19,706 matches
-
aceste personaje și fapte reale, de la replicile strict autentice consemnate într-un fel sau altul (în jurnale, corespondență, înregistrări audio, filme etc), Michel Schneider, își dă frâu liber imaginației, se pune în pielea și, mai ales, în mintea personajelor sale, imaginează psihologii, pune în lumină comportamente, întredeschide uși ce par să ducă spre camerele secrete ale sufletului. Nu în ultimul rând, își ordonează materia din perspectiva propriei sale experiențe de psihanalist. Din capul locului trebuie spus că cei care, la capătul
Căutând-o pe Norma Jeane by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9164_a_10489]
-
pentru câteva ore i-a pus Dumnezeu mâna în cap. Ca în multe situații de acest gen, Marilyn masca teama de bărbați prin nevoia de seducție. Neîncrederea în sine, frica de ea însăși o aruncau, frecvent, în situații greu de imaginat, spre șocul psihanalistului ei: În privința atitudinii privitoare la bărbați, Greenson era îngrozit de gustul pronunțat pentru întâlnirile întâmplătoare. Într-o zi, actrița i-a povestit că se culcase cu unul dintre muncitorii care făceau reparații interioare la apartamentul ei. Un
Căutând-o pe Norma Jeane by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9164_a_10489]
-
se fi aflat într-o poziție eligibilă printre candidați. Propunerile sunt o industrie neglijabilă, dacă numele nu ajung printre ale celor cinci-șase scriitori intrați în discuția finală a juriului. Laurențiu Ulici, în volumul Nobel contra Nobel (ediția a doua, 1998), imaginează îndreptățirea câtorva scriitori români de a fi obținut Premiul Nobel pentru literatură. Pe I. L. Caragiale l-ar fi văzut biruitor (retrospectiv, desigur) în 1910, în defavoarea mediocrului scriitor german Paul von Heyse, câștigător atunci. Pe Liviu Rebreanu îl imaginează câștigător în
Nobelabilitatea literaturii române by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9163_a_10488]
-
doua, 1998), imaginează îndreptățirea câtorva scriitori români de a fi obținut Premiul Nobel pentru literatură. Pe I. L. Caragiale l-ar fi văzut biruitor (retrospectiv, desigur) în 1910, în defavoarea mediocrului scriitor german Paul von Heyse, câștigător atunci. Pe Liviu Rebreanu îl imaginează câștigător în anul 1940, când Nobelul pentru literatură nu s-a acordat. Pe Tudor Arghezi îl imaginează mai îndreptățit, în 1950, în locul lui Bertrand Russell. Iar pe Lucian Blaga îl contrapune lui Saint-John Perse, premiat în 1960. Pentru literatura noastră
Nobelabilitatea literaturii române by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9163_a_10488]
-
Caragiale l-ar fi văzut biruitor (retrospectiv, desigur) în 1910, în defavoarea mediocrului scriitor german Paul von Heyse, câștigător atunci. Pe Liviu Rebreanu îl imaginează câștigător în anul 1940, când Nobelul pentru literatură nu s-a acordat. Pe Tudor Arghezi îl imaginează mai îndreptățit, în 1950, în locul lui Bertrand Russell. Iar pe Lucian Blaga îl contrapune lui Saint-John Perse, premiat în 1960. Pentru literatura noastră contemporană, adevăratul biruitor nu ar fi putut fi decât Nichita Stănescu, în 1980, în contrapartidă cu Czeslaw
Nobelabilitatea literaturii române by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9163_a_10488]
-
poziție de posibil câștigător pe Nicolae Breban pentru 2000. Să recunoaștem că modul de a gândi al lui Laurențiu Ulici este foarte plauzibil pentru unul sau altul dintre scriitorii români propuși; evident, nu pentru toți, în serie. E greu de imaginat că, de-a lungul unui secol, am fi putut lua Premiul Nobel pentru literatură de șase-șapte ori, dar măcar o singură dată l-am fi meritat. Laurențiu Ulici nu-l propusese și pe Mircea Eliade, gândindu-se probabil că simpatiile
Nobelabilitatea literaturii române by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9163_a_10488]
-
visului american care se amestecă la nesfîrșit cu visul lui Noodles gangsterul newyorkez, provenind dintr-o familie săracă din ghettou și cu visul lui Sergio Leone însuși: "Particularitatea opiului este de a fi un drog care te face să-ți imaginezi viitorul ca trecut. Opiul creează viziuni ale viitorului. Celelalte droguri nu te fac să vezi decît trecutul. În timp ce Noodles visează cum ar putea fi viața lui, imaginîndu-și viitorul, îmi dă ocazia, mie, regizor european să visez în inima visului American
America, odată ca niciodată... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9191_a_10516]
-
nume: Eugen Florescu. Am văzut atunci pentru prima oară chipul unei bestii negre la suflet, capabilă să calce peste cadavre doar pentru a-și sluji mai bine stăpânii din Comitetul Central. Nu știu cum erau torționarii ideologici din anii '50, dar îmi imaginez că nu puteau fi mai îngrozitori decât acest produs al mlaștinii morale bolșevice. Naționalist, șovin, xenofob, Florescu a încercat să sufoce, până la ultimul articol, revista pe care, de bine, de rău, redactorii o poziționaseră pe linia de plutire a valorii
Ce înseamnă o revistă literară? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9200_a_10525]
-
în această lume care să nu fi intrat măcar o dată într-o redacție de revistă sau să dorească să lucreze într-una. Fără existența acestor fragile însăilări de pagini n-ar exista scriitori, ci simpli funcționari ai scrisului. Nu-mi imaginez creația total ruptă de inevitabila boemă a unei publicații literare, fără sticla de băutură ivită miraculos din sertarul "redactorului de serviciu", fără scrumierele debordând de chiștoace de țigări ieftine, fără coșurile de hârtie frecvent răsturnate, în care poți să găsești
Ce înseamnă o revistă literară? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9200_a_10525]
-
acest dialog cu cititorii României literare. Prima Dvs. carte a fost primită elogios cu o unanimitate uimitoare pentru oricine a urmărit spațiul literar francez în ultimele decenii. Atât cititorii, cât și criticii au remarcat calitatea excepțională a stilului Dvs. Îmi imaginez că o asemenea performanță nu se naște întâmplător, că este rezultatul unor lecturi și a unui exercițiu. Aș fi curios să aflu care este prima carte pe care ați citit-o? Fabulele lui La Fotaine. Îl iubesc pe La Fontaine. Este
Bernard du Boucheron - "Poate ca scriu disperarea pentru ca este mai greu sa fi amuzant" by Radu Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9149_a_10474]
-
subiect pentru un doctorat! Ceea ce numiți imginea neagră a lumii mele nu exclude adeziunea la catolicism. Citindu-va cărțile rămâi uimit de cunoștințele despre epoca în care se petrec evenimentele, sutele de mici detalii care reconstituie aerul timpului. Îmi pot imagina că sunteți un cititor impenitent, că aveți o curiozitate nelimitată și ajutat de o memorie impresionantă puteți trece cu ușurință de la un moment istoric sau de la un context profesional la altul. Totuși sunt lucruri care nu pot fi găsite în
Bernard du Boucheron - "Poate ca scriu disperarea pentru ca este mai greu sa fi amuzant" by Radu Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9149_a_10474]
-
și prognostic clinic post-IM. Bekkers a sugerat (2004) „ipoteza vaselor epicardice deschise” trebuie completată cu „ipoteza microvaselor deschise” deoarece reperfuzia optimă este dependentă nu numai de patența vaselor epicardice dar și de permeabilitatea microvaselor coronariene. Cercetări ulterioare vor trebui să imagineze metode de diagnostic al ocluziei microvaselor și să elaboreze ghid de tratament. Similar cu sistemul Renină-Angiotensină-Aldesteron (RAAS), indicatorii activității adrenergice cresc precoce în insuficiența cardiacă. Deși blocanții de receptori β adrenergici nu sunt implicați în formarea adrenalinei și noradrenalinei ei
Revista Spitalului Elias () [Corola-journal/Journalistic/92034_a_92529]
-
trupă ceea ce a făcut să fiu elev fruntaș și numit șef de clasă. În clasă (pluton) erau majoritatea veniți din școli profesionale de chimie, iar eu aveam peste cinci ani de întrerupere a cursurilor școlare. Am depus o muncă de neimaginat să mă pot ridica la nivelul cerut cu colegii, erau perioade când mă gândeam să renunț, deoarece pierdeam mult timp și cu comanda plutonului. De remarcat faptul că în școală era plutoanele de militari și subofițeri chimiști, făceau parte din
CADENȚE PESTE TIMP by Maistru militar Mihai BRIGHIU () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93212]
-
niciodată. Vindecarea cere timp și necesită voință și consum de energie. Într-o zi poate va întâlni o altă femeie care ca și ea astăzi, se va întreba DE CE tocmai ea a fost aleasă pentru suferință? Ea trebuie să își imagineze ce îi va spune și să își facă un plan referitor la modul în care o poate ajuta. Gândul că experiența ei poate fi de folos, grăbește procesul de vindecare.
Revista Spitalului Elias by ANCA PANAITESCU, RADU VLĂDĂREANU () [Corola-journal/Journalistic/92046_a_92541]
-
asociate invalidante cum sunt diabetul zaharat, neoplaziile, bolile pulmonare (bronșita cronică, BPOC), insuficiența renală cronică, în diverse stadii, inclusiv bolanvi cu dializă cronică . Până la descoperirea și punerea în practică a procedeelor care folosesc plase compatibile cu țesuturile umane, chirurgii au imaginat foarte multe procedee „tisulare“ de reparare a defectelor peretelui abdominal, care s-au dovedit ineficiente din cauza faptului că sunt create la nivelul liniei de sutură. Singura metodă care a ameliorat rezultatele, în sensul scăderii semnificative a ratei de recidivă, s-
Revista Medicală Română by Iustina Gabriela Pusel () [Corola-journal/Journalistic/92276_a_92771]
-
a fost găsit un dosar cu mențiunea „Foarte secret“ care atestă că, la doar opt ani de la zborul lui Traian Vuia, fizicianul Vasile Dimitrescu propunea un brevet de avion invizibil, care să nu poată fi detectat de aparatele radar. Dispozitivul imaginat de fizicianul român urma să Împrăștie În jurul avionului un nor de neutroni, În așa fel Încît aparatul de zbor să devină invizibil pe ecranele radarelor. Singurul impediment tehnic era că aparatele radar nu fuseseră Încă inventate. Din acest motiv, brevetul
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
putut ateriza fără incidente deosebite, dar... În plin deșert! La mii de kilometri de orice așezare omenească. Lipsiți de orice posibilitate de a comunica. Iar după alte cîteva zile, lipsiți de hrană și cu rezervele de apă pe terminate. Îți imaginezi starea noastră de spirit. Eram, abia acum ne dădeam seama, treisprezece pasageri, plus membrii echipajului, cei doi piloți și o stewardesă. În fotoliul ei, Christina se făcuse mică de emoție și tremura toată. Reuși doar să Îngaime: — Îngrozitor!... Încă nu
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
luat-o razna. Vic observase cîndva că ea se temea chiar și de Întîmplări dintre cele mai mărunte, În principiu inofensive, cum ar fi, de exemplu, faptul că mergeau cu mașina În urma unui camion Încărcat cu sticle de bere. Își imagina cu prea mare ușurință cum o sticlă ar sări din ladă, peste oblonul camionului, și ar lovi parbrizul mașinii În care se aflau. Desigur, consecințele unei astfel de eventualități nu puteau fi decît dezastruoase. El Încerca uneori să o ajute
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
nu-și Întrerupea jocul de șah, ca să poată discuta serios pe această temă. — Am cîteva argumente imbatabile, care ar trebui să-ți ofere motive de reflecție, promise doctorul. Numai să-ți faci un pic de timp și să mă asculți. Imaginează-ți că ar exista o persoană cu Însușiri paranormale atît de puternice, Încît să poată intra În contact telepatic cu alte persoane pe care nici nu le cunoaște, nici nu le-a Întîlnit vreodată. Un astfel de ins ar putea
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
simple nu li se pot da Întotdeauna răspunsuri la fel de simple. Un surdomut, noaptea, nu aude lătrătura cîinelui și nici nu Îl vede. Doar simte mușcătura lui - pentru el, realitatea cîinelui e mușcătura. Ca să ne-o reprezentăm, ar trebui să ne imaginăm ce Își imaginează el, În cazul ăsta. Înțelegi? — Nu prea. — Păi, să presupunem că, În loc de cîine, Îl mușcă un om. El va numi mușcătura aceea tot cîine... Maiorul Smith era convins că se pune ceva la cale, dar deocamdată nu
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
se pot da Întotdeauna răspunsuri la fel de simple. Un surdomut, noaptea, nu aude lătrătura cîinelui și nici nu Îl vede. Doar simte mușcătura lui - pentru el, realitatea cîinelui e mușcătura. Ca să ne-o reprezentăm, ar trebui să ne imaginăm ce Își imaginează el, În cazul ăsta. Înțelegi? — Nu prea. — Păi, să presupunem că, În loc de cîine, Îl mușcă un om. El va numi mușcătura aceea tot cîine... Maiorul Smith era convins că se pune ceva la cale, dar deocamdată nu știa ce. Pentru
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
de pui. Așa ajunseseră mai tîrziu pe insula Roland, fugind de ochii excesiv de vigilenți ai fiscului american. Acum Însă pe Naggie o interesa cu totul altceva. Dorea să afle de ce, atunci cînd făcea dragoste cu Bill, stingea lumina și Își imagina că face dragoste cu Marlon Brando; fără să știe că foarte multe alte femei Își imaginează cam același lucru, numai că rolul lui Marlon Brando e preluat, să zicem, de Traian Băsescu. După aceea, cînd aprindea lumina și Își dădea
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
american. Acum Însă pe Naggie o interesa cu totul altceva. Dorea să afle de ce, atunci cînd făcea dragoste cu Bill, stingea lumina și Își imagina că face dragoste cu Marlon Brando; fără să știe că foarte multe alte femei Își imaginează cam același lucru, numai că rolul lui Marlon Brando e preluat, să zicem, de Traian Băsescu. După aceea, cînd aprindea lumina și Își dădea seama că făcuse totuși dragoste cu Bill Waks, Îi venea să plîngă. Pe de altă parte
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
cont de faptul că noua lui pasiune o impresionase plăcut pe Christina. Uneori, cînd Îl căuta la telefon și nu-l găsea - și nimeni nu știa unde plecase - ea știa că plecase pe munte, să exploreze. Sau măcar așa Își imagina. De mult timp Își dorise ca soțul ei să aibă o preocupare deosebită de preocupările tuturor celorlalți bărbați de pe insulă. Discutaseră despre asta În urmă cu cîteva zile, atunci cînd Vic, supărat că nu reușise să repare aspiratorul, recunoscuse că
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
În cele din urmă Îi satisfăcea nevoia de a-l admira. Poate că, atunci cînd ea pleca de lîngă el, nu se mai juca, ci făcea altceva, fără ca ea să știe vreodată ce, fără să aibă măcar voie să-și imagineze. De fapt, dacă ar fi Încercat să afle, ar fi fost Îndată pusă la punct, cu una din remarcile acelea tăioase care-i provoca de fiecare dată un sentiment de culpabilitate. Preț de cîteva minute doar, atunci Îl ura cu
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]