3,341 matches
-
Opțiunile se schimbă odată cu istoria ca roata care leapădă noroiul din drum în alte părți. Cei care, înainte de revoluția din ’89, se gudurau pe lângă un secretar de partid, cei care, în fața directorului securist, lipeau palma la vipușcă (ei fiind simpli informatori), cei care îți instalau microfonul în lampa de pe birou, tocmai aceia se uită urât, acuzându-te că ești „criptocomunist” dacă susții că Nicolae Labiș a fost un poet de valoare. La ceomeurile în care tovarășii erau în permanență luători de
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
nu-l interesa nici aspectul moral, nici cel social al literaturii. În toți acești ani a jucat rolul lui Ghiță Mărgărit. IAȘII ÎN 1989 Terminasem programul și voiam să plec. Unul dintre elevi, care îmi mărturisise mai demult că este informator de securitate, m-a sfătuit să stau pe loc. În Piața Unirii se întâmpla ceva grav și, cum sediul instituției noastre se afla aproape, trebuia să traversăm prin piață. - E imprudent să ieșim, a zis el laconic. N-am insistat
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
nasul peste tot și scotocește în hârtii tocmai când nu te aștepți, dar nouă ni se întâmpla nimic, de parcă am fi avut un înger păzitor. Logic că tot ce discutam între noi era cunoscut de securitate. Între colegi aveam doi informatori depistați: un provocator și un fost condamnat politic. La mintea cocoșului era că acesta din urmă, dacă putea să rămână educator, dăduse ceva la schimb. Știam că seara, când mai toată lumea pleca din sediul instituției, îl vizita un colonel în
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
Știam că seara, când mai toată lumea pleca din sediul instituției, îl vizita un colonel în civil. Fusesem coleg de liceu cu ofițerul, așa că știam ce hram poartă acesta. După revoluție am mai aflat despre încă cinci colegi că au fost informatori. În sala fiecărui cerc era montat pe perete un difuzor care nu funcționa. Știam că în el era instalat un microfon. Cu toate acestea nouă nu ni se întâmpla nimic. Informatorul venise la cerc pe când era elev în clasa a
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
mai aflat despre încă cinci colegi că au fost informatori. În sala fiecărui cerc era montat pe perete un difuzor care nu funcționa. Știam că în el era instalat un microfon. Cu toate acestea nouă nu ni se întâmpla nimic. Informatorul venise la cerc pe când era elev în clasa a opta; băiat simpatic și foarte serviabil. Odată m-a întrebat dacă nu vreau o icoană veche, piesă de familie la care el nu ținea neapărat. N-aveam voie să expun icoane
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
alte câteva adunate în expediții, într-un final, voiam să le donez muzeului din Iași. Băiatul mi-a adus o icoană pe lemn care, surpriză, se dovedea extrem de valoroasă. Am dosit-o la un loc cu celelalte. După doi ani, informatorul mi-a cerut înapoi icoana: găsise cui s-o vândă. Am restituit-o fără discuție. După ce mi-a mărturisit statutul său adevărat, am înțeles că, în acest fel, am fost testat. Reușise însă să-mi câștige încrederea și intuiam că
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
însă să-mi câștige încrederea și intuiam că nu trebuie să mă feresc de dânsul. Eram dealtfel un personaj „cuminte” care, afară de bancuri, n-avea „abateri”. Nu doar mie, dar și celorlalți membri ai cercului băiatul le spusese că este informator, ceea ce m-a intrigat. Chiar l-am întrebat odată: - Bine, mă, cum îți faci tu meseria dacă toată lumea știe ce ești? Mi-a spus atunci că el e organizator de rețea. Știind cine este informatorul, nimeni nu se mai păzea
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
băiatul le spusese că este informator, ceea ce m-a intrigat. Chiar l-am întrebat odată: - Bine, mă, cum îți faci tu meseria dacă toată lumea știe ce ești? Mi-a spus atunci că el e organizator de rețea. Știind cine este informatorul, nimeni nu se mai păzea de alții și în acest fel dânsul juca rolul unui păianjen care întinde plase. Chiar dacă probabil exagera, ce spunea era plauzibil. I-am pus și alte întrebări despre „metodologia” de informator. Îmi răspundea lăudăros dar
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
rețea. Știind cine este informatorul, nimeni nu se mai păzea de alții și în acest fel dânsul juca rolul unui păianjen care întinde plase. Chiar dacă probabil exagera, ce spunea era plauzibil. I-am pus și alte întrebări despre „metodologia” de informator. Îmi răspundea lăudăros dar cu plăcere. Așa am aflat că ofițerul cu care lucra, un maior, dădea raite prin talcioc ca să confiște obiectele de patrimoniu: numismatică, piese din metal prețios, tablouri, icoane, cărți rare etc.; procesul-verbal îl întocmea numai după ce
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
numai după ce prada era vămuită. În toiul pregătirilor pentru congresul partidului din noiembrie ’89, propaganda era în floare. În parcul de lângă Casa Tineretului un panou înfățișa figura zâmbitoare a lui Ceaușescu sub lozinca: „La al paisprezecelea Congres Ceaușescu reales !” Împreună cu informatorul meu mă îndreptam spre casă când, în dreptul panoului, mi-a scăpat: - Avem tam-tam cel puțin o lună, după care începe altul pentru 26 ianuarie (aniversarea lui Ceaușescu, n.n.M.T.). Băiatul mi-a declarat ritos: - Pe 26 șeful nu va mai fi
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
aur” e un bluf epuizat. Odată am întâlnit pe stradă o colegă foarte inteligentă pe care n-o mai văzusem de multă vreme. Dânsa m-a întrebat ce fac. Iam răspuns spontan: „Aștept”. Ea a izbucnit în hohote. Ce spunea informatorul meu părea însă o fantezie de cititor exagerat. Băiatul mă informa că Ceaușescu va fi înlocuit cu fiu-său, Nicu, care o să iscălească un tratat cu Moscova. Mi s-a părut atunci că sună a inspirație kaghebe așa că am protestat
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
Dacă varianta aparținea filialei ieșene sau era valabilă pentru oficinele din toată țara, istoria va limpezi lucrurile. Revin acum la Piața Unirii. În ajun de 14 decembrie aproape toată ziua rămăsesem la cerc. Către seară ne pregăteam de plecare, dar informatorul ne-a spus să nu trecem prin piață și nici să nu ieșim grupați ori discutând zgomotos, cum aveam obiceiul. Am ieșit deci pe rând. Lângă blocurile turn din Piața Unirii, capătul străzii Săulescu era țesut de autobuze pline cu
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
Șefii de la serviciile secrete s-au scărpinat în cap și au hotărât că trebuie să înființeze la catedra de cartografie a universității al doilea serviciu secret, controlat, ca nu cumva să fie sustras ceva. În plus, asistentul profesorului a devenit informatorul securității. Prea puțin i-a păsat de asta lui Ion Gugiuman. Își povestea amuzat pățania chiar și la coada de la lapte unde se așeza în fiecare dimineață, cu două sticle legate pe spate cu o curelușă. Se înființa acolo pentru
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
ambasadorilor și Legațiilor în audiență regală, că prefectul palatului lui Victor Emmanuel al III-lea, fără a consulta Legația, agrease o cerere venită din partea lui Albert Ghika de a fi primit de rege în calitate de pretendent albanez. Și ca o culme, informatorii mei mă înștiințau că Banca Italiei emisese unul sau două milioane de bancnote albaneze cu efigia prințului Albert (am avut în mînă un exemplar...). Că această emisiune era sau nu un fals, nu știu, dar era evident că Albania găsea prin
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
român e ca englezul: conservator. M-am uitat și peste numere mai vechi citind, bineînțeles, în diagonală... Și ce-mi cade sub ochi! O știre nemaipomenită! „Unul din 24 de americani va fi recrutat de Administrația Bush pentru a deveni informator.” În lupta sa împotriva terorismului, actualul președinte al celui mai puternic stat din lume a hotărât să organizeze un „sistem de prevenire” bazat pe informatori. Nu trebuie să fii un geniu matematic ca să calculezi că Statele Unite vor avea mult mai
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
nemaipomenită! „Unul din 24 de americani va fi recrutat de Administrația Bush pentru a deveni informator.” În lupta sa împotriva terorismului, actualul președinte al celui mai puternic stat din lume a hotărât să organizeze un „sistem de prevenire” bazat pe informatori. Nu trebuie să fii un geniu matematic ca să calculezi că Statele Unite vor avea mult mai mulți informatori decât RDG. în vremurile sale de glorie, când celebra STASI se dovedea cu mult mai eficientă decât Securitatea. „Băieții” noștri nu erau făcuți
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
lupta sa împotriva terorismului, actualul președinte al celui mai puternic stat din lume a hotărât să organizeze un „sistem de prevenire” bazat pe informatori. Nu trebuie să fii un geniu matematic ca să calculezi că Statele Unite vor avea mult mai mulți informatori decât RDG. în vremurile sale de glorie, când celebra STASI se dovedea cu mult mai eficientă decât Securitatea. „Băieții” noștri nu erau făcuți pentru comunism; mai degrabă pentru capitalismul sălbatic în care de altfel s-au simțit imediat ca peștii
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
mai aveau respect pentru om și pierduseră orice măsură și sensibilitate omenească. Peste lagăr plutea duhul negru al morții. Acest duh negru l-a dus pe GICĂ DRĂGOI la actul disperării. Terorizat noapte de noapte de ofițerul politic să devină informator, într-un moment de gol sufletesc se aruncă în sârmă (zonă interzisă) și este ciuruit de gloanțele securiștilor (aprilie 1951). Alt caz: Îl văd aievea pe blândul CORNELIU NIȚĂ, plin de viață, credință, curat în gând și în faptă. Perioada
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
I a fost aplicată de Alexandru Nicolae la Colegiul Național "Mihai Eminescu" din Buzău, unor clase cu profil diferit. 2 Deși acest tip de anchetă nu este recomandat − vezi Avram (2003 : 19): "în mod special sunt de evitat anchetele cu informatori filologi, care se simt datori să răspundă cum ar trebui spus, nu cum obișnuiesc să spună" −, el este ușor de aplicat, practic și fără mare efort de interpretare a datelor, fiind totodată foarte util pentru cercetările care pregătesc reeditarea unor
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
sub lumini de reflector. Între portretizarea epică a unui personaj și tehnicile de descriere a unei persoane în vederea urmăririi active (adică a filajului) se întreține o ambiguitate savantă. Pe Pârvu îl „portretizează” fiecare în felul său: șoferul, Trifu, racolat ca informator, ori reporterul Iulia Fitcal sau Terțul - profesionist al Securității, care face, la ordin, înregistrări în apartamentul tovarășului, dar și în restul imobilului, în fine - camera de luat vederi a naratorului-regizor. Prin stratul gros de contrafaceri dat de relatările încrucișate, realitatea
TANASE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290051_a_291380]
-
populară, fiecare gen fiind prezentat în sumare schițe monografice. Clasificarea pieselor folclorice se face în funcție de vârsta celor ce le practică și de ocaziile în care sunt prezentate. Culegerea propriu-zisă a fost realizată cu rigurozitate filologică, materialele fiind însoțite de fișele informatorilor. T. este unul dintre primii cărturari români din secolul al XIX-lea a căror activitate a fost dedicată studiului sistematic al folclorului. SCRIERI: Încercări critice asupra unor credințe, datine și moravuri ale poporului român, pref. A. I. Odobescu, București, 1874; Cercetări
TEODORESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290140_a_291469]
-
cotidian apărut la București între 7 mai 1937 și 1 mai 1948. Director: Grigore Gafencu (1937-1946), redactor-șef: Mircea Grigorescu (1939-1944). Publicație de informații politice interne și externe, sociale, economice, sportive, cu pagină literară, T. se dorește a fi „un informator sincer și de încredere”, care „crede în libertatea scrisului”, după cum se precizează în articolul-program semnat de Grigore Gafencu. În cadrul rubricii literare „Popasuri” apar articole de Traian Șelmaru, N. Carandino, N. M. Condiescu, Camil Petrescu, Cezar Petrescu, Petru Comarnescu, Emil Ciomac
TIMPUL-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290179_a_291508]
-
trimiși pe teren numeroși culegători, în același scop T. alcătuind în 1898 un Chestionar folkloristic, adresat învățătorilor, referitor la cele mai diverse aspecte ale culturii populare. Instrucțiunile pentru colectarea datelor prevedeau, printre altele, consemnarea numelui satului, a unor indicii în legătură cu informatorul, precum și dezideratul transcrierii exacte a textelor. Deși în Precuvîntare este formulată obligația de a sistematiza materialul adunat, tocmai aceasta este deficiența fundamentală a colecției, în care producțiile populare sunt înregistrate în ordinea primirii lor. Atât speciile, cât și teritoriul investigat
TOCILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290204_a_291533]
-
că voi declara grevă, da’ io nu știam Încă ce Înseamnă să declari grevă. Da’ nenorocirea mea a fost următoarea: mi-au băgat un turnător În celulă, un vechi deținut din Valea Drăganului, județul Cluj, unul Potra Octavian, care era informatorul Securității acolo În pușcărie. Și pe ăla Îl luau și-l trimiteau la Securitate unde aveau nevoie și unde nu puteau scoate de la un deținut ceea ce trebuia să declare. Și Într-o seară mi l-au băgat pe ăsta În
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Și mi-a plăcut modul În care a vorbit cu mine, așa cumsecade... bine intenționat. Știți? Până În ’89, ce relații ați avut cu autoritățile? Vă mai chemau la Securitate, vă mai șicanau? M-au șicanat, au vrut să mă facă informatorul Securității. Lucram ca tehnician proiectant În Arad... Și, Într-o zi, primesc un telefon la serviciu... și mi se spune că la ora 3 să fiu În fața gării și o să mă Întâlnesc cu cineva. „Da”, zic, „cine-i?” „Ofițer de
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]