a domina Cetatea. Acest tip de economie a cunoscut cu timpul un proces de neutralitate a conceptualizării operatorilor, luând forma economiei funcționaliste
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
obiceiurile populare, abordează întreaga societate țărănească, obiceiurile din ciclul familial, cele calendaristice (în care esențială rămâne funcția de urare și fertilitate sau cea de prevestire), cele cu valoare apotropaică și de propițiere (Paparudele, Călușarii), agrementală (jocurile cu măști). În Valori identitare româneștii, autoarea este preocupată de mărcile specifice mentalului colectiv românesc. În același sens, Ofelia Văduva, în Pași spre sacru Din etnologia alimentației românești, argumentează că, între naștere și moarte, viața omului se desfășoară sub pecetea preocupărilor pentru procurarea și prepararea
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Vrăjitoarea din narațiunea Ipidean [Oprișan, II] îi spune unui împărat că "Mreana de aur din Ostrovu mării" o poate lăsa însărcinată pe împărăteasă. Împărăteasa va naște astfel un băiat pe a cărui frunte era înscris "Ipidean". În cazul acesta, marca identitară cu care s-a ivit marchează evoluția copilului și reprezintă o încălcare a normalității. În Petrea Cățelei [Marian, Basme populare românești, II], soluția pentru a rămâne însărcinată, dată de o bătrână, este pescuirea unei mreane în tău, cu avertismentul că
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
existenței. Practic este lipsit de importanță dacă actul divinatoriu este eficient sau nu în chip concret. Eficacitatea sa se înscrie într-un registru simbolic. Astfel, însăși prezența sa poate reechilibra existența umană. 3. Mai putem descoperi și o anume utilitate identitară a prezenței fenomenelor divinatorii. Grație lor, unii oameni reușesc să se descopere, să-și pună întrebări, să schimbe ceva din viața lor. Purtând girul simbolic, aceste schimbări sunt profunde și de durată. Consistența acestor modificări este conferită tocmai de acel
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
premise principiile sămănătorismului, pe care le depășește însă, prin afirmarea specificului național, resuscitarea valorilor consfințite prin tradiție, recuperând sentimentul originilor ființei românești și spiritul ortodoxist, considerat o forță modelatoare a spiritualității noastre. Particularitățile tradiționalismului sunt: tipologia prozei tradiționaliste: - revigorarea temelor identitare, legate de existența rustică, de condiția țăranului: satul, familia, salvarea prin credință, iubirea și datoria, războiul/jertfa în războiul întregirii neamului, urmările nefaste ale dezrădăcinării, orașul ca cetate a pierzaniei etc. - viziune prin care se idealizează modelul existențial arhaic - comunitatea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
fi ușor recunoscute printrun fel de alianță secretă cu absurdul sau cu nebunia - îi spune Zare lui Radu. Refuzând această alianță, Zare refuză săși recunoască părinții: ceavem noi în clin sau în mânecă cu oamenii aceia? ÎNCHEIERE În esență, interogația identitară definește nu numai existențele protagoniștilor și lumea orfană, lipsită de adevăr și certitudini în care trăiesc, ci și lumea textului, plasată pe nisipurile mișcătoare ale cuvintelor care relativizează orice personaj, ambiguizează orice referent: „Nu cred că prin cuvinte se poate
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
se realiza, mă orientam, plasasem, imaginația etc.), eviden țiază apartenența personajului narator la tipologia intelectualului autentic. SUBIECTUL al IIlea (30 de puncte) Rolul culturii în lumea contemporană Sumă a valorilor materiale și spirituale create de omenire, cultura este un factor identitar cu o impresionantă forță modelatoare care joacă un rol major în orice societate. În lumea contemporană, cred eu, dezvoltarea accelerată a unei tehnologii înalte a produs un dezechilibru între cultura materială și cea spirituală, determinând un nou model cultural, cel
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
echipei noastre, ca această liniște școlară să aibă uneori legătură cu o negociere între școală și traficanții de droguri din anumite favelas. De asemenea, mondializarea, delocalizând centrele de decizie, favorizează, paradoxal, o localizare a problemelor (Giddens, 1991) și, implicit, replierile identitare și comunitariste (Barber, 1995). Ea favorizează o viziune "etnicizată" a lumii (Debarbieux, 2003), care nu trebuie interpretată obligatoriu într-un mod panicat, fiindcă poate contribui la o coeziune socială în locuri aflate în situații critice. Liniștea școlară constatată în țări
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
blocuri de putere un proiect global de formare. O formare a formatorilor (și întâi a formatorilor de formatori) la un nivel foarte înalt este necesară și ea trebuie să fie internațională pentru a integra rezultatele cercetării și a evita crisparea identitară din cauza căreia ceea ce dincolo părea rutină (de exemplu, valorizarea producțiilor adolescentine și puternica identificare din școlile engleze) pare aici o revoluție imposibilă sau o demagogie intolerabilă 47. 8. Ineficacitatea politicilor publice franceze 48 este, totodată, efectul centralismului ideologic care antrenează
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
acest context, valoare ideologică prin raportarea dintre variile strategii și tactici corporal-identitare, de la manifestarea diferenței la vizibilitatea marginalului. Alteritatea tehnologică se întâlnește astfel cu alteritatea socială, politică și ideologică. Se poate lesne observa că, în spațiile virtualității, experiențele corporale și identitare ale gravitației, densității, greutății sau distanței sunt reconfigurate. În aceeași discuție poate intra și înfățișarea umană legată de caracteristicile vârstei, genului, rasei etc., deși această discuție cu privire la libertățile de alegere a unui altfel de trup sau a unor identități noi
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
în relația sa cu spațiul, cu lumea și cu societatea. Astfel, abordarea unei orientări merleau-pontyene devine legitimă, iar concilierea dintre fenomenologie, biopolitica foucaultiană și schizo-analiza deleuzo-guattariană devine operabilă în spațiul postuman al dizolvării contrariilor și al permeabilizării granițelor corporale și identitare. Corpul virtual, așa cum este el imaginificat, de pildă, în instalațiile artistei Char Davies, își primește critica, pe un alt palier de analiză, prin vocea lui Paul Virilio. Acesteia din urmă îi este rezervat un spațiu mai larg, în vederea zdruncinării optimismului
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
funcției și a structurii de organizare, iar corpul a constituit un obiect pentru examinarea anatomică a organismului, dezvoltarea științei anatomiei având la bază metafora biologico-mașinică a organizării corporale. Cuplarea dintre trup și artefact nu a fost niciodată lipsită de dileme identitare și sociale (vezi Scarry, 1994Ă, iar cibernetizarea nu face decât să adâncească aceste problematici. Corpul însuși a fost socotit de-a lungul timpului o metaforă a mașinii (organizarea organelor în organismă, atât din punct de vedere ontologic, cât și științific
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
fără abordarea unei perspective istorice, în care el însuși se integrează și fără recunoașterea faptului că tehnologizarea umanului a constituit dintotdeauna un proces reversibil, manifestat și sub forma umanizării tehnologiei. De la problematicile controlului și ale puterii la dilemele existențiale și identitare, de la echivocul raport între libertate și dominație la extensiile corporale și perceptive, cyborgul continuă relația om-mașină din toate timpurile și sub diversele ei nume. Totuși, cyborgul trebuie diferențiat de formulările precedente ale analogiei om-mașină, chiar dacă uneori este confundat în special
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
celor doi, incluzând îmbunătățirea comunicării impulsurilor sexuale. Primul cyborg al lumii fizice este considerat însă a fi Steve Mann, profesor la Universitatea din Toronto și fondator al computării portabile (wearable computingă, iar primul om care și-a implantat un microchip identitar în corp este artistul Eduardo Kac, în cadrul unei instalații de artă intitulate Time Capsule (1997Ă și desfășurate la centrul cultural Casa das Rosas din Sao Paolo, Brazilia. De asemenea, bolnavii de depresie cronică se încadrează în aceeași paradigmă cyborgic-contingentă întrucât
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Această teorie tehnoculturală poate fi relaționată viziunii deleuzo-guattariane, în special perspectivei „mașinilor dezirante” (les machines desirantesă și „corpului fără organe” (le corps sans organesă. Deleuze și Guattari (1972Ă folosesc aceste două sintagme pentru reprezentarea subiectului uman cuplat proceselor lumii, procese identitare, spațiale, sociale, politice, artistice etc. Reținem din teoria filosofilor francezi anumite caracteristici ontologice și identitare, ale umanului și ale lumii, pe care le utilizăm însă în noi registre și contexte tehnoculturale. Perspectiva ontologică deleuzo-guattariană este utilizată în acest capitol pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]