13,415 matches
-
a sociologiei trebuie văzută din perspectiva interesului particular al partidului față de acest domeniu. În opinia autorului, reabilitarea a fost mai degrabă un eșec, ilustrata prin numirea lui Miron Constantinescu în fruntea domeniului. Interacțiunea dintre intelectuali și regim în perioada înghețului ideologic ceaușist este ilustrata prin studiul semnat de Mihai Dinu Gheorghiu. Pornind de la analiza "dosarului de la pașapoarte", Mihai Dinu Gheorghiu propune o grilă de interpretare atât a relațiilor din lumea intelectual-academică a Iașului, cât și a formelor de presiune exercitate de
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
propune o grilă de interpretare atât a relațiilor din lumea intelectual-academică a Iașului, cât și a formelor de presiune exercitate de aparatul polițienesc al statului comunist. Ultimul studiu, care închide volumul, semnat de Daniel Șandru, pornește de la ideea că poziționarea ideologică a intelectualilor rămâne o temă de actualitate. În opinia, idealismul intelectualilor i-a transformat pe aceștia în victime ale fantasmelor politice, indiferent de poziționarea lor la stânga sau la dreapta. Volumul de față reprezintă un demers singular în spațiul academic românesc
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
anume forță transilvană de voință, curățenie și consecvență - sacrificîndu-mi tot, absolut tot, ca să îmi salvez Ființa, eul, spiritual ", se confesează acesta și nu putem decît a-i da dreptate. Deoarece concesiile îndeajuns de modeste pe care le-a făcut "liniei" ideologice pentru a publica și a-și vedea piesele jucate nu sînt apte a-i diminua confruntarea de fond, "duelul" cu epoca "mîrșavă" ce l-a cuprins. Opiniile sale literare, inteligente, tranșante, de-o particulară expresivitate spiritual-amară, ne atrag în chip
Corespondenta unui exilat intern by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10135_a_11460]
-
și Social-Politice de pe lângă CC al PCR, George Macovescu, președintele Uniunii Scriitorilor, și Leonte Răutu, secretar al partidului, iese violent la atac. N-am să mă refer la primul și la ultimul, binecunoscuți politruci, cu vechi state staliniste, responsabili de dezastrul ideologic al țării. Stupefiantă a fost, însă, intervenția lui George Macovescu, despre care se spunea că fusese un bun conducător al scriitorilor. N-am de unde să știu. Constat, însă, că individul, așa cum gândește și cum vorbește la tribuna Congresului al XII
Sa ne prefacem ca nici n-am au by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10151_a_11476]
-
din Berlin, unde directoarea instituției, de teamă ca nu cumva opera Idomeneo de Mozart să lezeze sensibilitățile atît de susceptibile ale musulmanilor, a hotărît scoaterea din scenă a piesei. Decizia de a suspenda o creație estetică din motive de profilaxie ideologică pare să fi fost ultima picătură pentru mass-media occidentală, comentatorii întrebîndu-se fățiș în ce măsură mai există libertate și democrație în Europa. Concluzia articolului este că, de frica terorismului islamic, europenii își desființează democrația pas cu pas, înaintînd din concesii în concesii
ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10166_a_11491]
-
interpretare contra-natură, adică cu o sluțire făcută de un comentator a cărui antipatie apriorică pentru paradigma lui Noica l-ar fi putut preschimba într-un discret și tenace denigrator al operei sale. Și cum astăzi corul celor care, din obediență ideologică față de mentalitatea dominantă, îl măsluiesc pe Noica pînă la reducerea caricaturală la portretul-robot al unui "fascist" incurabil, cum așadar corul acestora sporește tot mai mult, tocmai de aceea exemplul lui Ion Ianoși este unul ieșit din comun. Nici o urmă de
Dorința lui Noica by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10160_a_11485]
-
Alexandru Matei In momentul în care ne întrebăm cu năduf, în România, "de ce nu moare socialismul", uităm de existența maidanului ideologic în care stînga și dreapta au tot atît sens cît codul rutier pentru Tarzan (și încă...) Ce altceva mai comod, pentru intelectualul român de succes, decît întreținerea unor vechi confuzii, ca de pildă cea dintre socialism și comunism, ca și
Antimodernii sau "reactionarii șarmanți" by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/10144_a_11469]
-
Barthes, fascinat în anii '40 de autorul Considerațiilor inactuale. Pe de altă parte, putem vedea în antimoderni o replică a postmodernilor. Originalitatea demersului lui Compagnon n-ar trebui scăpată. Criticul, metamorfozat în istoric al ideilor, demontează în primul rînd clișee ideologice apodictice: dacă modernitatea e și reacțiune - și e - poate ar fi bine să ne gîndim că nici stînga nu e doar progresism năuc, corectitudine politică tîmpă și mult cabotinism; poate nu toți cei "din stînga" sînt, moral și intelectual, niște
Antimodernii sau "reactionarii șarmanți" by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/10144_a_11469]
-
se ia la trîntă cu realitatea. Stîngiștii fac exact jocul acestui public, dacă nu cumva îi determină abordarea. Ei văd în fructele intelectuale ale reacțiunii de șarm orice altceva decît exerciții de stil. Dimpotrivă, stilul e primul semn de înregimentare ideologică pentru ei, cînd, de fapt, tocmai ea, imprecația și tocmai ea, antimetabola (aceleași cuvinte repetate în chiasm de o parte și de alta a unei axe de simetrie, de pildă: "Revoluția conduce oamenii mai degrabă decît oamenii conduc Revoluția") sînt
Antimodernii sau "reactionarii șarmanți" by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/10144_a_11469]
-
cu brutalitate și cu zâmbetul triumfător pe buze peste preceptul biblic care interzice omuciderea, nu s-a revendicat de la ele. Doar hitlerismul, printr-un proces abuziv și în fapt calomnios, a pervertit ideile nietzscheene pentru a-și ridica o platformă ideologică. Deoarece, e adevărat, originalitatea acestor două dictaturi care le deosebește radical de aproape toate dictaturile din istorie a fost, cum se zice, baza ideologică a puterii absolute și discreționare. Și iarăși ne vedem confruntați cu acest instrument care până în zorii
Vinovati fara vina by Nicolae Breban () [Corola-journal/Journalistic/10161_a_11486]
-
proces abuziv și în fapt calomnios, a pervertit ideile nietzscheene pentru a-și ridica o platformă ideologică. Deoarece, e adevărat, originalitatea acestor două dictaturi care le deosebește radical de aproape toate dictaturile din istorie a fost, cum se zice, baza ideologică a puterii absolute și discreționare. Și iarăși ne vedem confruntați cu acest instrument care până în zorii secolului trecut era apanajul micului și singuraticului intelectual sau scrib, retras în incinta unei școli, mânăstiri sau cabinet - Ideea! xistă o frază în Hegel
Vinovati fara vina by Nicolae Breban () [Corola-journal/Journalistic/10161_a_11486]
-
de provocarea de-a schimba ceva din stilul "o mână spală pe alta", stăm îmbufnați într-un moment în care ar trebui să chiuim de bucurie. Există și o altă problemă de fond, arareori abordată. Dar dacă nu cumva mizeria ideologică pe care am trăit-o mai bine de jumătate de secol ni se potrivește ca o mănușă? Dar dacă lașitatea, frica asumării propriei sorți ne face să părem blegi într-un moment când ni se pare că boarea schimbării adie
Lecția de optimism metodic by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10191_a_11516]
-
public: aceea de a-i conferi omului politic legitimitate, autoritate și prestigiu. Așadar, vorbim de o construcție cu determinații sociale evidente și imediate, căci, susține Daniela Gîfu, „viața politică este structurată în fapte de limbaj - discursuri politice, programe și platforme ideologice, doctrine politice, simboluri (embleme, ceremonii etc.), toate acestea fiind construite și modelate cu scopul de a place și a convinge, a stârni pasiuni și adeziuni, a determina la acți une...” O salbă întreagă de forme ale limbajului politic sunt descrise
ÎNTRE DISCURS ŞI DISCURSIVITATE. In: Editura Destine Literare by EUGENIU NISTOR () [Corola-journal/Journalistic/101_a_258]
-
descifrează, poate ca puțini alții așa devreme, ce mare ipocrizie se ascundea în spatele așa-zisei "lupte pentru pace". "Din nenorocire, cei ce vor pacea, o vor ca să ascundă sub faldurile ei, jaful, exploatarea, crimele și exterminarea sistematică a antagoniștilor lor... ideologici." Tonul grav se preface uneori într-unul parodic. Iată cum vedea mascarada, cheltuielile inutile pentru pavoazarea de 7 noiembrie: "Portrete de giganți, pereți de chembrică roșie, pogoane de hârtie tipărită și ilustrată". Fiind academician, ca deputat, o persoană oficială, Galaction
între amăgire și dezamăgire by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10216_a_11541]
-
acum încolo, mai bine. Câteodată, e drept, observațiile critice ale autorului se apropie periculos de ceea ce numim truisme." Destinul romanului și aventura formelor sale, tot mai diversificate și mai heterogene, sunt determinate de interferențe și de interacțiunea unor fenomene numeroase: ideologice, filosofice, sociale etc.", arată Ion Vlad, redescoperind roata evoluției romanului de la primele opere de gen și până astăzi. Mai... problematic, însă, decât asemenea fragmente oarecum inutile în economia cărții este felul în care autorul își scrie Romanul universurilor crepusculare. Scriitura
Un alt fel de roman by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10217_a_11542]
-
mare, procesul comunismului a început și în România. Alături de Rusia și câteva țări din fostul imperiu interior sovietic, numai la noi nu s-a pus în mod ferm problema condamnării practicilor comuniste. Drept urmare, s-a ajuns la o penibilă băltire ideologică, iar supraviețuirea structurilor comunisto-securiste n-a putut fi anihilată. Așa cum a dovedit-o recentul proces (neîncheiat, din păcate) al lui Miloșevici, e extrem de greu să dovedești vinovăția liderilor sistemelor totalitare, pentru că lucrurile grave se produc adeseori nu prin texte explicite
Sandvișuri cu bolovani by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10776_a_12101]
-
economia creației, esteticului care ,dă tonul". Observăm în ultimul timp o mașinațiune, inversă celei practicate de comuniști, deși, paradoxal, derivată din aceasta. A vorbi despre puritatea operei, artificial desprinsă de producătorul său, înseamnă acum a încerca să maschezi compromisul, înfeudarea ideologică și carieristă a autorului. Deoarece nu se află în chestiune păcatele extraliterare ale persoanei sale, ci tocmai cele săvîrșite prin cuvînt, deversate în operă cu un efect nociv. În vreme ce, în epoca lor de crîncenă glorie, politrucii culturali nu osteneau a
Interviurile româniei literare cu Gheorghe Grigurcu by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10725_a_12050]
-
celor sugerate de autor? A devenit Cărtărescu un ,poet mare" pentru că a publicat un volum de povestiri?! La mijloc e, îmi pare rău să constat, doar o formă de teribilism născută pe fond de sterilitate, combinată cu un surprinzător parti-pris ideologic. Cum Virgil Podoabă se oprește să dea vreun exemplu din ceea ce el numește ,adevărații Arnoteni" (ŕ propos, cred că de atâta frecventare a ,oierilor minții" a uitat care e reala semnificație a sintagmei!) nu știm care sunt valorile în numele cărora
"Oierii" lovesc din nou by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10818_a_12143]
-
hârtie, dominat de dorința sălbatica de a controla scena culturală. Corectitudinea politică face ravagii în mediile universitare și intelectuale, adică tocmai acolo unde libertatea de gândire ar trebui să fie mai mare. În varianta ei benignă (dar de care apostolii ideologici nu vor să audă), corectitudinea politică nu impresionează pe nimeni. Proasta creștere, mârlănia, nesocotiorea părerii adversarului, abuzul nezăgăzuit rămân imune și la lege, nu doar la textele ideologiei P.C. Când reușește să-și atingă ținta, corectitudinea politică ruinează cariere și
Gulagul de hârtie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10797_a_12122]
-
a emigrat în R.F.G. Publicase până atunci un volum de povestiri - Ținuturile joase (1982 - debut) - și românul Omul este un mare fazan pe lume (1986). Celelalte proze și eseuri au văzut lumina tiparului în limba germană, fără cenzură și fisuri ideologice. De aici, răspunsurile directe, fără subtilități sau aluzii. Un cronicar al momentului scria despre tăietura stilistica a limbajului invitatei: Herta a fost tranșantă, nemiloasa și convingătoare, dată fiind duritatea cu care a vorbit despre cultura română și despre intelectualii din
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
Tarantino: „În Inglorious Basterds, Hitler - încarnarea Răului - și o bună parte dintre acoliții săi sunt asasinați într-un mic cinematograf parizian. Nu este vorba aici despre o rescriere orwelliană a istoriei, de falsificarea propriu-zisă a adevărului istoric printr-o minciună ideologică. Tarantino rescrie ludic istoria prin intermediul unei povești neverosimile care nu urmărește defel să ne convingă că Hitler a murit cu adevărat într-un cinematograf parizian. În mod similar, în Django Unchained, Tarantino rescrie ludic istoria victimelor sclaviei, recurgând la un
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3979_a_5304]
-
umoare și răvășită ca structură, este un ecou direct al stărilor de spirit ale scriitorului în anii ’45-’46. Stări de spirit generate atât de combustia interioară a gândirii sale (ce suferă acum o transformare radicală, în special la nivel ideologic), cât și de drama abandonării oricărui gând de întoarcere în țara și cultura în care se născuse. Razne ne obligă, cred, să revenim la o explicație mai puțin abisală a transferului cultural cioranian. Fără să fie o figură de prim-
Cioran, ultima carte în românește by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3989_a_5314]
-
libertate, zădărnicia creației nu sunt, desigur, teme străine gândirii mai vechi a lui Cioran. Însă acum, în perioada în care elaborează și apoi abandonează volumul Razne, ele capătă o acuitate și o rezonanță care au legătură cu contextul politic și ideologic. Razne mai contribuie și la reechilibrarea balanței între cărțile scrise în română și cele în franceză, ducându-le pe primele la paritate cu cele din urmă. Ceea ce ne obligă să insistăm asupra studiului lui Emil Cioran ca mare autor român
Cioran, ultima carte în românește by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3989_a_5314]
-
Adică orice neavenit își dă cu părerea, cu presupusul despre calitatea unei opere, în funcție de cine știe ce comenzi primește, în funcție de capacitatea insului de a înțelege. Doar în comunism „omul muncii” era chemat să judece opera scriitorului, a pictorului, a muzicianului în funcție de încărcătura ideologică. Au fost cazuri în care muncitorii înfierau cu mînie proletară cărți, opere, autori. Îmi vin în minte acum execuțiile publice, în medii muncitorești, uzine și șantiere, a romanului Bunavestire, a lui Nicolae Breban sau Viața pe un peron a lui
„Cazul” Mircea Cărtărescu by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Journalistic/4003_a_5328]
-
lipsindu-le diatriba unui gînditor la care ofensa se hrănește din cîmpul unor gînduri, nu doar din interesul unor umori. Arta lui Dawkins e de a întreține aparența că aici avem de-a face cu controverse științifice, nu cu litigii ideologice, cînd de fapt toată cartea e pătrunsă de o corectitudine politică abil camuflată în spatele unui colaj de anecdote, citate, amintiri, divagații științifice sau comentarii livrești. Volumul aduce cu o analectă scientistă în care autorul a strîns tot ce i-a
Savonarola cu hram biologic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4010_a_5335]