5,599 matches
-
permanent, fiind parcă predestinat pentru înfăptuiri de excepție în profesiunea căreia i-a dedicat peste patru decenii, de cercetător științific în domeniul agricol. După o temeinică pregătire superioară în două Facultăți de Agricultură — Iași și Craiova, care i-a conferit, inerent, o flexibilitate mare de abordare și gândire, urmată de un stagiu de doi ani în producție — la CAP Pompiliu Ștefu, județul Constanța și Direcția Regională de Agricultură Suceava, unde a luat contact cu problemele practice ale agriculturii, în anul 1956
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
Mainländer, aceasta din urmă este universală și stă la temeiul tuturor ființelor. În viața lor este înrădăcinat, paradoxal, un instinct al morții. Dar de unde izvorăște un asemenea impuls distructiv? Mainländer prezintă o ipoteză teologico-metafizică îndrăzneață: voința de moarte care este inerentă oricărei ființe depinde de faptul că substanța divină concept pe care îl reia de la Spinoza trece de la unitatea sa transcendentă originară la pluralitatea imanentă a lumii, care își are propria geneză în această trecere. Și declară: Dumnezeu a murit, iar
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
lumina propriului motiv ("abandonarea omului în mijlocul ființării") și, invers, îl elaborează și îl confirmă pe acesta pornind de la cel dintâi. Nietzsche devine un fel de fir călăuzitor și punct de reper pentru a gândi în mod radical negativitatea care este inerentă ființei. Problema, după cum se știe, apăruse deja în prelegerea inaugurală Ce este metafizica? (Was ist Metaphysik?, 1929). În aceasta se făcea trimitere la imposibilitatea de a avea experiența nimicului prin simpla negare logică a ființării, și se afirma dimpotrivă exigența
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
o reaccepte, atitudine alimentată în primul rând de iubire, apoi de încredere și voință; p. 55, r. 17 18 : „acum a făcut și nunta și cumătria totodată” recuperarea momentelor pierdute și trecerea peste prejudecățile matrimoniale populare; exprimare cu un umor inerent. POVESTEA LUI STAN PĂȚITUL p. 56, r. 15 16 : „Și peatra prinde mușchi dacă șede mult într-un loc”atașamentul omului față de locul unde se statornicește prin muncă; nevoia de a schimba locația, pentru a nu deveni „vegetativi” peste măsură
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
6 7: „Dacă este că a lăsat Dumnezeu să fim mai mari peste alții, ar trebui să avem milă de dânșii, că și ei, sărmanii, sunt oameni!” omenia, mila, dreptatea mai-marilor față de supușii lor, lucruri ce ar trebui să fie inerente poziției suveranilor; p. 93, r. 25 26: „dacă n-am ținut samă de vorbele lui, am ajuns slugă la dârloagă” încălcarea sfatului părintesc atrage după sine necazuri și probleme umilitoare, pe care fiul și le asumă responsabil; 59 p. 94
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
predarea poarta amprenta vie a personalității celui care o practică. În consecință, se caută să se determine în ce măsură personalitatea profesorului este o variabila cauzală, responsabilă de reușita sau nereușita învățării. În această privință, se estimează că, dincolo de unele caracteristici biologice inerente, ca cele de vârsta si sex, profesorul ar putea să influențeze, în mod satisfăcător, învățarea și rezultatele ei, atitudinile și interesele, aspirațiile și orientările profesionale ale celor care învață prin comportamentele și atitudinile sale, prin empatia și relațiile sale cu
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
ezită să vorbească de "macrostructuri" care fac din fiecare text un text de "natură specifică conversația, povestirea, cântecul, corespondența comercială etc." (1976: 324). În opinia acestora, fiecare tip de text are propria sa structură discursivă, înțelegând prin aceasta structura globală "inerentă noțiunilor de povestire, rugăciune, baladă, corespondență oficială, sonet..." (1976: 326-327). Câțiva ani mai târziu, în cadrul teoriei sale despre text, T.A. Van Dijk (1978, 1981 a și b, 1984) vorbește mai degrabă de "suprastructuri", rezervând noțiunea semantică de "macrostructură" temei
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
Martin 1985: 57). În măsura în care orice text își construiește o reprezentare, putem spune că descrierea este, într-un anumit fel, în centrul activității de limbaj. Va trebui deci să avem grijă să nu confundăm, în cele ce urmează, această funcție descriptivă, inerentă exercițiului vorbirii, cu forma de așezare în text-secvență, pe care o vom denumi descriere. De asemenea, faptul că orice enunț are o finalitate sau o orientare argumentativă nu va trebui confundat cu punerea în secvență argumentativă. Se regăsesc aici sursele
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
le explicăm fără a lua în seamă raționamentele celuilalt; suntem departe de a găsi împreună adevărul și nici nu ne punem de acord asupra a ceea ce căutăm. Din 1925, Charles Bally începe să acorde un loc important acestei realități conflictuale inerente activității enunțiative a subiectului vorbitor: Pentru un observator superficial, [conversația cea mai obișnuită] nu oferă nimic deosebit; însă observați mai îndeaproape procedeele folosite: limba va fi un fel de armă pe care fiecare interlocutor o va folosi pentru a putea
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
sensul că aceștia au fost imaginați de-a lungul timpului și dintr-o serie de motive drept exteriori Europei, definiți ca alteritatea acesteia și cumulând "un număr mare de frustrări materializate politic, ideologic și cultural, provenite din tensiunile și contradicțiile inerente regiunilor și societăților din afara zonei balcanice. Balcanismul a devenit, în timp, un substitut facil pentru descărcarea emoțională pe care o oferea orientalismul, scutind Occidentul de acuzațiile de rasism, colonialism, eurocentrism și intoleranță față de Islam (...) Ca și orientul, Balcanii au servit
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
epilogul. Dar pentru a reuși să înțelegem simbolistica acestei tragedii, merită a cunoaște cumva chiar istoria lui eamlet, așa cum a fost ea oglindidă, în prealabil, de Saxo Grammaticus (c.1150-1220), în a sa eistoria Danica și, mai apoi, cu „înfloriturile” inerente oricărei prelucrări, de către francezul Francois de Belleforest (1530-1583) - în a sa eistoires Tragiques, oglindire măiestrită, în fine, în viziunea lui tilliam Shakespeare. Așadar, la „ceasul mort al beznei necuprinse”, „crunta arătare” (actul I, scena 1) a răposatului eamlet (tatăl) e
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
și Însușirii temeinice a cunoștințelor) acționează concomitent și În fiecare moment al activității elevului cu programa, stimulând formarea și dezvoltarea capacităților intelectuale, precum și deprinderi de muncă independentă. De asemenea, se reduc În mod simțitor timpul necesar Însușirii cunoștințelor și redundanța inerentă procesului de transmisiune a informațiilor de la profesor la elev sau de la manual la elev. În instruirea asistată de calculator rolul esențial revine profesorului. Pe lîngă o serie de avantaje, această modernă și eficientă formă de Învățare are și anumite limite
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
care sînt prezentate componentele obiectului. Este știut faptul că aceste atribute funcționale relevă integral un model calificativ. Personajul tip al acestui gen de descriere va fi un specialist (expert, muncitor, tehnician, inginer...) și motivația descrierii constă în "dramatizarea" paradigmei trăsăturilor inerente ale obiectului sub forma unei suite programate de acțiuni. În Bestia umană (p. 117), Jacques, sub privirile lui Séverin, dezvoltă următorul algoritm: (53) Séverin își scotea capul pe geam și se uita atent în jur. Pe strada Lison, Jacques, aflat
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
doar modificată-completată de propozițiile următoare (Rd2, Rd3 etc.); parțial: pentru a raționa și a interacționa, locutorii-enunțiatori manipulează subansambluri consistente și limitate la nevoia de interacțiune în curs. Caracterul obligatoriu parțial al unei Rd va apărea, ceva mai departe, ca fiind inerent descriptivului. O propoziție nu este niciodată direct asertată. Într-adevăr, așa cum sugerează teoria polifonică a enunțării (Anscombre și Ducrot), locutorul poate să se angajeze sau să se eschiveze asumîndu-și sau nu propoziția enunțată. Această posibilitate de eschivare se află la
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
expansiunii sale: etc.-urile notate, în mai multe locuri, fac aici parte din structură. Adăugăm apoi că, precum într-o secvență narativă, micropropozițiile evaluative pot să apară mereu în oricare punct al secvenței (modalizări, mărci ale unei operații de asumare inerentă a funcționării propoziției, așa cum s-a văzut mai sus). În final, mai notăm că trăsăturile notate cu linie întreruptă subliniază caracterul facultativ și, în plus, sînt cumulabile cu alte proceduri, de SIT și de ASM (punerea în situație și asimilarea
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
mai ales multiplele dezacorduri pe care le poate reprezenta "noua epocă a interdependențelor". Cei mai mulți dintre analiști sunt de părere că avem de-a face cu o schimbare inedită, fundamentală și ireversibilă la nivel global ca o consecință a intensificării tendințelor inerente corporatismului capitalist, dar există și un grup semnificativ de specialiști care continuă să fie sceptici față de realitatea globalizării considerând-o un construct discursiv menit să legitimeze noile politici neoliberale. Paul Hirst și Graham Thompson susțin că globalizarea nu și-a
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
o altă dimensiune a sărăciei sărăcia informației la deja extrem de lunga listă a dimensiunii sărăciei (Craig et al., 2000 325). Video, spre exemplu, poate contribui la facilitarea schimburilor între persoane și la dezvoltarea învățământul alternativ. Desigur el are și limite inerente dar potențialul este considerabil în crearea a dialogului între comunități locale și între acestea și guvernanți. Spre exemplu o organizație foarte activă cum este Action Aid`s International Education Unit, a dezvoltat un proiect pilot de participare civică video ca
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
problemele educative care apar în comunitățile locale. Membrii Comisiei cred că educația ar trebui să joace un rol important în progresul pe care-l presupun inevitabil spre înființarea unei comunități mondiale, iar tensiunile cărora trebuie să le facă față sunt inerente acestei "nașteri dureroase. În nici un fel nu este pus sub semnul întrebării acest viitor. De altfel, în Raportul său, Comisia Delors afirmă că a trebuit să dezbată într-un cadru al viitorului dominat de globalizare și a manifestat un optimism
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
membri sunt legați împreună prin locuirea aceluiași teritoriu, și prin relații constante și tradiționale (consolidate în timp)". (Zamfir, C., Vlăsceanu, L., coord., 1993128) Atunci când se vorbește de comunitate pare că sensul este cunoscut de toată lumea, ea fiind o structură inerentă naturii umane. În același timp, conștiința individuală o percepe și ca pe un lucru pierdut sau alterat de trecerea timpului, fiind totdeauna un constitutiv al Vârstei de aur. Acesta a fost, într-un fel, motivul pentru care, problema comunității a
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
fel, comunitatea este conceptualizată ca un nivel de "agregare" a indivizilor, fără nici o altă semnificație distinctă sau formativă. Nici o structură intermediară nu este înfățișată între individul suveran și centrul de putere. "Comunitatea devine un pur fenomen contingent, o formală și inerent reformabilă colocație de oameni și habitaturi, dar lipsiți de drepturi, cultură sau putere în comun. Ar fi ca și cum toate limbajele ar fi ca esperanto, cu convenții atât de arbitrare, redefinibile după voință, ca granițele comunităților pe harta unui guvern local
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
alcool, droguri și violența. Cei mai mulți tineri preferă să se adreseze mamele lor decât profesorilor lor și colegilor lor de clasă, taților, mass-mediei și prietenilor. Nickelodeon-Talkimg with kids ăVorbind cu copii), 2001 “Profesia” de părinte este extrem de dificilă, solicitantă și dinamică. Inerentele fluctuații sociale și economice induc modificări și diferențieri culturale în aparatul psiho-moral de conduită, de comunicare între părinți și copii, care conține abilități, capacități de interrelaționare dar și nevoia permanentă de a cunoaște evoluția socială și individuală a copilului și
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
forța și autoritatea necesară pentru a domina propria noastră lume; porțile cunoașterii și ale înțelepciunii sunt întotdeauna deschise. Întrucât există tendința de suprasolicitare a creatorului, sănătatea și robustețea fizică, acompaniată de echilibru, forță și rezistență psihologică în fața dificultăților și capacităților inerente creației, fac parte dintre premisele creației. Metode destinate produsului creator Acestea pot fi grupate în două categorii: metode imaginative (intuitive, psihologice) și metode raționale (analitice) 1. Metode imaginative 1.1. Brainstormingul: a fost concepută de A.F. Osborn în 1938
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
Doamna Olimpia Paleologu, pe Doamna Pia am divinizat-o! Liviu Antonesei: Da. De altfel, și Doamna a înțeles că se plictisea bolnav în pat și că o discuție pe o temă care îl interesa putea săi facă bine, dincolo de oboseala inerentă. Ce rămâne? Rămâne amintirea extraordinară a tuturor femeilor pe care s-a întâmplat să le iubesc. În tinerețe, eram prost ca un Don Qujote și, dincolo de iubiri, am avut și cam multe aventuri. De la o vârstă încoace, n-am avut
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
și lucrarea noastră cit. L'opposiz., p. 174-175. 58 G. KAIBEL, în "Hermes", XXXIV (1899), p. 125. 59 Pe care Augustus ar fi refuzat-o! După cum a arătat DE FRANCISCI, este vorba numai despre refuzarea titlulaturii, nu și a funcțiilor inerente acesteia. Cf. CARLO NARDI, op. cit., în "L'Eloquenza Antologia-Critica-Cronaca", Roma, anul XLVI (octombrie-decembrie) 1956, fasc. 10-11-12, p. 758. 60 Mai mult, potrivit lui C. SVETONIUS TRANQUILLUS (Aug., 27), Augustus "recepit et morum legumque regimen aeque perpetuum" (subliniem noi). 61 L'opposiz
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
fi una înșelătoare. Potrivit specialiștilor 28, deși ar putea fi parțial adevărat că, în perioada adolescenței, comunicarea reprezintă o reală provocare pentru ambele parți (părinți și copii), ea își are resortul în natură schimbătoare a relației, si nu în caracterul inerent al inabilității adolescentului și părinților săi de a se angaja într-o conversație. Clasificarea modelelor conceptuale ale comunicării părinte-adolescent are în vedere nivelul pe care se concentrează interacțiunea dintre aceștia, focalizare care poate fi ori asupra adolescentului însuși, ori asupra
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]