114,184 matches
-
conform modelului hindus. Modelul hindus Să presupunem că m-aș fi născut în India, împreună cu alte aproximativ 1,2 miliarde de persoane. Foarte probabil aș fi fost un hindus. La origine, "hindușii" și "indienii" erau același lucru. Astăzi însă, hinduismul indică doar o religie care a determinat cultura, stilul de viață, concepția asupra lumii și de ale cărei diverse curente aparțin aproximativ patru cincimi din indieni. Dacă aș fi hindus, aș crede evident precum fac și mișcările de reformă indiene ale
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
cu răbdare. Totuși, nu puține sunt persoanele ce își consideră propria cruce prea grea: cine a avut un eșec profesional, cine este bolnav de o boală incurabilă, cine a fost abandonat de propriul partner... Lor Crucifix-ul poate să le indice că și într-o astfel de situație de dificultate extremă, deși abandonați de către ceilalți și de Dumnezeu, nu sunt complet pierdute. Adesea însă, sunt veșnicele dureri ale vieții de toate zilele cele ce trebuie suportate cu răbdare: crucea locului de
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
și cele nesemnificative ale fiecărei zile. Singuri este aproape imposibil să rezistăm. Dar cum se mențin sănătatea corpului și a spiritului, umorul și încrederea față de semenii noștri? Și aici ar fi de spus o infinitate de lucruri. Aș vrea să indic însă doar ceea ce mi se pare decisiv, ceea ce, în orice caz, ar reuși să mă susțină și ar fi fundamental pentru a rezista chiar dacă tot restul s-ar face bucăți: dacă mi-aș pierde dintr-un motiv oarecare tot umorul
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
în măsură să procure tinerețea veșnică. Probabil, în unele cazuri, ar fi mai potrivită pentru psihicul chinuit o vizită în casa Domnului în schimbul unei ședințe la un centru de sănătate. Faptul că râsul sănătos este cel mai bun medicament îl indică biologia modernă: în schimbul "hormonilor stresului", al adrenalinei și cortizolului, corpul elimină "hormonii fericirii", endorfinele, cele ce relaxează. În ceea ce mă privește, râsului îi face concurență muzica, cunoscută ca cel mai dulce medicament. Pentru a echilibra grijile acestei vieți, cerul ar
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
privind relația dintre copilul adoptat și mama adoptivă, prin intermediul unor factori cum ar fi serviciile de asistare, sănătatea copilului, îngrijirea copiilor într-o instituție de ocrotire etc. Prin analiza de regresie, autoarea confirmă în propria cercetare enunțurile altor cercetători care indică importanța informării corecte a părinților adoptatori și nevoia acestora de servicii consultative, prezența resurselor informaționale fiind un factor care are o influență pozitivă asupra formării relațiilor afective adoptive. Capitolul 6 a completat analiza strategiilor de coping și de adaptare la
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
stabilește drepturile și responsabilitățile adoptaților și ale adoptatorilor precum și o serie de situații în care adopția poate fi desfăcută. Pe lângă acestea identificăm o serie de sancțiuni destinate a pedepsi adoptații care-și reneagă părinții adoptatori.2 Acest ultim fapt ne indică recunoașterea și respectul de care se bucurau părinții adoptatori în acea perioadă. În Roma Antică, adopția copiilor a fost reglementată în Legea Romană modificată ulterior prin Codul lui Iustinian. În dreptul roman erau cunoscute două forme de adopție: adoptio, care semnifica
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
în familia de proveniență, iar plasamentul sau încredințarea copilului unei persoane, familii sau instituții de plasament (rezidențială) este limitat doar la cazurile în care menținerea copilului în familia naturală contravine interesului superior al acestuia. Datele statistice din perioada 2005-2010, ne indică un număr tot mai însemnat de copii și familii care beneficiază de servicii de prevenire a abandonului. Dacă în 2005 numărul acestora se ridica la 21414, acesta a ajuns la 28975 în 201065. Dintre formele de protecție specială, prioritară este
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
După 2004, mai exact din 1 ianuarie 2005, Oficiul Român pentru Adopții face publice informații mai detaliate despre adopția copiilor, dar nu s-au înregistrat cazuri de adopții declarate desfăcute sau nule. De asemenea nu există statistici care să ne indice rata de întrerupere a adopțiilor în perioada de potrivire sau de încredințare în vederea adopției. Câteva explicații pentru faptul că, în România nu s-au înregistrat cazuri de desfacere a adopției ar fi următoarele: se adoptă puțini copii, în general de
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Într-un studiu ulterior coordonat de Mărginean și Cojocaru 84 pe un alt eșantion format tot din familii care au adoptat prin intermediul Fundației Holt International, arătau că nu au existat solicitări de desfacere a adopției. 28% dintre părinții adoptatori au indicat dificultăți de-a lungul derulării procedurilor de adopție generând frustrare membrilor familiei adoptive, stres și consum de timp. Una dintre marile dificultăți a fost confruntarea cu birocrația ce a impus prea multe documente și prea multe audieri. De asemenea schimbarea
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
pentru care s-a recurs la adopție, vârsta părinților adoptatori, apartenența etnică/rasială, statusul economic, nivelul educațional (al mamei în special), stabilitatea și durata căsătoriei anterioare adopției, prezența copiilor biologici asociată cu experiența în creșterea unui copil etc. Ce rezultate indică studiile și care este mai precis asocierea dintre acești factori și reușita adopției sunt aspecte pe care le vom prezenta în rândurile care urmează. Mai exact, vom încerca să construim un profil al părinților adoptatori pe baza rezultatelor diferitelor studii
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
7 de ani, iar pentru tații biologici este de 29,1 ani, în momentul nașterii copilului. Caracteristici de vârstă similare pentru părinții adoptatori sunt identificate și în statisticile Franței și ale Australiei. Studiul realizat de Mărginean, Cojocaru și Furman 97, indică faptul că părinții adoptatori din România sunt mai tineri decât părinții din alte țări. Datele au fost culese în 2002 și arată că majoritatea părinților adoptatori din România, care au adoptat prin Holt, au vârstă sub 35 ani (46%). 36
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
adopția internațională. Rezultate similare au obținut Ryan și Groza 100, în studiul comparativ realizat pe un eșantion alcătuit din 68 de familii adoptatoare din România și 230 de familii adoptatoare din SUA, care au adoptat copii din România. Acest studiu indică faptul că, părinții adoptatori americani au vârsta mai înaintată decât părinții adoptatori români. Astfel, media de vârstă pentru părinții americani, în momentul adopției este de 43 de ani, în timp ce pentru părinții adoptatori români este de 39 de ani. Menționăm însă
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
știu majoritatea celor care doresc să adopte stabilesc o serie de criterii care, printre altele, sunt luate în considerare de asistenții sociali în procesul de potrivire teoretică pe care îl realizează între copiii adoptabili și persoanele atestate să adopte. Criteriile indicate de obicei de viitorii părinți sunt: starea de sănătate, vârsta, etnia, genul, istoricul social al copilului și istoricul familiei de proveniență. O serie de studii au încercat să identifice pe de o parte profilul copiilor adoptați în general, iar pe
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
dintre aceștia se încadrează în perioada de vârstă de 0-5 ani, explicația fiind aceea că, în Statele Unite ale Americii se înregistrează în prezent cea mai mare cerere pentru adopții. În România, analiza datelor statistice oferite de Oficiului Român pentru Adopție indică o rată de 60% copii adoptați cu vârstă cuprinsă între 0 și 4 ani. Preferința pentru adopția copiilor cu vârstă mică este justificată de o serie de studii care au demonstrat că, vârsta copilului în momentul încredințării are cel mai
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
sănătoase într-o atmosferă de deschidere și onestitate 182, pot preveni temerile și fanteziile care, altfel pot avea efecte negative asupra relației lor cu copiii adoptați, prin posibilitatea de a le oferi copiilor informații corecte despre aceștia 183. Studiile empirice indică, în mare măsură rezultate pozitive. De pildă, Grotevant și colaboratorii săi184, în diferite studii, arătau că familiile adoptive nu prezintă temeri legate de eventuala încercare a părinților biologici de a-și recăpăta copilul/copiii sau de a interveni excesiv în
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
părinți adoptatori și părinți biologici, examinând asocierea dintre gradul de deschidere a adopției (definit prin elemente precum frecvența contactelor și informațiile vehiculate între ele) și adaptarea imediată (la 6-9 luni) a părinților biologici și a celor adoptatori post-adopție. Rezultatele au indicat faptul că, deschiderea crescută în adopție a fost asociată cu satisfacția părinților adoptatori și a mamelor biologice în raport cu acest proces. De asemenea s-a înregistrat o adaptare mai bună post-adopție, a tuturor membrilor triadei, pe măsură ce legătura dintre cele două familii
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
familiile adoptive. Membrii familiei își păstrează libertatea de a vorbi liber despre adopție, de a explora sentimentele produse de experiența adopției și de a le face față în mod pozitiv 232. Cercetările empirice realizate pentru testarea teoriei sunt limitate și indică rezultate mixte. De pildă, atât Brodzinsky 233, cât și Kyle234 au arătat prin studiile lor că, relația dintre recunoașterea diferențelor și adaptarea copilului este mai degrabă curbilinie decât liniară, prin urmare cele două extreme rejectarea totală a diferențelor, respectiv puternica
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
format din copii adoptați, cu vârstă cuprinsă între 6 și 17 ani, cu privire la semnificația pe care copiii o atribuie faptului de "a fi adoptat" și a modului în care fac față sentimentelor și gândurilor cu privire la statusul familial adoptiv. Rezultatele au indicat că, majoritatea copiilor a perceput adopția ca fiind oarecum stresantă, stres definit prin sentimente ambivalente și gânduri supărătoare referitoare la adopție. Sentimentele negative și ambivalente despre adopție au corelat pozitiv cu strategiile de coping cognitive și comportamentale de evitare, în timp ce
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
a păstrat de la etapa 1 la etapa 2; ca urmare a faptului că, aces model de comportament nediferenția s-a înregistrat la copii din toate cele trei grupe: copii cu atașament securizant, atașament insecurizant tipic, respective insecurizant atipic, el poate indica o problema de atașament; Rutter, 2000 Grupul de studiu: 58 copii români adoptați în UK în perioada 1990-1992 înainte de vârsta de 6 luni; 59 copii care au avut vârsta cuprinsă între 6 și 24 de luni Acești copii au fost
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
13,9% etnia nu a fost identificată, neavând nici maternitate, nici paternitate recunoscută. Totodată constatăm faptul că, majoritatea copiilor sunt declarați ca aparținând unei etnii sau alteia în funcție de etnia mamei și declarațiile acesteia. Analiza documentelor care atestă istoricul medical ne indică faptul că, majoritatea copiilor sunt clinic sănătoși (91%). Un procent scăzut prezintă diferite boli cronice sau afecțiuni de lungă durată dintre care frecvente sunt diferitele forme de anemie și afecțiunile pulmonare. Un procent mic dintre copii aveau semnalate în dosarele
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
forma sa primară este principala cauză care motivează comportamentul de adopție (69,7%). Nevoia de a avea un copil este resimțită și definită diferit în funcție de modul în care este trăită infertilitatea. Cel mai frecvent, infertilitatea este conceptualizată în termeni care indică sentimentele de pierdere și, asociat lor, de durere. Astfel am identificat frecvent în declarațiile privind motivele pentru adopție sintagme de tipul: "Simțim un sentiment de privațiune datorat neputinței de a avea un copil..." "...ducem dorul unui copil în viața noastră
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
plasament, aspect expectat ca urmare a vârstei mici a copiilor în momentul adopției. Este interesant de specificat faptul că, majoritatea celor care au beneficiat de măsura plasamentului familial, au fost plasați la familia adoptivă, care ulterior i-a adoptat. Datele indică o asociere semnificativă între anumite județe în care s-a înfăptuit adopția și această practică (V=0,675, p<0,000). După cum indică valorile reziduale ajustate adopția copiilor din plasament familial este mult mai probabil să se înfăptuiască în Bihor
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
beneficiat de măsura plasamentului familial, au fost plasați la familia adoptivă, care ulterior i-a adoptat. Datele indică o asociere semnificativă între anumite județe în care s-a înfăptuit adopția și această practică (V=0,675, p<0,000). După cum indică valorile reziduale ajustate adopția copiilor din plasament familial este mult mai probabil să se înfăptuiască în Bihor și Pitești, și mai puțin probabil în regiunea Harghita/Covasna, respectiv Brașov/Sibiu. Tabelul 4.13 Adopția copiilor din plasament familial în diferite
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
întrebăm cine adoptă copiii cu nevoi speciale? Variabila "copil cu nevoi speciale" a fost construită ca un indice. O analiză a asocierii dintre variabila care măsoară prezenta sau absența nevoilor speciale, respectiv variabilele care reprezintă diferite particularități ale părinților adoptatori indică următoarele aspecte: există o probabilitatea mult mai mare ca acei părinți care adoptă copii, care se înscriu în categoria celor cu nevoi speciale, să aibă un nivel educațional scăzut, mai exact școală profesională sau mai puțin și să aibă vârsta
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
comportamentul adaptativ al mamei adoptatoare 312. 5.1.2 Ipotezele cercetării Modelul empiric care va fi testat în acest studiu este prezentat în figura 5.1. Variabilele hașurate și relațiile dintre ele vor fi analizate printr-un demers cantitativ. Săgețile indică relațiile dintre variabile pe care le testăm. Prin cercetarea calitativă din capitolul 6, aprofundăm analiza și extindem discuția asupra variabilelor nehașurate din model. Ipoteza principală pe care o testăm este: Conduita adaptativă a mamei după adopție, în raport cu copilul adoptat și
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]