4,971 matches
-
pe ambele coordonate, este important ca ""personajul-resursă30" să depășească statutul de informator, și să cunoască, sau să intuiască, legitățile formei de învățare implicate în situația dată" (Zsuzsa, 2010, p. 10). Din aceeași perspectivă bipartită, comunicarea didactică poate fi considerată atât instrumentală (preponderent), cât și consumatorie, în condițiile în care implică atât vehicularea de conținuturi (Zsuzsa, 2010, p. 10), cât și aspecte relaționale, interpersonale etc. (Ezechil, 2002, p. 10). În ambele cazuri, este importantă abordarea contextualizată a procesului în sine: comunicarea didactică
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
de boală, ceea ce face imposibilă adresarea lor către serviciile unde ar trebui inițial corectate astfel de dezechilibre. Fie doar și pentru aceste cîteva motive, pentru a nu mai vorbi de progresele realizate pe glob la ora actuală în domeniul investigațiilor instrumentale pneumologice (endoscopie bronșică intervene-țională, lavaj bronhiolo-alveolar, toracoscopie cu posibilitatea de a interveni chirurgical, etc.) sau de bogăția de date și de mijloace terapeutice moderne în managementul unor boli obstructive cronice pulmonare și interstițiale, specialiștii în boli respiratorii din țara noastră
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor () [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
necropsieri. D. MECANISME RARE DE TRANSMITERE A INFECȚIEI în mod excepțional, infecția se poate realiza și pe cale conjunctivală (prin proiectarea particulelor infectante pe conjunctiva persoanei susceptibile) sau intrapartum (aspirare de lichid amniotic ce conține bacili Koch) precum și calea de transmitere instrumentală (datorată unei asepsii defectuoase). II.4.3. Noțiuni de patogeneză Pătrunderea bacilului Koch în organism declanșează o serie de fenomene ce au ca principal scop împiedicarea agresiunii microbiene asupra gazdei infectate. Lupta va fi cîștigată de organismul agresat dacă mijloacele
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor () [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
93. Trofor A. "Adenopatii hilare" (pp.77-97) și "Diagnosticul diferențial al bolilor pulmonare difuze" (pp. 97-105), în Tuberculoza o introducere în pneumologie (sub red. Tr.Mihăescu), Editura Dan, Iași, 1998. 94. Trofor A. "Toracenteza", în "Pneumoftiziologie I Tehnici de investigație instrumentală" (ed. Tr. Mihăescu, A.Trofor), Editura Dan, Iași, 1998, pp. 1-10. 95. Trofor. A., Grigoraș C."Obiceiul de a fuma trabuc mai puțin dăunător decât consumul de țigarete obișnuite?", în Pneumologia, vol. L, nr.2 / 2001, pp. 121-125. 96. UICTMR
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor () [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
mai solid era deznădejdea generală, resemnarea completă față de condițiile lor de sclavi... Lipsa unui viitor îi închide pe toți ca într-o carapace, din care speră deșartă speranță să iasă întregi într-o bună zi."139 Studiul valorilor finale și instrumentale Milton Rokeach a distins între două mari orientări în tipologia valorilor: cele care reprezintă obiective filozofice majore, care dau individului rațiunea de a fi, cărora le sînt atașate semnificații precum: fericirea, libertatea, plăcerea pacea pe care le-a numit valori
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
precum: fericirea, libertatea, plăcerea pacea pe care le-a numit valori finale sau terminale; cele care servesc la justificarea ideilor și acțiunilor cotidiene, utilizate în recunoașterea socială: curajul, politețea, onestitatea, ambiția, stăpînirea de sine pe care le-a numit valori instrumentale. Aplicarea "Chestionarului de valori finale" pe loturile de deținuți menționate mai sus140 a arătat că valorile cardinale sînt, în ordinea rangului, următoarele: 1) familie armonioasă, întemeierea unei familii unite; 2) fericire, viață plină de mulțumiri; 3) realizare în dragoste și
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
a hotărî singur, se observă o diferență semnificativă între rangurile obținute la categoriile viol și omor, explicată probabil prin faptul că violatorii optează mai mult pentru o viață liberă, față de criminali, pentru care independența nu este o valoare hotărîtoare. Valorile instrumentale pe care deținuții chestionați le-au situat în vîrful ierarhiei au fost, în ordinea crescătoare a rangurilor, următoarele: 1. cinste, sinceritate, dragoste de adevăr; 2. autocontrol, stăpînire de sine și disciplină; 3. curățenie exterioară, aspect îngrijit, curat; 4. dragoste; spirit
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
dragoste; spirit afectiv, tandru, sensibilitate; 5. bună dispoziție, inimă ușoară, veselie; 6. ajutorare, colegialitate, spirit de grup. Primele trei sînt diferențiate clar din punct de vedere al mediilor (7,13; 7,93; 8,71), ulterior diferența dintre medii diminuîndu-se. Valorile instrumentale sînt un indicator al conduitei, al mijloacelor folosite pentru atingerea scopurilor existențiale majore, relevate de ierarhia valorilor finale. Se constată că deținuții optează pentru o conduită cinstită, sinceră, în care se pune accentul pe autocontrol și disciplină, dar nu se
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
altor persoane și corespunde nevoii de recuperare a puterii sau a stimei de sine", pe cînd pentru femei "agresiunea este o lipsă temporară de stăpînire de sine, provocată de o presiune irezistibilă a sentimentelor de culpabilitate". Există deci o agresiune instrumentală ca mijloc de impunere a puterii și o agresiune expresivă ca formă de liberare a unei tensiuni acumulate. Femeile sînt socializate diferit de bărbați. Reprezentările sociale care ne ghidează comportamentele în viață se bazează, în cazul stresului și agresivității, pe
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
penitenciar / 43 Folclorul / 51 Ritualurile / 56 Ritualurile de inițiere / 63 Ritualurile adaptative / 70 Ritualurile contestatare / 77 Eroii / 85 Lumea arestaților / 89 Comunitatea cadrelor / 95 Valorile / 99 Ierarhia valorilor categoriale / 100 Tipologia valorilor personale și interpersonale / 102 Studiul valorilor finale și instrumentale / 106 Sistemele de valori și norme formale și informale / 109 DIMENSIUNILE CIVILIZAȚIEI PENITENCIARE / 115 Variațiile conceptuale ale civilizației / 115 Indicatorii sociali ai civilizației carcerale / 120 Populația / 123 Numărul de deținuți și rata încarcerării / 123 Repartiția pe sexe și infracționalitatea feminină
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
cel mult douăzeci și patru de ore veți simți o ușurare fără seamăn. Și toate necazurile voastre se vor termina. Iar acum, dragii mei frați, dragele mele surori, vă urez o seară frumoasă în continuare și vă las în compania formației vocal instrumentale Mesagerii Domnului, care vor susține un minirecital, întru propășirea noastră, a tuturor. Pentru început, melodia Sunt o oaie credincioasă. Și nu uitați: zâmbesc-din-nou coadă de maimuță suflet vindecat punct ro. Fiți Lumină, dragii mei. Fiți Lumină. Epitaf Sala era arhiplină
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
transfera un astfel de motiv, în motive muzicale apte de a fi tratate exclusiv conform legilor artei muzicale. Bunele poeme simfonice și-au dedus formă numai din particularitățile virtuților inerente ideilor lor muzicale.” Ce este muzică cu program? Orice muzică instrumentala al carei conținut expresiv este asociat prin intenția declarată a compozitorului de o sursă concretă de inspirație, fapt de viață, eveniment istoric etc. Altfel spus, muzicianul își propune un subiect pe baza căruia concepe un scenariu (program) în maniera globală
Interdisciplinaritatea muzicii cu program. Valenţele ei educative. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Adriana Pârâu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1351]
-
Euripide, Eschil și Sofocle concepeau muzică, dansul și poezia că formând un singur tot, iar modurile muzicale își găseau o corespondență în stările afective pe care le exprimă cuvântul. De-a lungul istoriei muzicii, cuvantul explicativ și evocator (genurile vocal instrumentale) dispare, iar muzică programatica este chemată să aibă altă menire datorită perfecționării instrumentelor, valorificându-se astfel noi posibilități în descrieri sonore, incepand cu epoca barocului. Exemplul cel mai convingător este Antonio Vivaldi, cu ale sale concerti grossi, întitulate Anotimpurile, precedate
Interdisciplinaritatea muzicii cu program. Valenţele ei educative. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Adriana Pârâu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1351]
-
si George Enescu, Alfonso Castaldi, Alfred Alessandrescu, Alexandru Zira, Mihail Jora, Paul Constantinescu, Theodor Rogalski, Theodor Grigoriu, din cea românească. Pentru a-și pune în aplicare conceptul programatic, muzicienii au ales, mai întâi, genurile tradiționale: suita, uvertura, concertul, simfonia, miniatură instrumentala, cvartetul. Dintr-o categorie specială, însă, face parte poemul simfonic, gen de bază al muzicii cu program, pe care - nu întâmplător - fondatorul, compozitorul Franz Liszt, îl intitula Symphonische Dichtung, având în vedere „ideea poetica”, forța esențială a genului. Se făcea
Interdisciplinaritatea muzicii cu program. Valenţele ei educative. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Adriana Pârâu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1351]
-
Munții Apuseni, de Marțian Negrea, schița simfonica Vârful cu dor, de Ion Hartulari Darclee etc. Instrumentele muzicale sunt foarte mult exploatate în lucrările programatice. S-au compus veritabile capodopere în care autorii și-au demonstrat capacitatea de mânuire a timbrelor instrumentale, dând naștere unor pagini orchestrale de mare rafinament, cu maximă putere de sugestionare și evocare. Lucrările programatice se bucură de mare audiență în rândul melomanilor, atât al celor cultivați, interesați, cât și al celor cu mai puțină aplicare spre artă
Interdisciplinaritatea muzicii cu program. Valenţele ei educative. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Adriana Pârâu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1351]
-
capacitățile creative sau interpretative). Genul muzical programatic are șanse sigure de accesibilizare a limbajului muzical. Avantajele sunt multiple: stabilește legătură dintre conținutul muzical și propria viață lăuntrica, dezvoltă capacitatea elevilor de a percepe și recunoaște elementele de limbaj muzical: timbre instrumentale, formule ritmico-melodice, motive, teme, îi asigură o mai mare receptivitate muzicală, datorită subiectelor expuse de cele mai multe ori de compozitori, realizându-se în același timp o colaborare strânsă între imaginea muzicală și cea literară care vine în beneficiul elevului. O înțelegere
Interdisciplinaritatea muzicii cu program. Valenţele ei educative. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Adriana Pârâu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1351]
-
profesori de specialități diferite. B. Educația muzicală Conform notelor de prezentare a programelor în vigoare, disciplina Educație muzicală are drept scop "dezvoltarea sensibilității estetice a elevilor, a capacităților de exprimare și receptare muzicală, prin activități practice de cântare (vocală și instrumentală) și prin audiții muzicale". Educația muzicală școlară se efectuează pe două niveluri: informativ-teoretic și formativ aplicativ ce vizează dobândirea de cunoștințe, formarea de deprinderi și aptitudini pe de o parte, și formarea unei atitudini adecvate față de valorile estetice universale pe
Conceptul de interdisciplinaritate şi Educaţia muzicală. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Antoaneta-Ioana Luchian () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1347]
-
promovează organizațiile mici și dinamice; b) Compoziția școlii, reflectată în vârstă, sex, pregătire profesională, mediu de proveniență, mai exact statutul extraorganizațional al indivizilor. Cu cât gradul de omogenitate este mai mare, cu atât climatul organizațional va fi mai motivant. 2. Instrumentali, ce asigură condițiile și resursele necesare îndeplinirii obiectivelor școlii: condițiile materiale, mediul fizic, strategiile de acțiune, competența și stilul managerial, modalitățile de comunicare intra și interorganizațională etc. 3. Socio afectivi și motivaționali ce vizează structura relațiilor nonformale, formale, concordanța obiectivelor
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
managementului acestora, alături de funcția de planificare, organizare, conducere, control, evaluare. Asemănător celorlalte dimensiuni analizate, importanța comunicării organizaționale a cunoscut accente diferite odată cu evoluția managementului și a teoriilor organizaționale. Astfel, dacă în managementul științific, promovat de Taylor, comunicarea deținea un rol instrumental, de supunere ierarhică a indivizilor, în managementul clasic al lui Fayol comunicarea are valoare doar pentru sublinierea relațiilor ierarhice aflate pe aceeași poziție. Ambele curente accentuează importanța comunicării doar ca modalitate de delimitare a ierarhiilor. Odată cu apariția teoriilor relațiilor umane
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
comunicării fiind prestabilite. Ea activează rolurile și statutul indivizilor, precum și comportamentele dezirabile ale acestora. În funcție de direcția comunicării vorbim despre: a) comunicare descendentă, realizată între managerul organizației și ceilalți membrii ai acesteia. Putem spune că această comunicare are un puternic caracter instrumental, având un scop clar delimitat, cel de influențare a indivizilor, de schimbare a opiniilor sau comportamentului acestora. Conținutul acestei comunicări se reduce, de regulă, la transmiterea obiectivelor, a sarcinilor de lucru, la conturarea "politicii" organizaționale. Ceea ce considerăm că scapă comunicării
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
este de a forma în rândul elevilor un sistem de valori transpuse în finalități ale educației. Din perspectivă psihologică, managementul educațional va trebui să accentueze rolul resurselor umane și al strategiilor comunicativ-participative, trecând în plan secundar ca importanță resursele materiale, instrumentale. Din aceste considerente se presupune că transferul elementelor de management în plan educațional va fi dificil dacă accentul nu va cădea pe schimbare, abordare sistemică și inovație. În ceea ce ne privește, considerăm că acest transfer ar putea urmări: calitatea resursei
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
părinților, elevilor, minorităților etc. Toate programele trebuie adaptate contextului în care funcționează fiecare școală. 6. Planificarea operațională. Această etapă corespunde implementării strategiei și vizează dezvoltarea unor planuri operaționale pentru fiecare tip de activitate cuprinsă în program. Acestea au un rol instrumental, reprezentând mijloacele prin care se vor realiza țintele strategice (scopurile), respectând opțiunile strategice, fiecare program fiind detaliat de una sau mai multe activități concrete. De exemplu, un program de formare a personalului didactic se poate concretiza în următoarele activități: stagiu
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
un local de internat, cămin cultural sau săli de clasă în care să întidem pături, băieții ridicau corturile ... în timp ce fetele erau ocupate cu pregătirea mesei de seară, totul într-o atmosferă de voie bună ... finalizată cu muzică vocală și/sau instrumentală ... inclusiv cu dans (chiar dacă drumul zilei fusese lung și greu), atmosferă deconectantă la care nu rezistau nici cadrele didactice însoțitoare, nici chiar cele mai "încuiate" la examen, "umanizate" acum ... cu condiția severă ca a doua zi ... la orele opt ...toată lumea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
deja că preferă. Această atitudine este, conform lui McQuail (2000), responsabilă pentru scăderea creativității jurnaliștilor, și, în general, pentru diminuarea libertății comunicării de masă. Din perspectivă organizațională, în interiorul oricărei organizații media se confruntă două logici: a) cea a raționalității utilitare, instrumentale, care determină căutarea eficacității, a maximizării audienței și veniturilor din publicitate; b) cea a raționalității normative, inspirată de valorile misiunii publice a jurnaliștilor și de imaginea unui public-cetățean (nu doar consumator). Abordarea comprehensivă propusă de Rieffel prezintă numeroase similitudini cu
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
înregistrează o pondere net superioară în literatura de specialitate. Puterea aproape magică pe care o deține cuvântul în regimurile totalitare atrage atenția cercetătorilor, preocupați să identifice strategiile, rațiunile, efectele pe care le are limbajul în construcția utopiei totalitare. Dincolo de funcția instrumentală a limbajului, regimul totalitar exploatează funcția creatoare a acestuia. Definit drept "manifestarea discursivă a unei puteri absolute propagandă, ideologie, "ideocrație""72, limbajul totalitar manifestă un impact covârșitor asupra spiritului și sensibilității auditoriului și, nu în ultimul rând, asupra realității. Puterea
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]