3,001 matches
-
echivalentă de transfer de căldură cu mediul ambiant A(m) este determinată cu relația: 2 C(m) A(m) = -------------------- c 2 ( Σ [A(i)C(i)] ) i=1 Valorile pentru C(m) și A(m) sunt determinate în funcție de clasă de inerție a clădirii sau a zonei conform clasificării din tabelul următor (2.4): Tabel 2.4 Valori convenționale pentru C(m) și A(m) ┌────────────────────────┬────────────────────────┬───────────────────────┐ │ Clasa de inerție │ C(m) Foarte grea │ 370 * A(sol) │ 3,5 * A(sol) ● temperaturi exterioare echivalente
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
i=1 Valorile pentru C(m) și A(m) sunt determinate în funcție de clasă de inerție a clădirii sau a zonei conform clasificării din tabelul următor (2.4): Tabel 2.4 Valori convenționale pentru C(m) și A(m) ┌────────────────────────┬────────────────────────┬───────────────────────┐ │ Clasa de inerție │ C(m) Foarte grea │ 370 * A(sol) │ 3,5 * A(sol) ● temperaturi exterioare echivalente: d(sl) ι(es) = ι(ei) + ------ (2.13) H(es) d(sh) ι(em) = ι(ei) + ------ (2.14) H(Th) Radiația solară incidența la nivelul suprafețelor
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
ι(op)[h+1] + ι(op)[h+2]]/3] - D (2.24) În relația (2.24), temperatura operativă este calculate conform relațiilor prezentate la § 2.3.3.2. De asemenea, la calculul temperaturii interioare convenționale se ține seama de influență inerției termice a clădirii prin introducerea coeficientului D determinat astfel: [1 + 4,76 . 10^-4 C^2 [1 - B(1)]^2] D = 0,75 E ( 1- [ ------------------------------------- ]^1/2 ) (2.25) [ 1 + 4,76 . 10^-4 C^2] unde: E - ecart de
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
sau cedata în masă clădirii, - energia necesară pentru răcirea clădirii sau a unei zone a acesteia; sistemul de răcire extrage căldură pentru a micșora temperatura interioară sub un nivel maxim prescris. Metodă de calcul prezentată este o metodă cvasi-stationara. Efectul inerției termice a clădirii în cazul răcirii intermitențe sau a opririi sistemului de răcire va fi luat în calcul prin introducerea unei ajustări a temperaturii interioare sau a unei corecții aplicate necesarului de frig calculat pentru cazul răcirii continue a clădirii
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
nocturne, în mc/s; c(temp) coeficient adimensional ce ține cont de temperatură nocturnă în raport cu temperatura medie pe 24 de ore; în lipsa unor valori bine precizate, se poate lua c(temp) = 1; c(din) coeficient adimensional ce ține cont de inerția construcției; în lipsa unor valori bine precizate, se poate lua c(din) = 1; c(efic) coeficient adimensional ce ține cont de eficiență sistemului de ventilare nocturnă; în lipsa unor valori bine precizate, se poate lua c(efic)= 1; . V(V,extra,k
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
dinamici ÎI.2.4.11.1. Calculul factorului de utilizare a pierderilor de căldură În metodă de calcul lunară, efectele dinamice sunt luate în considerare prin introducerea unui unui factor de utilizare a pierderilor de căldură în situația răcirii. Efectul inerției termice a clădirii în cazul răcirii intermitențe sau opririi furnizării frigului este luat în considerare prin introducerea unei ajustări (corecții) a temperaturii interioare prescrise sau a unei corecții aplicate necesarului de energie pentru răcire; aceste aspecte sunt descrise în § 2
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
a temperaturii interioare prescrise sau a unei corecții aplicate necesarului de energie pentru răcire; aceste aspecte sunt descrise în § 2.4.12. Factorul de utilizare a pierderilor de căldură este funcție de raportul dintre pierderile și aporturile de căldură și de inerția termică a clădirii, conform următoarelor relații: Notând: lambda(R) - raportul dintre pierderile și aporturile de căldură în situația răcirii, - dată lambda(R) 0 și lambda (R) ± 1 atunci α(R) 1 - lambda R eta(Tr,R) = -------------------- (2.48) α(R
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
ce răspunde lent și un control imperfect al temperaturii interioare poate afecta utilizarea optimă a pierderilor. ÎI.2.4.11.2. Constantă de timp a clădirii pentru răcire Constantă de timp a clădirii pentru modul de răcire tău(R) caracterizează inerția termică clădirii/zonei în timpul perioadei de răcire. Se calculează cu relația: C(m)/3,6 tău(R) = -------- (2.51) H(Ț) unde: tău(R) - constantă de timp a clădirii pentru modul de răcire, [ore]; C(m) - capacitatea termică a clădirii
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
pe toată perioada sezonului de răcire, trebuie utilizată că temperatura interioară, temperatura prescrisa f2ι(i) (în grade Celsius). ÎI.2.4.12.2. Cazul răcirii în regim intermitent Datorită variației diurne a parametrilor climatici în perioada de vară și a inerției termice a clădirii, funcționarea unui termostat programat pentru funcționare de zi/noapte sau pornit/oprit are un efect mai mic asupra necesarului de răcire decât ar avea pe perioada de iarnă, asupra necesarului de încălzire. Acest fapt conduce la diferențe
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
1: Factorul de corecție a(R,interm) ține cont de faptul că impactul intermitentei de funcționare a sistemului de răcire asupra necesarului de energie este funcție de lungimea perioadei de intermitenta, de raportul dintre aporturile și pierderile de căldură și de inerția termică a clădirii - a se vedea figură 2.6. ÎI.2.4.12.3. Cazul răcirii cu perioade mari de întrerupere a funcționării În anumite clădiri cum ar fi școlile, perioadele de vacanță în timpul sezonului de răcire conduc la o
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
căldură, utilizarea dispozitivelor de umbrire etc. - deoarece modelarea realizată este mai apropiată de fenomenele fizice și de regimul de utilizare, rezultatele obținute sunt mai apropiate de realitate. Metodă este în mod special de preferat celei lunare în cazul clădirilor cu inerție termică mare, cu intermitenta mare de functionare sau în alte situații speciale. ÎI.2.5.2. Conținut general Metodă are la bază un model analogic termoelectric și utilizează o schemă de tip R-C (Rezistente-Capacitati) - cf. fig. 2.7. Este o
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
conexiune între nodul de temperatură al aerului ι(i) și nodul de temperatură caracteristică aerului refulat ι(într), prin intermediul coeficientului de transfer prin ventilare (conductanței) H(V). Transferul de căldură prin transmisie este divizat între transferul prin fereastră, caracterizată prin inerție termică nulă și conductanța H(F), și transferul prin elementele masive. Transferul prin fereastră are loc între nodurile de temperatură exterioară ι(e) și nodul de temperatură ι(s). Transferul prin elementele masive care au o conductanța totală H(op
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
nodul de temperatura medie de radiație a elementelor masive, ι(mr), prin conductanța H(em) și - transferul dintre nodul de temperatură ι(s), și cel cu temperatura medie de radiație ι(mr), prin conductanța H(ms). Masă termică care caracterizează inerția elementelor masive este reprezentată printr-o capacitate unică C(m) plasată în nodul de temperatură ι(mr), între H(ms) și H(em). Efectul surselor de căldură interioare este materializat prin împărțirea în mod egal pe cele 3 noduri de
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
factori specifici, corespunzători domeniului de aplicare și anume: - consumurile de energie datorate sarcinilor de căldură latentă - existența unor sarcini importante datorate debitelor mari de aer proaspăt - utilizarea în cadrul sistemelor de climatizare a recuperatoarelor de căldură (sensibilă sau sensibilă și latentă) - inerția termică a elementelor de construcție - varietatea mare de tipuri de instalații de climatizare și a surselor de frig utilizate (sisteme centralizate "numai aer", sisteme cu aparate terminale de tip "aer-apa", chillere cu compresie mecanică, chillere cu absorbție, chillere reversibile - pompe
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
k - parametru calculat pe baza expresiei: 2,5 k = (2.112) f3(x) 'f3(x) - deviația standard pentru conținutul de umiditate lunar al aerului exterior; valoarea depinde de amplasarea geografică a clădirii climatizate Obs. 1) Pentru luarea în considerare a inerției termice, expresia de calcul a temperaturii de bază se modifică astfel: Font 8* v DeltaP Q(sm) U' Q(c) ι(b) = ι(ai) - ────────── - ──────── - ────── [ι(aezi) - ι(ai)] - 2400 DeltaX + ───── (°C) (2.113) . . . . mc(p)eta(v) mc(p) mc
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 2. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
prin ordin de circulație, existenta în linie curentă a acestor vehicule cu indicarea poziției kilometrice. ... Articolul 153 (1) Lucrările de întreținere cu scoatere de sub tensiune la linia de contact din stații se pot executa și sub circulație, cu trecerea prin inerție prin zona lucrărilor a trenurilor remorcate cu locomotive electrice, acestea având pantografele coborâte. ... (2) Această zonă va fi acoperită cu indicatoare mobile specifice porțiunii liniei de contact defecte, prevăzută în regulamentul de semnalizare CFR. ... Articolul 154 (1) Pentru plecarea trenurilor
INSTRUCŢIUNI nr. 201 din 23 noiembrie 2006 (*actualizat*) pentru activitatea personalului de locomotivă în tranSportul feroviar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187479_a_188808]
-
defecte, prevăzută în regulamentul de semnalizare CFR. ... Articolul 154 (1) Pentru plecarea trenurilor oprite în stațiile din zona de lucru mecanicul va ridica pantograful numai la avizarea verbală sau prin RTF a IDM. ... (2) Gararea trenurilor și trecerea acestora prin inerție cu pantografele coborâte la locomotiva electrică se va face numai pe linii directe din stații. ... (3) Ridicarea pantografelor se va face la viteza sub 50 km/h, iar disjunctorul se va conecta la circa 1 minut după ce linia de contact
INSTRUCŢIUNI nr. 201 din 23 noiembrie 2006 (*actualizat*) pentru activitatea personalului de locomotivă în tranSportul feroviar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187479_a_188808]
-
temperatura sub 0 C nu se va face circulația trenurilor în acest mod. ... Articolul 155 (1) Personalul de locomotivă va fi avizat prin ordin de circulație din ultima stație cu oprire premergătoare stației în care trenul urmează să treacă prin inerție cu pantograful coborât. ... (2) În cazul multiplei tracțiuni se va emite ordin de circulație pentru fiecare locomotivă inclusiv locomotivei împingătoare. ... (3) După primirea ordinului de circulație mecanicii vor efectua o proba de ridicare și coborâre a pantografului, în prezența IDM
INSTRUCŢIUNI nr. 201 din 23 noiembrie 2006 (*actualizat*) pentru activitatea personalului de locomotivă în tranSportul feroviar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187479_a_188808]
-
corectate, medii, pentru fiecare tip de element de construcție perimetral, pe ansamblul clădirii (R'm); - rezistență termică corectata, medie, a anvelopei clădirii (R'M); respectiv transmitanta termică corectata, medie, a anvelopei clădirii (U'cladire) Alți parametri utilizați sunt: - indicele de inerție termică D, - rezistență la difuzia vaporilor de apă, - coeficienții de inerție termică (amortizare, defazaj), - coeficientul de absorbtivitate a suprafeței corelat cu culoarea și starea suprafeței, - factorul optic pentru vitraje, - raportul de vitrare etc. Se determina următorii parametri: - Rezistentele termice corectate
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 1. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187153_a_188482]
-
ansamblul clădirii (R'm); - rezistență termică corectata, medie, a anvelopei clădirii (R'M); respectiv transmitanta termică corectata, medie, a anvelopei clădirii (U'cladire) Alți parametri utilizați sunt: - indicele de inerție termică D, - rezistență la difuzia vaporilor de apă, - coeficienții de inerție termică (amortizare, defazaj), - coeficientul de absorbtivitate a suprafeței corelat cu culoarea și starea suprafeței, - factorul optic pentru vitraje, - raportul de vitrare etc. Se determina următorii parametri: - Rezistentele termice corectate ale elementelor de construcție (R'), respectiv transmitanțele termice corectate (U') - cu
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 1. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187153_a_188482]
-
instalațiilor de încălzire Tipurile de funcționare ale instalațiilor de încălzire sunt: - încălzire continuă; - încălzire intermitenta. Aspecte legate de tipurile de funcționare ale instalațiilor de încălzire sunt tratate în partea a II-a a metodologiei. I.8.3. Clasificarea clădirilor funcție de inerția termică inclusiv modul de stabilire a valorii acesteia În funcție de inerția termică, clădirile se împart în trei clase: - inerție termică mică; - inerție termică medie - inerție termică mare. Încadrarea clădirilor în una din clasele de inerție se face conform tabelului 8.3
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 1. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187153_a_188482]
-
sunt: - încălzire continuă; - încălzire intermitenta. Aspecte legate de tipurile de funcționare ale instalațiilor de încălzire sunt tratate în partea a II-a a metodologiei. I.8.3. Clasificarea clădirilor funcție de inerția termică inclusiv modul de stabilire a valorii acesteia În funcție de inerția termică, clădirile se împart în trei clase: - inerție termică mică; - inerție termică medie - inerție termică mare. Încadrarea clădirilor în una din clasele de inerție se face conform tabelului 8.3.1, în funcție de valoarea raportului: (f2Σm(j)*A(j) j (8
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 1. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187153_a_188482]
-
tipurile de funcționare ale instalațiilor de încălzire sunt tratate în partea a II-a a metodologiei. I.8.3. Clasificarea clădirilor funcție de inerția termică inclusiv modul de stabilire a valorii acesteia În funcție de inerția termică, clădirile se împart în trei clase: - inerție termică mică; - inerție termică medie - inerție termică mare. Încadrarea clădirilor în una din clasele de inerție se face conform tabelului 8.3.1, în funcție de valoarea raportului: (f2Σm(j)*A(j) j (8.3.1) ───────────── A(d) în care: m(j
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 1. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187153_a_188482]
-
ale instalațiilor de încălzire sunt tratate în partea a II-a a metodologiei. I.8.3. Clasificarea clădirilor funcție de inerția termică inclusiv modul de stabilire a valorii acesteia În funcție de inerția termică, clădirile se împart în trei clase: - inerție termică mică; - inerție termică medie - inerție termică mare. Încadrarea clădirilor în una din clasele de inerție se face conform tabelului 8.3.1, în funcție de valoarea raportului: (f2Σm(j)*A(j) j (8.3.1) ───────────── A(d) în care: m(j) - masă unitară a
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 1. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187153_a_188482]
-
încălzire sunt tratate în partea a II-a a metodologiei. I.8.3. Clasificarea clădirilor funcție de inerția termică inclusiv modul de stabilire a valorii acesteia În funcție de inerția termică, clădirile se împart în trei clase: - inerție termică mică; - inerție termică medie - inerție termică mare. Încadrarea clădirilor în una din clasele de inerție se face conform tabelului 8.3.1, în funcție de valoarea raportului: (f2Σm(j)*A(j) j (8.3.1) ───────────── A(d) în care: m(j) - masă unitară a fiecărui element de
METODOLOGIE*) din 1 februarie 2007 de calcul al performantei energetice a cladirilor - Anexa nr. 1. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187153_a_188482]