6,525 matches
-
a deschide, În alt plan, drum liber reveriei poetice. O reverie recuperatoare, consolantă, euforică... Poetul este, În această epocă de Începuturi, un profet și, În egală măsură, un logothet, un meseriaș al scrisului, un geniu și un scriptor. Un cercetător ieșean, L. Volovici, a urmărit Într-un interesant studiu (Apariția scriitorului În cultura românească, Ed. Junimea, 1976) evoluția acestor noțiuni și a altora legate de ideea de a scrie. Din exemplele date de el și din altele se vede limpede ce
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
parte din alcooli se combină cu acizi organici și formează esteri care împreună cu substanțele aromatice din vin dau buchetul acestuia. În cursul vizitei elevii au prilejul să cunoască și modalitatea de obținere a produselor de calitate superioară obținute de firma ieșeană, cunoscute în țară și peste hotare, cum ar fi: Muscat Ottonel, Fetească Albă, Fetească Regală, Fetească Neagrăetc. 3. Valorificarea ulterioară a vizitei științifice Vizita poate constitui un suport pentru lecțiile de evaluare semestrială, elevii fiind solicitați să menționeze aspectele cele
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
competitiv. În interacțiunea în care modelul sau oponentul său se comportă în manieră competitivă, alegerile competitive ale oponentului sunt văzute de subiect ca pedepse pentru comportamentul competitiv al modelului. Dimpotrivă, modelul cooperativ este recompensat prin cooperarea partenerului său", explică psihologul ieșean (2006, p. 34). • Sociologul Elinor Ostrom a descoperit (în 1990) faptul că "existența unui sistem de supraveghere și sancționare a acțiunilor membrilor este o trăsătură comună a fiecărei comunități de succes. Suprevegherea și sancționarea sunt importante nu doar ca o
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
produce mai mari pierderi fiecăruia decât cooperarea întregului grup" (2006, p. 37). În același timp, dacă structurile sociale competitive au un efect negativ asupra relațiilor interpersonale, structurile sociale cooperative au în principiu un efect pozitiv asupra acestora. "Oamenii menționează autorul ieșean se simt atrași de cei care le facilitează atingerea scopurilor". Dacă în relațiile de cooperare fiecare individ caută să contribuie la realizarea scopurilor celorlalți, în relațiile concurențiale se urmărește îndeplinirea propriilor interese prin blocarea obiectivelor celorlalți (p. 38). Pare însă
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
un subiect de pe urma trădării este mai mare, cu atât reconcilierea este mai dificilă. Efectul cooperării anterioare asupra procesului de reconciliere depinde de gravitatea trădării: în cazul pagubei însemnate produse de trădare, cooperarea anterioară îndelungată face aproape imposibilă reconcilierea", arată profesorul ieșean (p. 96). Este clar și la nivelul experienței obișnuite și a înțelegerii comune faptul că, cu cât efectul obținut de pe urma trișării este mai mare, cu atât nivelul cooperării scade (până la anulare). Încrederea incumbă riscul și promisiunile. Riscul este neîndoielnic prezent
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
dar în judecata sănătoasă și oarecum realistă a conluptătorilor săi a fost în parte adeverită de vreme. [6 februarie 1877] PRELECȚIUNI POPULARE ["SOCIETATEA LITERARĂ "JUNIMEA"... Societatea literară "Junimea" va ținea și în acest an prelecțiunile ei obicinuite, cu care publicul ieșan s-au familiarizat acum de treisprezece ani. Obiectul prelecțiunilor din acest an vor fi diferitele sisteme metafizice (dacă sub metafizică vom înțelege toate ideile pe care le-a avut sau omenirea sau unele școli filozofice asupra începutului lumei, a originii
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
atârnă, din cauza scumpetei locurilor și a micului număr de amatori de muzică, de la câteva saloane din Iași, mai cu samă însă de la dame. Numai când frumoasele mâni de fee se însărcinează cu desfacerea biletelor un concert reușește; publicul cel mare ieșan nu e atras de virtuozitățile muzicale. Cultura mai întinsă în această direcție e restrânsă la câteva zeci de persoane din clasele avute. Se poate dar ca d. Friemann să nu fi știut a se orienta în mediul social în care
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
în special acelea de pe partea de nord a terasei, terasă care coincidea cu malul sudic al apei Bârladului în acest punct, respectiv malul drept. De asemenea, nu a rezultat nici un fel de inventar sepulcral în vreunul din mormintele răvășite. Cercetătorul ieșean Dan Gh.Teodor, căruia i-am expus mai târziu situația, considera că mormintele fără inventar și cu orientări diverse pot fi atribuite unor așezări din secolele V-VII, perioadei de început a creștinismului în zona noastră, respectiv sudul Moldovei, când
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
această perioadă, pot fi completate și suplinite prin informații din arhiva socială a timpului. Le întâlnim la cărturarii care au avut preocupări în studierea și cunoașterea originii și începutul așezărilor medievale românești. Termeni juridico-lingvistici, ca dovadă a vechimii satelor Cercetătorul ieșean D. Ciurea a scris despre slaba locuire și populare a zonei în care se află și localitatea noastră, invocând noțiunea documentară „pustiul Oltenilor”, de pe cursul inferior al Bârladului, noțiune luată drept argument al afirmației sale. Se știe însă că au
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
sfârșitul textului că a făcut transcrierea după o copie din secolul al XVIII-lea, în timp ce Gh. Ghibănescu face o vagă trimitere la editorul precedent, adică N. Iorga. În legătură cu păstrarea și existența actului original, ar mai fi de reținut afirmația cercetătorului ieșean C. A. Stoide, care, în studiul său intitulat Izvodul Costăchesc, face următoarea remarcă: „De la Tudosica Costache ni s-a păstrat un frumos act de împărțeală cu fratele Gavril, semnat de mâna ei”, rezultând că autorul acestor rânduri a văzut și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
restaurări succesive, urme de puternice incendii cu mult lemn carbonizat și cu cărămizi deformate prin zgurificare, iar în stratul cel mai de jos, în arsură, am descoperit, la câteva zile după încheierea sondajului, o monedă rău conservată, pe care cercetătorul ieșean Viorel Butnariu o descrie succint astfel: „denar Ferdinand I 154(3) Kremnica”. O monedă asemănătoare, dar fără dată, fusese găsită anterior la suprafață în același loc, dovezi elocvente ale aflării caselor la vremea respectivă în ființă. Se observă urmele de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
avem în vedere sensul primordial al termenului răzeș, acela de părtaș. Ca origine și evoluție, profesorul Constantin Cihodaru face distincție între „obștile țărănești libere, înfloritoare în epoca anterioară formării statului feudal” și „obștile răzeșești” din secolul al XVIII-lea. Istoricul ieșean nu acceptă opiniile acelora care au scris că ultimile sunt o continuare a primelor, împărtășind și susținând părerea lui Sebastian Radovici, ce „combate pe cei care căutau originea răzeșilor în obștile țărănești anterioare formării statului feudal și afirmă (Radovici, I.
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pe trei secții: teoretică, agronomică și industrială.. În această prestigioasă instituție am avut șansa să învăț pentru a deveni educator, adică am învățat ca să învăț pe alții, beneficiind de îndrumările unui colectiv de profesori dintre cei mai buni din învățământul ieșean, de la acea vreme. Desăvârșiții pedagogi, precum : Petru Todicescu, Nicolae Enescu (pedagogie- psihologie), Ion Enache (istorie), Emanuel Gaiu și Ion Crăciunescu (matematică), Aristide Hazgan și Laurențiu Faifer (limbaromână), Alfred Jean Renaud (limba franceză) Vasile Pușcașu la (geografie), sunt doar câțiva dintre
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
poștal Nelia Puțeanu, agentul poștal Ion Samoilă, cântărețul bisericesc Mihai Nastor, învățătoarea Aurica Bertea, profesorul Gheorghe Bertea, conf. univ. dr. Nicu Aur, Costică Dobraniș și nonagenarul țăran Tache Jugaru. Nu-l pot omite pe colegul normalist, regizorul artistic de la Opera ieșeană Mihai Zaborilă, care m-a îmbărbătat și mi-a stimulat apetitul pentru publicarea consemnărilor așternute pe hârtie cu pasiune doar ca pentru mine, tipărindu-mi inițial observațiile și nostalgiile care mă stăpâneau. Tuturor le datorez mulțumiri pentru încurajare, stimulare morală
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
medie a fost de 36,5 ± 11,7 ani, raportul B/F de 25/35, durata medie de la transplant fiind de 64,2 ± 36,8 luni. În acest grup, etiologia bolii renale nu a fost semnificativ diferită față de pacienții ieșeni, 41,1 % au avut glomerulonefrită cronică, 9.3 % au avut nefropatii tubulointerstițiale cronice , 20,9 % nefropatii congenitale și 25,5% s-au prezentat direct în faza de boală renală cronică terminală la care nu s-a putut preciza etiologia. 7
Nursing, nefrologie, urologie şi transplant renal: manual pentru asistenţi medicali by Adina Covic, Elena Scor ţ anu () [Corola-publishinghouse/Science/1774_a_92276]
-
este vorba de un important bias de selecție dat de pacienții veniți în urmărire din alte centre: aceștia sunt supraviețuitori din populațiile de origine, care au avut o evoluție posttransplant excelentă. Aceiași analiză statistică a fost repetată numai pe pacienții ieșeni la care acest bias de selecție nu a existat. În grupul pacienților transplantați la Iași s-a înregistrat un număr de 11 evenimente, durata medie până la dublarea creatininei serice fiind de 44,2 ± 24,6 luni. Nici unul din factorii incluși
Nursing, nefrologie, urologie şi transplant renal: manual pentru asistenţi medicali by Adina Covic, Elena Scor ţ anu () [Corola-publishinghouse/Science/1774_a_92276]
-
să fie călcat de atelajul său, un bărbat necunoscut îi strunește caii, aparent fără sforțare. În consecință și-l face mareșal de grajduri și amant. Chiar orășeni ca Felix și Otilia știu să călărească pe cai. O copilă de boieri ieșeni, din Iubim de Octav Dessila, dă clasă bucureștenilor, câștigând repetat curse de cai pe hipodromul Capitalei. Idealul unui copil de burghezi pe la 1900 e să devină maior de roșiori, cavalerist deci. La balurile garnizoanelor, roșiorii sunt vânați cu deosebire de
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
ziarul care cita și referirile purtătorului de cuvânt al primăriei locale: „Intenția noastră este ca acest volum să iasă de sub tipar până pe 14 septembrie, când vom sărbători Ziua Crucii, considerată ocrotitoarea Bârladului.” Marea pierdere a cititorilor, dar mai ales a ieșenilor care au legături materiale ori de suflet cu Bârladul es te că volumul respectiv nu se găsise de cumpărat în librării, nici de consultat la bibliotecile din Iași. Una din cauzele care frânează ceea ce se cheamă marea dramă a cărții
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
de presă. La sfârșitul anului 1951, odată cu înființarea regionalei administrative Bârlad, am fost numit redactor șef al ziarului „Steagul roșu" din localitate. Am îndeplinit această funcție pînă în ianuarie 1956, când am fost transferat ca redactor șef adjunct la ziarul ieșean „Flacăra Iașului". În această funcție am lucrat pînă la data de 1 septembrie 1983, cînd am fost eliberat, pe motivul că toată familia mea se afla în Israel. În Israel ați continuat să lucrați în domeniul presei sau a avut
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
care au trecut pe la Bârlad: realizatorii revistei „Cronica Moldovei”, George Bacovia, Virgil Caraivan, ardeleanul Ion Popescu, Tudor Pamfile etc. Sâmbăta, cititorul de la Vremea nouă avea la îndemână pagina „Mozaic” - cu de toate (un fiu al Bârladului - Nicolae Tonitza în muzeul ieșean, de Geta Cohn; Secvenț e din geografia turismului românesc; vocabular; știați că...?; pseudorețete 222 culinare; pentru noi - femeile; poezie, jocuri de cuvinte, caleidoscop, caricatură și umor, apoi ,duminica, pagina culturală ori Moment cultural cu: opinii - peisajul lecturilor necesare; George Călinescu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
deosebită măsură. „Academia bârlădeană” este o publicație care prin conținut, paginație, dozajul materialelor, grija acordată fiecărui cuvânt oferit, este așteptată, căutată și citită cu interes sporit de la un număr la altul. * Actualitatea Bârlădeană Au format‐ o paginile apărute în revista ieșeană Cronica î n perioada 1987 - 1989, promovate de Consiliul Municipal de Cultură Bârlad și sponsorizare de marile întrep rinderi locale, ca o reacției a lipsei presei locale, dar și ca o necesitate a promovării actualității în urbe. Așa au fost
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
de forță” de Paul Constantinescu: „Școala primară recunoscătoare” de C. Antonovici; „Stroe Belloe scu” de Cezar Ursu; „Din viața lui Stroe Belloescu” de P. Tod icescu. * Petrache Todicescu „a păstrat legătura științifică cu toți profesorii și mai ales cu pedagogii ieșeni: Gh. Comicescu,V. Todicescu, Ștefan Bârsănescu, Vasile Petrovanu, Gh. Ghibănescu, Ion Mitru, Constantin Asiminei și a lții”. „... lecțiile și conferințele sale erau o adevărată sărbătoare. A ajutat pe copiii nevoiași, a iubit țărănimea și pe foștii lui elevi, care l
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
cel alb (vinul de cursă lungă), se învigorează pentru prieteni. Ce-ar fi ca, într-un amurg, o să veniți să vedeți cum stă?! În așteptarea unei revederi - întreaga dragoste a lui I. Al. A.” Și cum venirile la Huși a ieșenilor, dar și a celor din alte localități, nu se putea să nu se termine la Cenaclu sau în atmosfera cenaclului literar, iată și ce făcea “Simpla foaie de hârtie” sub pana lui Ion Alexandru Angheluș, profesorul: Simpla foaie de hârtie
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
latul, ci în lungul paginilor, dar și cu alte novații pe care cititorii nu le-au acceptat, publicația, se pare, a sucombat când întemeietorii nici nu se așteptau. Păcat de speranța pusă în ea de primul ei recenzent în presa ieșeană Ion Hurjui care a crezut în editor, fondatori, finanțatori și realizatori. După ce i-am citit primele pagini notam în rubrica de față: „Cu o grafică plăcută și o hârtie care conferă confort coperții pe măsura artei moderne, fără a ne
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
O notă bună și pentru “Lumea în care trăim” de Cătălina Mărmureanu și pagina Valeriu Valegui cu Poesis. În concluzie, o revistă care servește sufletelor bârlădenilor, chiar dacă ea ar fi editată și la Tecuci. Principalul recenzia cărții “Lumina educației” a ieșeanului Vasile Fetescu, 430 e că a ajuns până și la noi. Poate și în biblioteci, la muzee, la căminele culturale - unde acestea mai funcționează. * Tinereță Apare în 1924. * Tribuna pedagogică Tribuna Pedagogică, 1922‐ 1923, apare lunar, sub conducerea prof. P.
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]